Biroul Naţional de Statistică // Statistica gender

Statistica gender reprezintă date statistice despre femei şi bărbaţi, reflectînd situaţia lor în toate domeniile vieţii societăţii. Ea este unul din instrumentele importante ce permit a ţine evidenţa caracteristicilor femeilor şi bărbaţilor, ca grupe social-demografice specifice, la elaborarea politicii social-demografice optimale, realizarea principiului egalităţii drepturilor şi posibilităţilor femeilor şi bărbaţilor.
Această pagină Web prezintă o parte din informaţia BNS din acest domeniu şi conţine date statistice, care reflectă situaţia curentă a femeilor şi bărbaţilor în Republica Moldova.
Populaţie
Mai mult de jumătate din populaţia Republicii Moldova la 01.01.2012 o constituiau femeile, 51,9%;
Trăiesc în medie cu 8,1 mai mult decât bărbaţii (speranţa de viaţă la naştere fiind de 74,92 ani pentru femei şi 66,82 ani pentru bărbaţi);
Anual se nasc mai puţine fete decât băieţi, în anul 2011 s-au născut 48,5% fete, din numărul total de născuţi-vii;
Vârsta medie la care se căsătoresc prima dată este de 24 ani pentru femei şi 26 ani pentru bărbaţi;
Cele mai multe divorţuri au fost înregistrate în grupa de vârstă 30-34 de ani, aproximativ 20,3%;
Mortalitatea maternă este de 15 la 100000 născuţi-vii;
Speranţa de viaţă la naştere în creştere atît pentru femei cît şi pentru bărbaţi;
Rata totală de fertilitate se menţine la un nivel scăzut, constituind 1,3 în anul 2011.
Piaţa muncii
Rata şomajului este mai mică la femei decât la bărbaţi (4,8% comparativ cu 7,1%), însă ponderea femeilor în populaţia inactivă este mai mare (53,5%);
Lucrează mai ales în agricultură (24,1%), administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială (29,9%), precum şi în comerţ, hoteluri şi restaurante (22,2%);
Pe grupe de ocupaţii, sunt mai ales lucrători necalificaţi (26,2%), lucrători în servicii şi comerţ (21,7%) şi specialişti cu nivel superior de calificare (18,4%);
Ca statut profesional sunt în marea majoritate salariate (75,0%, comparativ cu 0,5% care au o afacere proprie şi 20% care lucrează pe cont propriu).
Tipurile de activităţi economice “feminizate” sînt:
sănătatea şi asistenţa socială (80,7% dintre salariaţi);
învăţămînt (75,4% dintre salariaţi);
hoteluri şi restaurante (71,1% dintre salariaţi);
activităţile financiare (67% dintre salariaţi);
activităţi recreative, culturale şi sportive (59,4% dintre salariaţi).
Femeile cîştigă în medie cu 12,2% mai puţin decât bărbaţii (salariul mediu al femeilor în anul 2011 a constituit 87,8% din salariul mediu al bărbaţilor).
Sănătate
Femeile reprezintă mai mult de jumătate din total medici 61,3%, iar la 100 mii locuitori revin 412,1 medici femei şi 309,6 bărbaţi;
Personalului medical mediu este feminizat în proporţie de 94,0%;
Bărbaţii rămîn a fi cei mai afectaţi de tuberculoză; la 100 mii locuitori revin 130,7 bărbaţi faţă de 50,9 femei. Cele mai vulnerabile categorii sunt cele cuprinse în grupele de vîrstă 35-54 ani (41,3%) şi 25-34 ani (23,8%);
Incidenţa prin tumori maligne, deşi nesemnificativ, dar totuşi prevalează la bărbaţi, în medie la 100 mii bărbaţi revin 234,7 cazuri, comparativ cu 219,9 cazuri la 100 mii populaţie feminină;
Alcoolismul este o boală specifică mai degrabă bărbaţilor, în cazul cărora incidenţa este de şase ori mai mare comparativ cu femeile. Din total persoane aflate la evidenţă cu diagnosticul alcoolism şi psihoză alcoolică, 84,8% sînt bărbaţi şi 15,2% femei;
Infecţiile prin boli infecţioase transmise pe cale sexuală cu incidenţă mai mare se înregistrează în rîndul femeilor, la 100 mii populaţie au fost înregistrate 840,7 cazuri, comparativ cu bărbaţii, în cazul cărora au fost înregistrate 385,5 cazuri;
Incidenţa primară a invalidităţii este cu mult mai mare în cazul bărbaţilor, 439,6 persoane la 100 mii bărbaţi faţă de 279,5 persoane la 100 mii femei.
Educaţie
Femei
Reprezintă mai mult de jumătate din totalul elevilor/studenţilor încadraţi în sistemul naţional de învăţămînt (50,6%);
În învăţămîntul liceal deţin o pondere de 57 la sută, iar în colegii şi instituţii de învăţământ superior constituie respectiv 55,3% şi 56,3% din total studenţi;
Fetele din colegii manifestă un interes mai mare pentru următoarele profiluri: pedagogie (92,4%), ştiinţe administrative (84,9%), servicii (84,0%), medicină şi farmacie (83,2%), asistenţă socială (81,2%);
În instituţiile de învăţămînt superior cele mai solicitate domenii sunt: asistenţa socială (81,6%), ştiinţe ale educaţiei (81,3%), ştiinţe sociale (78,4%), ştiinţe ale comunicării (77,9%), medicină şi farmacie (74,2%);
Doar 67 femei cercetător-doctor habilitat au realizat cercetări ştiinţifice (326 de bărbaţi) şi 654 femei cercetător-doctor în ştiinţe au fost implicate în cercetări ştiinţifice (705 de bărbaţi);
Cea mai înaltă pondere a femeilor - cadre didactice se atestă în învăţămîntul primar şi secundar general (84,3%).
Bărbaţi
Doar în învăţământul secundar profesional băbraţii sunt preponderenţi – 68,7%; Cele mai solicitate profesii fiind lăcătuş la repararea automobilelor, electrogazosudor montator, tîmplar, electromontor la repararea şi întreţinerea utilajului electric;
În colegii cele mai solicitate profiluri sînt: electronică şi energetică (96,6%), mecanică (95,4%), transporturi (91,4%), construcţii (86,3%);
În învăţământul superior bărbaţii sunt majoritari la următoarele domenii: militărie (100%), servicii de transport (94,7%), inginerie şi activităţi inginereşti (86,5%), cultură fizică şi sport (71,4%);
Cei mai mulţi bărbaţi -cadre didactice activează în învăţămîntul superior (47,0%).
Bunăstare
Caracteristici ale gospodăriilor conduse de femei (capul gospodăriei este femeie):
gospodăriile conduse de femei sunt mai frecvente în mediul urban (47,3% comparativ cu 36,8% în mediul rural);
cele mai multe sînt formate dintr-o singură persoană (44,9% faţă de 12,5% în cazul celor conduse de bărbaţi);
reprezintă cele mai multe cazuri de părinţi singuri cu copii (4,6% faţă de 0,2% în cazul gospodăriilor conduse de bărbaţi);
venitul mediu lunar disponibil este ceva mai mare decât în cazul gospodăriilor conduse de bărbaţi (1.485,1 lei comparativ cu 1.423,6 lei în cazul bărbaţilor);
Caracteristici ale gospodăriilor conduse de bărbaţi (capul gospodăriei este bărbat):
gospodăriile conduse de bărbaţi sunt mai multe decît cele conduse de femei, în mediul rural (63,2% comparativ cu 52,7% în mediul urban);
cele mai multe sînt formate dintr-un cuplu familial fără copii (29,8% faţă de 5,8% conduse de femei) sau au în întreţinere 1 copil (20,8% faţă de 18,0% conduse de femei);
activitatea salarială este o sursă de venit mai importantă pentru gospodăriile conduse de bărbaţi (47,2% din total venituri faţă de 40,0% în cazul gospodăriei conduse de femei);
pentru gospodăriile conduse de femei este caracteristică o pondere mai mare a prestaţiilor sociale şi a transferurilor din afara ţării.
Infracţionalitatea
Fenomenul de infracţionalitate în republică este predominat de bărbaţi, femeile constituie o pondere relativ mică în rîndul persoanelor care au comis infracţiuni (9,7%).
Rata infracţionalităţii în rîndul bărbaţilor este 1004,8 bărbaţi infractori, iar la 100 mii femei revin 100,3 femei care au comis infracţiuni. După tipul infracţiunilor săvîrşite femeile sunt mai des implicate în comiterea furturilor şi infracţiunilor legate de droguri iar bărbaţii pe lîngă furturi şi infracţiunilor legate de droguri mai des sînt implicaţi în comiterea infracţiunilor grave: omoruri, violuri şi vătămări intenţionate grave. În 2011 163 bărbaţi şi 22 femei au săvîrşit omoruri, 269 bărbaţi şi 22 femei - vătămări intenţionate grave, 210 bărbaţi - violuri.
Statistica gender, situaţia în anul 2010
Statistica gender, situaţia în anul 2008
Statistica gender, situaţia în anul 2007
Ghidul utilizatorului statisticilor de gen