Prima / Asigurări
 
Asigurări
14.04.2020

Noţiuni principale

Activitate de asigurare – activitate care constă, în principal, din: oferirea, negocierea şi încheierea de contracte de asigurare şi reasigurare, încasarea de prime, lichidarea de daune, efectuarea de acţiuni de regres şi de recuperare.

Activitate de intermediere în asigurări şi/sau în reasigurări – activitate care constă din prezentarea sau propunerea contractelor de asigurare şi/sau de reasigurare, din alte acţiuni de pregătire a încheierii unor astfel de contracte, din încheierea lor, sau de contribuţie la gestionarea contractelor, în special în cazul solicitării de daune.

Aceste activităţi nu se consideră de intermediere în asigurare şi/sau în reasigurare în cazul în care sînt îndeplinite de un asigurător sau de un angajat al lui care acţionează sub responsabilitatea asigurătorului. Nu se consideră activităţi de intermediere în asigurări şi/sau în reasigurări nici următoarele: furnizarea ocazională de informaţii, în contextul unor alte activităţi profesionale al căror scop nu rezidă în oferirea de asistenţă clienţilor în vederea încheierii sau administrării unui contract de asigurare şi/sau reasigurare, administrarea daunelor unui asigurător (reasigurător) la nivel profesional şi nici compensarea daunelor şi evaluarea de către un expert a solicitărilor de daune.

Actuar – persoană fizică specializată în evaluarea riscurilor financiare prin metode actuariale (statistice, matematice şi economice) titulară a unui certificat de calificare eliberat de autoritatea de supraveghere.

Asigurare – transfer al unui risc eventual, inclusiv al riscului unei pierderi financiare şi/sau al unei pagube materiale, de la asigurat la asigurător, în conformitate cu contractul de asigurare.

Asigurat – persoană care are încheiat sau pentru care s-a încheiat un contract de asigurare cu asigurătorul.

Asigurător (reasigurător) – persoană juridică înregistrată în Republica Moldova care, în conformitate cu legislația în vigoare, deţine licenţă pentru desfăşurarea activităţii de asigurare (reasigurare).

Caz asigurat– risc asigurat, prevăzut în contractul de asigurare, a cărui producere conferă asiguratului dreptul de a fi indemnizat sau despăgubit de către asigurător.

Coasigurareoperaţiune prin care doi sau mai mulţi asigurători subscriu acelaşi risc, fiecare asumîndu-şi o cotă-parte din el.

Contractant al asigurării – persoană care încheie contractul de asigurare pentru asigurarea unui risc privind o altă persoană şi se obligă faţă de asigurător să plătească prima de asigurare, fără a obţine calitatea de asigurat.

Intermediar în asigurări – persoană fizică sau persoană juridică ce desfăşoară activitate de intermediere în asigurări în schimbul unei remuneraţii şi are calitatea de broker de asigurare, agent de asigurare sau agent bancassurance.

Intermediar în reasigurări – broker de reasigurare care intermediază, în schimbul unei remuneraţii, în principal activitatea de reasigurare.

Primă brută subscrisăprimă calculată de asigurător (reasigurător) conform unui contract de asigurare (reasigurare), înainte de deducerea oricăror sume din aceasta.

Primă netă subscrisăprimă brută calculată de asigurător (reasigurător) conform unui contract de asigurare (reasigurare) după deducerea părţii din prima transmisă în reasigurare.

Risc – eveniment inconvenient, posibil şi viitor care ar putea afecta bunurile, capacitatea de muncă, viaţa ori sănătatea persoanei.

Risc asigurat – fenomen, eveniment sau grup de fenomene sau evenimente prevăzute în contractul de asigurare care, odată produse, pot genera prejudicii bunurilor sau persoanei asigurate. (În asigurările de viaţă, fenomenul de supravieţuire şi fenomenul de deces se încadrează în noţiunea de risc asigurat).

Reasigurare – cedare parţială sau integrală a unor riscuri subscrise de un asigurător, denumit reasigurat (cedent), unui alt asigurător, denumit reasigurător (cesionar), care, la rîndul său, îşi asumă angajamentul să recupereze o parte corespunzătoare din despăgubirea de asigurare acordată.

Reasigurare proporţională – divizarea, proporţional repartizării riscului între părţile contractului de reasigurare, a sumei asigurate.

Reasigurare neproporţională – reasigurare prin care reasigurătorul (cesionarul) îşi asumă obligaţia de a efectua despăgubirea de asigurare, la producerea evenimentelor prevăzute în contractul de asigurare, în mărime ce depăşeşte reţinerea proprie a reasiguratului (cedentului.

Reţinere proprie – partea din risc care rămîne în răspunderea asigurătorului după cedarea riscului în reasigurare.

Obiectul asigurării

Obiectul asigurării îl constituie interesele patrimoniale ce nu contravin legislaţiei Republicii Moldova, corelate cu:

  • persoana asiguratului sau a beneficiarului asigurării, cu viaţa, sănătatea şi capacitatea lor de muncă (asigurarea de persoane);
  • bunuri, credite şi garanţii, pierderi financiare ale persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice (asigurarea de bunuri);
  • răspunderea pe care asiguratul o poartă faţă de persoanele fizice sau persoanele juridice pentru prejudiciile cauzate lor (asigurarea de răspundere civilă).

Asigurarea obligatorie şi asigurarea benevolă (facultativă)

După modul de efectuare, există două forme de asigurare: obligatorie şi benevolă (facultativă).

În asigurarea obligatorie, raporturile dintre asigurat şi asigurător, drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi, condiţiile şi modul lor de implementare se stabilesc prin lege.

În asigurarea benevolă (facultativă), raporturile dintre asigurat şi asigurător, drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi se stabilesc prin contract de asigurare. Condiţiile asigurărilor benevole (facultative) sînt stabilite de asigurător, în conformitate cu legislaţia şi cu actele normative ale autorităţii de supraveghere.

Prima de asigurare

Prima de asigurare reprezintă suma pe care asiguratul este obligat să o plătească asigurătorului, la eliberarea poliţei de asigurare, în modul şi în termenul prevăzut de contractul de asigurare, în schimbul preluării de către asigurător a riscului asigurat.

Plata primei de asigurare se face integral sau în rate plătibile la termenele scadente prevăzute în contract conform negocierii părţilor, la sediul asigurătorului sau al reprezentanţilor săi dacă în contractul de asigurare nu se prevede altfel.

Categoriile, clasele şi tipurile activităţii de asigurare

Activitatea de asigurare se desfăşoară în cadrul a două categorii: “Asigurări de viaţă” şi “Asigurări generale”.

Activitatea asigurătorului se desfăşoară în bază de licenţă, eliberată exclusiv pentru activitate în categoria “Asigurări de viaţă” sau pentru activitate în categoria “Asigurări generale”.

Asigurătorul poate asigura atît separat, cît şi cumulativ anumite riscuri, desfăşurînd activitate de asigurare conform tipurilor de asigurare. Pentru fiecare tip de asigurare, asigurătorul aprobă condiţii de asigurare, cu includerea acestora în licenţe.

Asigurările de viaţă

Tipurile de asigurări care au o bază contractuală:

  • asigurările de viaţă, care includ: asigurarea la termen de supravieţuire, asigurarea de deces, asigurarea la termen de supravieţuire şi de deces (mixtă de viaţă), asigurarea de viaţă cu rambursarea primelor, asigurarea de căsătorie, asigurarea de naştere;
  • anuităţile;
  • asigurările de viaţă suplimentare: asigurările de deces din accident, asigurările de vătămări corporale, asigurările de incapacitate permanentă de muncă din boală, asigurările de incapacitate permanentă de muncă din accident, asigurările de incapacitate temporară de muncă din boală, asigurările de incapacitate temporară de muncă din accident, asigurările de spitalizare, asigurările de cheltuieli medicale, asigurările de boli grave, asigurările de şomaj, cînd acestea sînt subscrise suplimentar unui contract de asigurare de viaţă;
  • asigurările permanente de sănătate.

Clasele de asigurări de viaţă (inclusiv transmiterea şi primirea în reasigurare):

  1. Asigurările de viaţă, anuităţile şi asigurările de viaţă suplimentare prevăzute în prezentul compartiment la lit. a) -d), cu excepţia celor prevăzute la pct.2 şi 3.
  2. Asigurările de căsătorie, asigurările de naştere.
  3. Asigurările de viaţă şi anuităţile care sînt legate de fondurile de investiţii, prevăzute în prezentul compartiment la lit.a) şi b).

Asigurările generale

Clasele de asigurări generale:

1. Asigurările de accidente (inclusiv accidentele de muncă şi bolile profesionale), pentru care se acordă:

  • despăgubiri financiare;
  • despăgubiri în natură;
  • despăgubiri mixte (financiare şi în natură);
  • despăgubiri pentru vătămări corporale suferite de persoane în timpul transportului.

2. Asigurările de sănătate, pentru care se acordă:

  • despăgubiri financiare;
  • despăgubiri în natură;
  • despăgubiri mixte (financiare şi în natură).

3. Asigurările de vehicule terestre (altele decît cele feroviare), care acoperă:

  • daunele survenite la vehiculele terestre cu motor;
  • daunele survenite la vehiculele terestre altele decît cele cu motor.

4. Asigurările de vehicule de cale ferată, care acoperă daunele survenite la vehiculele de cale ferată care se deplasează sau transportă mărfuri ori persoane.

5. Asigurările de nave aeriene, care acoperă daunele survenite la navele aeriene.

6. Asigurările de nave maritime, lacustre şi fluviale, care acoperă:

  • daune survenite la navele fluviale;
  • daune survenite la navele lacustre;
  • daune survenite la navele maritime.

7. Asigurările de bunuri în tranzit, care acoperă daunele suferite de mărfuri, bagaje şi de alte bunuri transportate.

8. Asigurările de incendiu şi de alte calamităţi naturale, care acoperă:

  • daunele suferite de proprietăţi şi de bunuri (altele decît bunurile cuprinse în clasele 3, 4, 5, 6 şi 7) cauzate de:
  • incendiu;
  • explozie;
  • furtună;
  • alte fenomene naturale, în afara de furtună;
  • energie nucleară;
  • alunecări de teren.

9. Alte asigurări de bunuri, care acoperă daunele suferite de proprietăţi şi bunuri (altele decît bunurile cuprinse în clasele 3, 4, 5, 6 şi 7), în cazul în care aceste daune sînt cauzate de furt, grindină sau îngheţaltele decît cele prevăzute la pct. 8.

10. Asigurările de răspundere civilă auto, care acoperă daunele ce rezultă din folosirea autovehiculelor (inclusiv răspunderea transportatorului).

11. Asigurările de răspundere civilă avia, care acoperă daunele care rezultă din folosirea navelor aeriene (inclusiv răspunderea transportatorului).

12. Asigurările de răspundere civilă maritimă, lacustră şi fluvială, care acoperă daunele care rezultă din folosirea navelor maritime, lacustre şi fluviale (inclusiv răspunderea transportatorului).

13. Asigurările de răspundere civilă generală, care acoperă daunele din prejudiciul produs terţilor altele decît cele menţionate la pct.10, 11 şi 12.

14. Asigurările de credite, care acoperă următoarele riscuri:

  • insolvabilitatea;
  • creditul de export;
  • vînzarea în rate;
  • creditul ipotecar;
  • creditul agricol.

15. Asigurările de garanţii pentru:
  • garanţiile directe;
  • garanţiile indirecte.

16. Asigurările de pierderi financiare, care acoperă:

  • riscurile de şomaj;
  • insuficienţa veniturilor;
  • pierderile datorate condiţiilor meteorologice nefavorabile;
  • nerealizarea beneficiilor;
  • riscurile aferente cheltuielilor curente;
  • cheltuielile comerciale neprevăzute;
  • deprecierea valorii de piaţă;
  • pierderile de rentă sau alte venituri similare;
  • pierderile comerciale indirecte, altele decît cele menţionate anterior;
  • pierderile financiare necomerciale;
  • alte pierderi financiare, conform clauzelor contractului de asigurare.

17. Asigurările de protecţie juridică, ce acoperă cheltuielile aferente procedurii judiciare şi alte cheltuieli cum ar fi: recuperarea pagubei suferite de asigurat într-o procedură civilă sau penală, apărarea ori reprezentarea asiguratului într-o procedură penală, administrativă sau împotriva unei reclamaţii îndreptate împotriva lui.

18. Asigurările de asistenţă ale persoanelor aflate în dificultate în cursul deplasărilor sau absenţelor de la domiciliu ori de la locul de reşedinţă permanentă.

Activitatea de reasigurare

Activitatea de reasigurare completează activitatea de asigurare prin cedarea şi primirea unor riscuri pe piaţa internă şi externă de asigurări. În operaţiunile de reasigurare, raporturile dintre asigurător (cedent) şi reasigurător (cesionar), drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi se stabilesc prin contractul de reasigurare.

Reasigurarea se clasifică în reasigurare proporţională şi reasigurare neproporţională. Reasigurătorul care deţine licenţă pentru reasigurare poate desfăşura atît activitate de reasigurare proporţională, cît şi activitate de reasigurare neproporţională, conform categoriilor “asigurare generală” sau “asigurare de viaţă”.

Asigurătorul care deţine licenţă pentru categoria “Asigurare generală” sau categoria “Asigurare de viaţă” are dreptul, fără a dispune de licenţă pentru reasigurare, să desfăşoare activitate de reasigurare proporţională şi neproporţională numai în limitele claselor pentru care a obţinut licenţă.

Asigurătorul care transmite riscul în reasigurare (cedentul) este responsabil integral faţă de asigurat.

Asigurătorul (cedentul) este obligat să comunice reasigurătorului (cesionarului) toate modificările intervenite în contractul de asigurare încheiat cu asiguratul.

Asigurătorul este obligat să adopte un program privind necesităţile de reasigurare pentru fiecare an financiar, în conformitate cu cerinţele faţă de programul de reasigurare şi cu regulile de contractare a reasigurărilor stabilite prin actele normative ale autorităţii de supraveghere.

Prima / Asigurări
Tel. 022 40 30 00
Fax
str. Grenoble, 106, MD-2019 Chişinău, Republica Moldova
Email: moldstat@old.statistica.md
Copyright © 2024 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare | Protecția datelor cu caracter personal
Tipărire