Tinerii în Republica Moldova 1
Biroul Naţional de Statistică vă prezintă informaţia privind situaţia tinerilor în anul 2008.
1. Situaţia demografică
La începutul anului 2009 în Republica Moldova locuiau 3567,5 mii persoane, din care 976,4 mii sînt în vîrstă de 15 – 29 ani. Mai mult de jumătate din tineret (55,3%) locuiesc în localităţile rurale. Repartizarea populaţiei după sexe se prezintă astfel: 49,2% – femei şi 50,8% – bărbaţi.
Din total persoane tinere fiecare a treia persoană este în vîrstă de 20-24 ani, 38,4% - în vîrstă de 15-19 ani, restul persoanelor fiind în vîrstă de 25-29 ani.
În anul 2008 au fost înregistrate 19,0 mii căsătorii la tinerii în vîrstă de pînă la 30 ani, cele mai multe căsătorii fiind la grupa de vîrstă cuprinsă între 20 – 24 ani (61,4%). Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărîrea judecătorească a fost de 12,6 mii, inclusiv 3,1 mii au fost înregistrate în cazul persoanelor în vîrstă de pînă la 30 ani. La 1000 persoane din această categorie de vîrstă revin în medie 3,2 divorţuri.
2. Piaţa muncii şi şomajul în rîndurile tinerilor (15 – 24 ani)
Conform rezultatelor anchetei asupra forţei de muncă în gospodării în anul 2008 din populaţia în vârstă de 15-24 ani circa 140 mii persoane au fost economic active, ceea ce constituie 10,7% din populaţia economic activă pe ţară sau 20,8% în total populaţie din aceeaşi categorie de vârstă. Din numărul tinerilor economic activi 9% erau elevi sau studenţi, 15,5% din totalul tinerilor nici nu lucrau nici nu urmau o formă de învăţământ.
Începând cu anul 2002 se înregistrează o dinamică continuă de diminuare a numărului de persoane ocupate şi a şomerilor pe de o parte şi de creştere a numărului persoanelor inactive, pe de altă parte. Dacă în 2002 ponderea persoanelor inactive în totalul populaţiei din această categorie de vârstă constituia 68,4%, către anul 2008 valoarea acestui indicator a constituit 79,2%.
Tabelul 1. Distribuţia populaţiei în vârstă de 15 - 24 ani
după participarea în activitatea economică după sexe şi medii (mii persoane)
Persoane active | Persoane ocupate | Şomeri | Persoane inactive | |
Total | 139,9 | 124,3 | 15,6 | 532,6 |
Bărbaţi | 78,8 | 70,8 | 8,0 | 261,8 |
Femei | 61,1 | 53,5 | 7,6 | 270,8 |
Urban | 65,8 | 56,9 | 8,9 | 234,6 |
Rural | 74,1 | 67,4 | 6,7 | 298,1 |
Rata de activitate a fost superioară la bărbaţi (23,1%), comparativ cu femeile (18,4%), şi în mediul rural (21,9%) faţă de cel urban (19,9%).
Rata şomajului în rândul tinerilor a fost de 11,2%, fiind cu 7,2 puncte procentuale mai mare decât rata şomajului pe ţară. Durata medie a şomajului constituie 6 luni.
Tabelul 2. Ratele de activitate, de ocupare şi a şomajului
pentru populaţia în vârstă de 15 - 24 ani (%)
Total | Femei | Bărbaţi | Urban | Rural | |
Rata de activitate | 20,8 | 18,4 | 23,1 | 21,9 | 19,9 |
Rata de ocupare | 18,5 | 16,1 | 20,8 | 18,9 | 18,1 |
Rata şomajului | 11,2 | 12,4 | 10,2 | 13,5 | 9,1 |
Repartizarea populaţiei după activităţi arată, că aproape jumătate din tineri activau în agricultură - 47,9%. Un număr semnificativ de tineri activează în comerţ şi activităţi hoteliere - 14,4% şi în industrie - 13,9%. În administraţia publică, învăţământ şi ocrotirea sănătăţii activează fiecare al şaptelea tânăr angajat.
Analizând structura persoanelor ocupate după statutul ocupaţional, se constată că trei sferturi din persoanele ocupate erau salariaţi, 1/5 erau lucrători pe cont propriu. Din totalul salariaţilor 92% aveau contracte de muncă pe o durată nedeterminată. Fiecare a opta persoană a declarat că este supusă unor factori care acţionează dăunător asupra sănătăţii. Doar 7% din tineri lucrau cu un program de muncă parţial.
Fiecare a cincia persoană era lucrător calificat în agricultură. Ponderea muncitorilor necalificaţi depăşea 22%, specialiştii cu nivel superior de calificare erau circa 12%.
Tinerii care au lucrat efectiv câte 40 ore pe săptămână au deţinut ponderea cea mai mare în totalul persoanelor ocupate din această categorie de vârstă - 43,2%. O pondere semnificativă au constituit persoanele care au lucrat mai mult de 20 ore, însă mai puţin de 35 ore pe săptămână – 15,3%. Ponderea persoanelor a căror durată a săptămânii a fost până la 20 ore a constituit 6,4%.
În sectorul informal au lucrat 10,3% din totalul tinerilor ocupaţi în economie, iar 37,4% au avut un loc de muncă informal.
Mai bine de 11% din tinerii de 15-24 ani din gospodăriile cercetate erau plecaţi peste hotare la lucru sau în căutare de lucru.
3. Morbiditatea
În instituţiile spitaliceşti anual sînt internaţi peste 100 mii tineri, astfel încît, numai în anul 2008 practic fiecare al cincilea tînăr a fost internat în una din instituţiile spitaliceşti.
În anul 2008 examenelor de profilaxie au fost supuşi 727,5 mii tineri, cu 24,5 mii mai puţini comparativ cu anul precedent. Astfel, la 1000 examinaţi, 21,4 persoane suferă de acuitate vizuală scăzută, 12,5 sunt cu întîrziere în dezvoltarea fizică, 8,5 au dereglări de ţinută, 7,0 suferă de defecte de vorbire, 7,4 de scolioză şi 2,3 au acuitate auditivă scăzută.
În general, morbiditatea tinerilor se caracterizează prin predominarea bolilor aparatului respirator (251 cazuri la 1000 persoane), bolilor infecţioase şi parazitare (95 cazuri la 1000 persoane), bolilor sistemului nervos (23 cazuri la 1000 persoane), aparatului digestiv (55 cazuri la 1000 persoane), bolilor pielii şi ţesutului celular subcutanat şi a afecţiunilor sîngelui şi organelor hematopoietice (41 cazuri la 1000 persoane).
Conform rezultatelor expertizei primare, în anul 2008 în Republica Moldova au fost înregistrate 14,0 mii invalizi cazuri noi, din care 967 persoane sau 6,9% sunt persoanele în vîrstă de pînă la 29 ani. Distribuţia persoanelor tinere în funcţie de morbiditatea care a cauzat recunoaşterea persoanei ca fiind cu disabilitate se prezintă astfel: cu tulburări mintale şi de comportament (23,9%), tuberculoză (17,6%), leziuni traumatice (16,3%), bolile aparatului genito-urinar (14,9%), bolile ochiului şi anexelor sale (8,0%) şi boli ale sistemului nervos (7,9%).
4. Infracţionalitatea
În ultimii ani participarea tinerilor la săvîrşirea crimelor este în descreştere. În decursul anului 2008 au fost relevate 12,9 mii persoane care au comis crime, din care 7,5 mii reprezintă tinerii în vîrstă de 14-29 ani. Ponderea tinerilor în numărul total de infractori s-a micşorat de la 62,2% în anul 2000 pînă la 57,9% în anul 2008.
Expuşi spre săvîrşirea crimelor, în general, sînt adolescenţii. Pe parcursul anilor 2004-2008, peste 70% din totalul crimelor comise de minori au fost furturile şi jafurile.
Tabelul 3. Numărul minorilor care au comis crime, pe vîrstă, 2004-2008
2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | |
Numărul minorilor care au comis crime - total | 3187 | 2612 | 2160 | 1815 | 1554 |
din numărul total | |||||
Jafuri - după vîrstă, ani | |||||
14-15 | 71 | 67 | 48 | 84 | 45 |
16-17 | 140 | 124 | 123 | 104 | 112 |
Furturi - după vîrstă, ani | |||||
14-15 | 953 | 781 | 691 | 587 | 449 |
16-17 | 1141 | 993 | 846 | 620 | 591 |
Tîlhării - după vîrstă, ani | |||||
14-15 | 11 | 6 | 7 | 3 | 8 |
16-17 | 31 | 24 | 20 | 21 | 19 |
Huliganism - după vîrstă, ani | |||||
14-15 | 22 | 16 | 28 | 18 | 9 |
16-17 | 110 | 81 | 57 | 59 | 46 |
Legate de narcomanie - după vîrstă, ani | |||||
14-15 | - | 5 | 4 | 5 | 3 |
16-17 | 105 | 69 | 74 | 38 | 27 |
În anul 2008 din numărul total al persoanelor condamnate (7,4 mii persoane), 6,0% au fost minori (445 persoane). Comparativ cu anul precedent numărul minorilor condamnaţi s-a redus cu 217 persoane. În decursul ultimilor cinci ani se înregistrează o dinamică continuă de diminuare a numărului de minori condamnaţi.
La 100 mii minori în vîrstă de 14-17 ani au revenit în medie 262 minori condamnaţi. În decursul ultimilor cinci ani, numărul minorilor condamnaţi la 100 mii minori în vîrstă de 14-17 ani a înregistrat o descreştere continuă, reducîndu-se de 3,9 ori.
Din total minori condamnaţi în anul 2008, pentru 38,9% a fost stabilită condamnarea condiţionată, 22,5% au fost condamnaţi la închisoare, iar 24,3% - la muncă neremunerată în folosul comunităţii.
Tabelul 4. Structura măsurilor de pedeapsă cu privire la minori, 2004-2008
2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | |
Condamnaţi total | 1774 | 1888 | 1316 | 662 | 445 |
din care la: | |||||
închisoare | 194 | 224 | 227 | 124 | 100 |
amendă | 162 | 142 | 116 | 54 | 49 |
condamnare condiţionată | 1209 | 1236 | 624 | 321 | 173 |
suspendarea executării pedepsei | 11 | - | 2 | - | 1 |
muncă neremunerată în folosul comunităţii | - | 234 | 320 | 154 | 108 |
alte pedepse | 198 | 51 | 27 | 9 | 14 |
Din numărul total de deţinuţi în coloniile de corecţie - 43,7% le alcătuiesc tinerii în vîrstă de 20-29 ani.
Tabelul 5. Numărul persoanelor condamnate în colonii de corecţie
2000 | 2001 | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | |
Condamnaţi în colonii de corecţie | 6313 | 6955 | 7403 | 7645 | 6840 | 6275 | 6433 | 6353 | 5436 |
după vîrstă: | |||||||||
până la 20 ani | 596 | 635 | 721 | 805 | 677 | 574 | 725 | 628 | 359 |
20-29 | 2875 | 3130 | 3406 | 3494 | 3139 | 2895 | 2803 | 2708 | 2378 |
1) Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender.
Persoana de contact:
Liuba Stoianov,
Şef al secţiei statistica socială
Tel. 73 15 68