Conferinţa de lansare a rezultatelor cercetării „Activităţile copiilor în Republica Moldova” şi a proiectului Planului Naţional de Acţiuni privind prevenirea şi combaterea muncii copiilor pentru anii 2011-2015

Evenimentul a fost organizat de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în parteneriat cu Biroul Naţional de Statistică şi cu sprijinul Organizaţiei Internaţionale a Muncii, Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copilului (ILO-IPEC) şi UNICEF Moldova".

Proiectul Planului Naţional de Acţiuni (PNA) privind prevenirea şi eliminarea celor mai grave forme ale muncii copilului pe anii 2011-2015 constituie răspunsul Guvernului, patronatului, sindicatelor şi a altor parteneri relevanţi la problema muncii copilului în Republica Moldova. Acest PNA a fost elaborat de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF) în rezultatul consultărilor membrilor Comitetului Naţional Director pentru eliminarea muncii copilului, organizate cu asistenţa Organizaţiei Internaţionale a Muncii, Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copilului (ILO-IPEC).

PNA prevede crearea condiţiilor necesare şi modalităţi concrete de realizare eficientă a măsurilor de prevenire şi combatere a muncii copilului.  Obiectivul general al PNA este eliminarea tuturor formelor grave ale muncii copilului (FGMC) în Moldova până în anul 2015. Acţiunile prevăzute în PNA urmează a fi realizate de circa 30 de executanţi, printre care: reprezentanţi ai instituţiilor publice (nivel central şi local), sindicatelor, patronatului, mediului academic, organizaţiilor neguvernamentale etc. În urma implementării PNA vor fi obţinute mai multe rezultate, inclusiv: existenţa unui cadru normativ cu privire la munca copilului racordat la exigenţele contemporane ale societăţii moldoveneşti şi ale comunităţii internaţionale; politici coerente pentru asigurarea integrării europene; implicarea comunităţii în realizarea PNA; crearea mecanismelor manageriale pentru implementarea PNA; elaborarea planurilor de acţiuni ramurale şi locale în domeniul prevenirii şi eliminării FGMC.

La elaborarea PNA au fost utilizate rezultatele cercetării statistice „Activităţile copiilor”, realizate de Biroul Naţional de Statistică (BNS) în trimestrul IV 2009 ( rezultatele cercetării sînt disponibile la rubrica Publicaţii).

Cercetarea statistică privind activităţile copilului a fost efectuată pentru prima dată în Republica Moldova, graţie suportului oferit BNS de către Programul de Informare Statistică şi Monitorizare a Muncii Copilului în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii, Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copilului (ILO-IPEC) şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii în Moldova (UNICEF). Conceptele şi definiţiile utilizate sunt în conformitate cu Rezoluţia Conferinţei 18-a Internaţionale a Statisticienilor Muncii privind „Statistica muncii copiilor” (2008).

Cercetarea a fost desfăşurată pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional. La cercetare au participat 11526 gospodării. Din acestea, 5054 gospodării au avut în componenţă cel puţin un copil cu vârsta cuprinsă între 5-17 ani. Au fost intervievaţi în total 6784 copii cu vârsta de 5-17 ani.

Cercetarea a avut ca scop asigurarea informaţiilor necesare pentru analiza activităţilor copiilor: frecventarea şcolii, activitatea economică (muncă aducătoare de venit), activităţile în gospodărie (lucrul casnic), precum şi evaluarea fenomenului munca copiilor (sub-categorie a copiilor care fie că desfăşoară o activitate economică, fie că îndeplinesc activităţi neplătite în gospodărie, dar care comportă factori de risc pentru sănătate şi/sau afectează şcolarizarea), analiza dimensiunii, cauzelor şi caracteristicilor acestui fenomen în Moldova.

În conformitate cu normele internaţionale, la baza definiţiei statistice a fenomenului „munca copiilor” sunt luate în consideraţie următoarele criterii: vârsta, durata muncii, natura muncii sau condiţiile în care această muncă se exercită.

Analiza rezultatelor cercetării reflectă faptul că, 91 la sută din copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 17 ani frecventează şcoala sau o instituţie preşcolară de învăţământ, 29,7% - desfăşoară o activitate economică. Marea majoritate a copiilor (86%) sunt implicaţi în activităţile gospodăreşti din cadrul familiilor lor (legate de menaj şi de îngrijirea altor membri ai gospodăriei care necesită astfel de ajutor).

Nouă copii din zece cu vârste cuprinse între 5 şi 17 ani (sau 87 la sută din copiii care nu au atins vârsta minimă de angajare – 16 ani) consideră că este normal pentru un copil de vârsta sa să lucreze. Majoritatea copiilor au lucrat în agricultură (95,3%), ajutându-şi în special părinţii (92%) în afacerile proprii (gospodărie ţărănească, teren agricol sau gospodărie auxiliară a familiei).

Durata medie a săptămânii de lucru este de circa 9 ore, totodată, jumătate din copii lucrează mai puţin de 7 ore pe săptămână.

Copiii care lucrează în condiţii de muncă a copilului includ atât copiii care îndeplinesc munci periculoase (sau în condiţii periculoase), cât şi alţi copii care din cauza vârstei lor sau a numărului de ore lucrate sunt consideraţi drept copii care se confruntă la locul de muncă cu diverse riscuri pentru dezvoltarea lor fizică, socială, psihologică sau educaţională. Numărul copiilor care se află în situaţia de muncă a copiilor constituie circa 109 mii, sau 18,3% din numărul total de copii şi circa 62 la sută din totalul copiilor care desfăşoară o activitate economică.

Analogic distribuţiei ocupării copiilor, majoritatea celor aflaţi în situaţia de muncă a copiilor ajută părinţii în afacerile proprii, lucrând în agricultură, având ocupaţia de muncitori agricoli necalificaţi şi statutul profesional de lucrători familiali neremuneraţi.

Jumătate din copiii cu vârsta de 5-17 ani lucrează mai puţin de 7 ore pe săptămână. Numărul mediu de ore lucrate în condiţii de muncă a copiilor este de 10 ore pe săptămână.

Munca copiilor se repartizează după elementele componente în felul următor: muncii periculoase (activităţi periculoase, ocupaţii periculoase şi condiţii de muncă periculoase) îi revine mai bine de două treimi, muncii nepericuloase (vârstă fragedă sau ore excesive de lucru) – mai bine de o pătrime şi muncilor în gospodărie – 4%.
Condiţiile de muncă periculoase sunt caracteristica de bază a fenomenului munca copiilor în Republica Moldova – acest grup de copii constituie 62 la sută din totalul copiilor aflaţi în situaţie de muncă a copilului şi 91 la sută din copiii care au îndeplinit munci periculoase.

Copiii prea mici pentru a munci (în vârstă de 5-11 ani) chiar şi o oră pe săptămână au constituit la fel o proporţie importantă - circa o pătrime din copiii aflaţi în situaţie de muncă a copilului. Prin contrast, mai puţin de 15% din copii sunt clasificaţi în munca copilului datorită activităţii economice periculoase, ocupaţiilor periculoase sau orelor excesive lucrate.

Munca copiilor în Republica Moldova are doua caracteristici specifice şi anume, condiţiile de muncă (periculoase) în care muncesc copiii şi vârsta fragedă la care copiii intră pe piaţa muncii.

Factori-determinanţi ai muncii copilului sunt: vârsta copilului, mediul de reşedinţă a copilului (urban sau rural) şi faptul, dacă gospodăria copilului posedă sau nu gospodărie auxiliară.

Mai multe detalii sînt disponibile la rubrica Noutăţi şi evenimente / Seminare şi conferinţe.

Persoane de contact:

Elena Căpăţînă, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, tel.: 269 300
Elena Vâtcărău, şef al Direcţiei statistica pieţei muncii şi demografiei, BNS, tel.: 403 099
Viorica Ghimpu, Manager de program ILO-IPEC, tel.: 237 486
Lina Botnaru, Ofiţer de presă, UNICEF Moldova, tel.: 269 235