Vîrstnicii în Republica Moldova în anul 2009¹

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vîrstnicilor în anul 2009.

1.Situaţia demografică

La începutul anului 2010 în Republica Moldova locuiau 500,4 mii persoane în vîrstă de 60 ani şi peste, din care mai mult de jumătate (60,6%) sînt femei. Două treimi din numărul total al persoanelor în etate locuiesc în mediul rural. În funcţie de vîrstă, s-a stabilit că fiecare a patra persoană este în vîrsta cuprinsă între 60-64 ani, iar 14,0% sunt persoane care au mai mult de 80 ani.

Tabelul 1. Repartiţia vîrstnicilor pe grupe de vîrstă şi medii de reşedinţă, la 1 ianuarie 2010

Pe parcursul ultimilor ani, ponderea persoanelor în vîrstă de peste 60 ani a rămas, practic, fără schimbări, dar in anul 2009 coeficientul de îmbătrînire a populaţiei s-a marit cu 0,3 constituind 14,0%. Procesul de îmbătrînire a populaţiei este mai avansat în mediul rural, unde persoanele în vîrstă de peste 60 ani reprezintă 15,0 % din totalul populaţiei rurale, faţă de 12,7% în mediul urban.

În ceea ce priveşte structura mortalităţii vîrstnicilor, este necesar de menţionat diferenţierea acestui indicator în dependenţă de locul de trai, gender şi vîrstă.  Principalele cauze ale mortalităţii vîrstnicilor sînt bolile aparatului circulator (70,6% din totalul decedaţilor din această grupă de vîrstă), tumorile maligne (11,7%) şi bolile aparatului digestiv (6,9%).

Mortalitatea specificată pe cauze de deces diferă considerabil la bărbaţi şi femei. „Supramortalitatea masculină” s-a înregistrat în cazul tumorilor, bolilor aparatului respirator, accidentelor, otrăvirilor şi traumatismelor. „Supramortalitatea feminină” s-a înregistrat în cazul bolilor aparatului circulator şi digestiv.

Tabelul 2.  Decedaţi în vîrstă de 60 ani şi peste  după principalele clase ale cauzelor de deces

La 1000 populaţie în vîrstă de 60 şi peste ani revin în medie anual circa 58 persoane decedate, mortalitatea vîrstnicilor fiind mai mare în mediul rural (65 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 48 decedaţi în mediul urban) şi în cazul bărbaţilor (67 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 53 decedaţi pentru femeile de vîrsta respectivă).

Tabelul 3.  Mortalitatea vîrstnicilor, la 1000 locuitori din grupa de vîrstă respectivă

În prezent, durata medie a vieţii femeilor ce au atins vîrsta de 60 ani constituie 18,35 ani, iar a bărbaţilor -14,84 ani, diferenţa fiind de 3,51 ani. Speranţa de viaţă la vîrstnicii din mediul urban este mai longevivă cu 1,82 ani decît la cei din rural, fiind respectiv de 17,97 şi 16,15 ani. 

2. Starea de sănătate

Conform rezultatelor expertizărilor primare în anul 2009 în Republica Moldova au fost înregistrate 14,1 mii invalizi cazuri noi, din care 1,7 mii sau 12,1% sînt persoane în vîrstă de 57 şi peste ani. Cota preponderentă a persoanelor în etate în numărul total al persoanelor, recunoscute invalide pentru prima dată, revine celor cu boli ale ochiului (28,4%), tumorilor maligne (20,4%), afecţiunile aparatului circulator (16,7%), diabetul zaharat (8,7%), boli ale sistemului ostio-articular (7,9%) şi boli ale sistemului nervos (6,6%).  

Tabelul 4. Repartizarea persoanelor recunoscute invalide pentru prima dată după cauze de îmbolnăviri, în anul 2009

Numărul persoanelor în etate, recunoscute invalide pentru prima dată, din mediul urban constituie 53,5%, iar a persoanelor din mediul rural - 46,5%. Totodată, din numărul total al persoanelor în vîrstă de 57 ani şi peste, recunoscute invalide pentru prima dată, 45% reprezintă bărbaţii.

Din numărul total al invalizilor din această categorie de vîrstă, practic fiecare a treia persoană a devenit invalid din cauza tumorilor maligne, 29% în urma bolilor aparatului circulator, iar fiecare a şaptea - din cauza bolilor ochiului.

Incidenţa generală a vîrstnicilor, ca şi în cazul altor categorii de populaţie, se caracterizează prin predominarea cazurilor de tumori maligne. Anual se înregistrează peste 4000 persoane cu diagnosticul stabilit pentru prima dată. În medie, 54% din cazurile noi de tumori maligne sînt înregistrate pentru persoanele în vîrstă de 60 ani şi peste. La 10 mii populaţie de vîrsta respectivă revin în medie 87 cazuri noi de tumori maligne.

Tabelul 5. Repartizarea cazurilor noi de tumori maligne după vîrstă şi sex, 2007-2009

Cele mai frecvente localizări ale acestei maladii sunt în cazul pielii, urmate de cele ale traheii, bronhiilor şi pulmonului. Bărbaţii suferă într-o proporţie mai mare de tumori maligne ale buzei şi cavităţii bucale, traheii şi bronhiilor, iar pentru femei este caracteristică o localizare mai frecventă a acestei boli pe piele.

Tabelul 6. Morbiditatea prin tumori maligne pe grupe de vîrstă şi localizare, în anul 2009 (persoane)

În medie, la 100 mii bărbaţi în vîrstă de 60 şi peste ani, revin anual 1140 cazuri noi de tumori maligne, iar în cazul femeilor - 686 cazuri. Maladiile de tumori maligne, la toate grupele de vîrstă este mai sporită la bărbaţi. Cel mai înalt nivel se înregistrează la grupa de vîrstă 70-74 ani: 1425 cazuri la 100 mii bărbaţi de vîrsta respectivă şi 801 cazuri  la 100 mii femei.

În anul 2009 au fost înregistrate 3227 cazuri noi de tuberculoză la populaţia vîrstnică, 69,7% revenind populaţiei masculine. Comparativ cu anul precedent numărul de cazuri de tuberculoză s-a redus cu circa 2,4%. Cazurile noi de tuberculoză activă înregistrate în cazul vîrstnicilor constituie 15% din total cazuri înregistrate, cel mai mult fiind afectate persoanele în vîrstă de 55-64 ani, şi în special bărbaţii.

Tabelul 7. Repartizarea cazurilor noi de tuberculoză activă după vîrstă şi sex

Incidenţa tuberculozei pentru vîrstnici raportată la 100 mii populaţie de vîrsta respectivă, constituie 48 cazuri pentru populaţia feminină în vîrstă de 55 – 64 ani şi 142 cazuri pentru bărbaţi. Pentru populaţia în vîrstă de 65 şi peste ani cazurile de tuberculoză activă sunt mai puţin frecvente.

Cele mai frecvente cazuri de tuberculoză sunt cele ale aparatului respirator, care constituie 96,9% din total cazuri noi de tuberculoză. Se remarcă faptul că morbiditatea de tuberculoză afectează într-o măsură mai mare bărbaţii.

Tabelul 8. Morbiditatea de tuberculoză activă  pe grupe de vîrstă şi localizare în anul 2009

Starea sănătăţii şi vîrsta implicit presupun şi anumite cheltuieli pentru întreţinerea sănătăţii. Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice în anul 2009 vîrstnicii din gospodăriile formate numai din persoane în etate au cheltuit pentru serviciile de sănătate în medie pe lună pentru o persoană - 157,1 lei. Există diferenţe esenţiale pe medii de reşedinţă în mărimea cheltuielilor efectuate la acest capitol (în mediul urban – 11,6% şi respectiv cel rural – 9,3%) din total cheltuieli. Mai mult decît o jumătate de persoane în vîrstă de 60 ani şi peste apreciază starea sănătăţii ca fiind satisfăcătoare, rea sau foarte rea – 39,4% şi bună – 6,3%.

Tabelul 9. Aprecierea stării sănătăţii vîrstnicilor, a.2009

Totodată, 60% din persoanele în etate au declarat că suferă de careva boli cronice. De cele mai dese ori vîrstnicii suferă de boli ale aparatului circulator – 43,5%, boli ale sistemului osteoarticular – 16,2%, boli ale aparatului digestiv – 10,9%, boli endocrine, de nutriţie şi metabolism – 5,8% şi boli ale sistemului nervos – 5,5% etc. Morbiditatea vîrstnicilor se diferenţiază în dependenţă de mediul de reşedinţă: dacă în mediul urban de boli ale aparatului circulator suferă 46,9%, atunci în mediul rural – 40,7%, de boli ale aparatului digestiv în mediul urban - 11,6% în mediul rural - 10,3%, de boli ale aparatului respirator şi boli ale sistemului nervos în urban suferă 3,8% din vîrstnici, în rural ponderea acestora este de 6,2% şi respectiv 6,8%.

3. Protecţia socială

Asigurarea socială Conform datelor Ministerului  Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova la 01.01.2010 la evidenţa organelor de  protecţie socială se aflau 624,6 mii pensionari sau cu 3 mii persoane mai mult comparativ cu anul precedent. Numărul pensionarilor pentru limită de vîrstă a fost în creştere în ultimii 2 ani, devieri semnificative fiind înregistrate în perioada modificării legislaţiei de pensionare şi în special a vîrstei de pensionare.

În total pensionari pentru limită de vîrstă, persoanele în vîrstă de 60 şi peste ani constituie 85,4%, marea majoritate fiind cele care au depăşit vîrsta de 65 ani – 69,4%. Femeile sunt preponderente în structura pensionarilor pentru limită de vîrstă – 70,9%, în timp ce pondera acestora în total vîrstnici este de 66,2%.

Tabelul 10. Pensionari pentru limită de vîrstă de grupe de vîrstă şi sex

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă la 01.01.2010 a constituit 800,8 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 20,2%.

Tabelul 11. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă

În anul 2009 valoarea medie lunară a minimului de existenţă pentru pensionari a alcătuit 1022,8 lei, fiind în descreştere faţă de anul precedent cu 12,4%. Totodată, valoarea medie a pensiei lunare stabilite pentru limita de vîrstă a putut fi acoperită cu minimul de existenţă pentru această categorie de populaţie la nivel de 78,3%, faţă de 57,1% în anul 2008.

Minimul de existenţă pentru pensionari diferă în funcţie de mediul de reşedinţă al acestora. Astfel, minimul de existenţă pentru pensionarii din mediul urban este cu 132,0 lei mai mare faţă de cele din mediul rural, datorită în special costurilor mai înalte ale serviciilor.

3.2. Asistenţa socială

Unul din cele mai răspîndite servicii sociale acordate persoanelor în etate este deservirea socială la domiciliu a bătrînilor solitari şi persoanelor cu dizabilităţi, care necesită îngrijire din partea unei persoane terţe şi nu au copii apţi de muncă în localitatea unde trăiesc. În anul 2009 funcţionau 146 secţii de asistenţă socială, în cadrul cărora activau 2,5 mii persoane. La domiciliu au fost deserviţi 26,3 mii bătrîni şi invalizi.   

Tabelul 12. Asistenţa socială, acordată bătrînilor şi invalizilor la domiciliu

Întru îmbunătăţirea securităţii alimentare a păturilor socialmente vulnerabile sînt organizate cantine sociale, de serviciile cărora beneficiază şi persoanele în etate. Cantinele de ajutor social prestează servicii gratuit şi sunt organizate de către autorităţile administraţiei publice locale. Pe parcursul anului 2009 în ţară au funcţionat 143 cantine, care zilnic au prestat servicii pentru 5,9 mii persoane, iar 1579 bătrîni au beneficiat de prînzuri calde la domiciliu.

În medie costul alimentaţiei acordate în cantinele sociale, cît şi a prînzurilor la domiciliu a constituit 14,0 lei pentru o persoană/zi. 

Tabelul 13. Cantine de ajutor social

În anul 2009 de alocaţii lunare de stat au beneficiat 12,5 mii persoane cu 1,6 mii persoane mai puţin comparativ cu anul precedent.

Tabelul 14. Beneficiari de alocaţii lunare de stat

4. REZULTATELE STUDIULUI BUGETELOR GOSPODĂRIILOR CASNICE PENTRU ANUL 2009

4.1. Caracteristica socio-demografică a vîrstnicilor
Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice în anul 2009 din totalul gospodăriilor cercetate 23,1% le-au constituit gospodăriile formate din persoane în vîrstă de 60 ani şi peste, 14,4% au fost gospodăriile care au în componenţa sa şi alţi membri de familie. Din totalul gospodăriilor de vîrstnici 62,4% se regăsesc în mediul rural şi respectiv 37,6% în mediul urban. Repartizarea gospodăriilor de vîrstnici după numărul de persoane în gospodărie relevă o preponderenţă a gospodăriilor formate dintr-o singură persoană (63,3%), gospodăriile formate din 2 persoane fiind prezentate în proporţie de 36,1%.

Aspectul gender al gospodăriilor de vîrstnici relevă următoarea distribuţie: pentru 55,5% din gospodării, capul gospodăriei este considerată femeia, şi respectiv pentru 44,5%  - bărbatul. În cazul gospodăriilor mixte care au în componenţa sa şi alte persoane pentru 58,1% capul gospodăriei este considerat bărbatul şi respectiv pentru 41,9% capul gospodăriei este considerată femeia.

Statutul socio-economic al capului gospodăriei desemnează chiar categoria în care se încadrează gospodăria, fiind preponderent în toate situaţiile. Astfel pensionarii sunt majoritari în gospodăriile de vîrstnici (92,7%), persoanele cu statut de salariat în gospodăriile vîrstnice reprezintă 5,4%.

 4.2. Veniturile gospodăriilor cu vîrstnici

 Veniturile disponibile ale unei persoane din gospodăriile cu vîrstnici au rămas aproximativ la nivelul anului precedent, constituind în medie pe lună 1035,1 lei. Pe medii de reşedinţă gospodăriile cu vîrstnici din mediul urban au înregistrat venituri disponibile mai mari comparativ cu gospodăriile din mediul rural (1245,7 lei faţă de 914,0 lei). Prestaţiile sociale reprezintă cea mai importantă sursă de venit pentru gospodăriile cu vîrstnici, 48,6% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind în creştere faţă de anul 2008 cu 6,8 p.p.. Plăţile salariale au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor cu vîrstnici în proporţie de 26,3% ( cu 1,4 p.p mai mult faţă de anul 2008) şi activitatea individual agricolă în proporţie de 10,9% (cu 2,5 p.p mai puţin faţă de anul 2008). Transferurile din afara ţării pentru aceste gospodării contribuie la formarea veniturilor în proporţie de 7,2%.

Tabelul 15. Structura veniturilor disponibile pentru gospodăriile cu vîrstnici

Nivelul veniturilor disponibile este influenţat simţitor de tipul gospodăriei. Astfel, dacă în cazul gospodăriilor numai cu vîrstnici, unei persoane îi revine 1097,6 lei lunar, în cele compuse din vîrstnici şi alţi membri ai familiei, suma respectivă este de doar 994,6 lei, sau cu 9,4% mai puţin comparativ cu venitul gospodăriilor compuse numai din persoane în etate.

După sursa de formare a veniturilor există devieri dintre gospodăriile în componenţa cărora sunt numai persoane în etate şi cele care au în componenţa sa şi alţi membrii ai familiei. Venitul disponibil pentru persoanele din familiile în componenţa cărora sunt numai persoane în etate, provine în proporţie de 71,1% din prestaţiile sociale şi 9,3% din activităţi salariale. În cazul gospodăriilor în componenţa cărora sunt persoane în etate şi alţi membrii ai familiei, cele două surse au un aport relativ apropiat (32,6% şi respectiv 38,4%). Există diferenţieri şi în aportul pensiilor la capitolul prestaţii sociale. Dacă pentru gospodăriile numai din vîrstnici din totalul prestaţiilor sociale 95,9% le revin pensiilor, atunci pentru gospodăriile formate din vîrstnici şi alţi membri ai gospodării pensiilor le revine 89,8%.

O caracteristică importantă a veniturilor disponibile ale populaţiei este contribuţia veniturilor în natură, provenite în mare parte din resursele proprii ale gospodăriilor. Pentru total populaţie aceste venituri constituie 10,7% în total venituri, iar în cazul gospodăriilor cu vîrstnici – 13,0%. Este evident faptul, că în cazul celor din mediul urban preponderente sînt veniturile băneşti (96,7%), iar pentru mediul rural ele reprezintă 79,4% din total venituri, restul revenind veniturilor în natură.

Realizînd aceste venituri, totuşi gospodăriile cu vîrstnici au afirmat ca pentru a duce un trai mai decent au nevoie de un venit de 4775,9 lei lunar, şi pentru a îndestula minimul necesar - de cel puţin 2076,2 lei lunar.

4.3. Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu vîrstnici

Cheltuielile de consum pentru o persoană din gospodăriile cu vîrstnici în anul 2009 au constituit 1065,7 lei, fiind în descreştere cu 2,1% comparativ cu anul 2008. Cu un nivel mai mare a cheltuielilor de consum se evidenţiază  mediul urban în care acestea au înregistrat 1268,4 lei, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vîrstnici au însumat 949,1 lei lunar.

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu vîrstnici sînt destinate necesarului de consum alimentar (45,5%) după care urmează cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei 19,4%, îmbrăcăminte şi încălţăminte 9,3%. Totodată, comparativ cu anul 2008, se constată o tendiţă uşoară de micşorare a ponderii cheltuielilor pentru produse alimentare (-0,8 p.p) în favoarea cheltuielilor pentru întreţinerea locuinţei (+0,9 p.p) şi serviciilor de sănătate (+1,0 p.p ). Aceasta semnifică faptul că tarifele serviciilor au avut în general un ritm mai rapid de creştere, vizînd aşa servicii importante cum ar fi energia electrică, gazele, apa ş.a. de care gospodăriile nu se pot dispensa.

Tabelul 16. Structura cheltuielilor de consum a vîrstnicilor în anul 2009

Cheltuielile de consum ale gospodării sunt influenţate şi de tipul acesteia. Dacă în gospodăriile formate doar din persoane în etate cheltuielile medii lunare pe o persoană constituie 1161,9 lei, atunci pentru cele care au în componenţă şi alţi membri de familie cheltuielile sunt cu 15,8% mai mici. Totodată persoanele din gospodării formate numai din vîrstnici cheltuie pentru întreţinerea locuinţei cu 5,7 p.p şi pentru îngrijirea medicală cu 2,9 p.p. mai mult comparativ cu cele din gospodării mixte.

Achitarea serviciilor este o povară grea pentru gospodăriile cu vîrstnici din mediul urban, în special gospodăriile formate numai din persoane în etate. Astfel, opt din zece gospodării întîmpină greutăţi la achitarea agentului termic; patru din zece gospodării la achitarea gazelor naturale şi mai bine de ¼ din aceste gospodării întîmpină greutăţi la achitarea facturilor pentru energia electrică. Ca rezultat în urban 36,6% din gospodării formate numai din persoane în etate şi 33,3% din gospodării mixte, apreciază condiţiile de trai ca fiind – rele sau foarte rele, pe cînd în rural unde o bună parte din gospodării nu dispun de comodităţi 23,4% din gospodării de vîrstnici şi 18,1% din gospodării mixte, apreciază condiţiile de trai ca fiind satisfăcătoare sau bune.

Comparativ cu anul precedent 58,5% din gospodării cu vîrstnici au menţionat că trăiesc la fel, 33,3% - mai rău sau mult mai rău şi numai 7,6% au afirmat ca trăiesc mai bine.

4.4. Condiţiile de trai ale gospodăriilor cu vîrstnici

Majoritatea gospodăriilor cu vîrstnici (99,6%), deţin în proprietate locuinţă personală.  Circa 76,9% din gospodării locuiesc în case individuale şi 20,8% în apartamente separate.

Suprafaţa locuibilă ce revine în medie la o gospodărie din mediul rural este cu 12,1 m.p. mai mare decît în mediul urban (38,0 m.p). Media acestui indicator pe total gospodării cu vîrstnici constituie 45,5 m.p.

Gospodăriile cu vîrstnici se dovedesc a fi în condiţii mai puţin avantajoase vis-a-vis de nivelul de dotare şi confort a locuinţelor comparativ cu celelalte gospodării. La rîndul său cele mai rău dotate sunt gospodăriile formate numai din persoane în etate.

Există diferenţiere şi în dotarea cu principalele comodităţi ale gospodăriilor de vîrstnici de la sat şi oraş, cu excepţia iluminatului electric, caracteristic pentru majoritatea locuinţelor. Astfel, în oraşe construcţiile de locuinţe de tip bloc au presupus şi conectarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare şi termoficare. Prin urmare, din totalul gospodăriilor de vîrstnici din mediul urban 83,3% dispun de apeduct, 71,8% - de gaze din reţea publică, 70,9% - de sisteme de canalizare şi mai bine 50 la sută - baie şi încălzire centrală sau autonomă. În schimb la sate gospodăriile de vîrstnici practic nu dispun de apeduct, de baie sau duş în interior; butelie de gaz lichefiat folosesc 75,0% din gospodării, iar 6,1% în general nu dispun de gaze. Toate acestea se datorează mai multor factori, principalii fiind posibilităţile financiare limitate, existenţa unei alternative, cum ar fi utilizarea sobelor sau aprovizionarea cu apă de la cişmea, fîntînă etc.

5. Participarea la activitatea economică a persoanelor vîrstnice

Conform rezultatelor Anchetei forţei de muncă în gospodării pentru anul 2009, numărul persoanelor vîrstnice (60 ani şi peste) active din punct de vedere economic a fost de 70,1 mii, ceea ce constituie 5,5% din totalul persoanelor active şi 14,3% din populaţia totală din aceeaşi categorie de vîrstă. Persoanele vîrstnice inactive alcătuiesc mai mult de patru cincimi din numărul total al persoanelor din această categorie de vîrstă (85,7%).

Populaţia ocupată a fost de 68,9 mii, ceea ce constituie 5,8% din totalul populaţiei ocupate. Pentru populaţia ocupată, de vîrstă înaintată sunt caracteristice diferenţierile notabile existente în repartizarea pe medii, activităţi, nivel de instruire etc. Circa 61,7%  din persoanele ocupate de 60 ani şi peste erau din localităţi rurale. Din totalul acestor persoane 49,3% erau ocupate în agricultură. Acest fenomen se explică prin faptul, că, în condiţiile actuale, pentru persoanele în vîrstă, munca în agricultură constitue o modalitate sigură de completare a veniturilor.Fiecare a doua persoană din totalul persoanelor ocupate din această categorie de vîrstă aveau şcoală primară sau şcoală medie incompletă, 23,14% au fost persoane cu studii superioare. O tendinţă analogică în repartiţia după ocupaţii se menţine şi la persoanele care au declarat că au avut o activitate secundară. Ele au constituit 2,2%  din totalul persoanelor vîrstnice ocupate, dintre care circa 37,9% au fost antrenate în activităţi neagricole.

Durata efectivă a săptămânii pentru persoanele vîrstnice ocupate a constituit 34 ore. Distribuţia după durata efectivă a săptămînii evidenţiază că 19% din numărul persoanelor ocupate din această categorie de vîrstă au lucrat câte 40 ore şi mai mult pe săptămînă, peste  72% din persoane durata efectivă a săptămânii a fost cuprinsă în intervalul 20-40 ore.

Tabelul 17. Repartizarea populaţiei ocupate în vîrstă de 60 ani şi peste după statutul profesional, în %

În distribuţia populaţiei vîrstnice după statutul profesional au predominat salariaţii (54,7%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (41,4%).

Una din categoriile de gospodării care sunt supuse riscului sărăciei sunt cele în componenţa cărora sunt persoane în etate. În anul 2009 rata sărăciei la gospodăriile conduse de persoanele vîrstnice a constituit: pentru categoria de vîrstă 60-64 ani – 24,7%, pentru cele de 65 ani şi peste – 39,6%.

Tabelul 18. Structura şi rata sărăciei în funcţie de vîrsta capului gospodăriei, 2006-2009

• Versiune pentru tipar (PDF)

Notă:

¹ Informaţia este prezentată fără datele din partea stîngă a Nistrului şi mun. Bender

Persoană de contact:

Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica socială şi a nivelului de trai
tel. 40 30 78, 73 15 68