Produsul intern brut în Republica Moldova în anul 20101
Biroul Naţional de Statistică informează că, conform datelor operative, în anul 2010, produsul intern brut (PIB) în valoare nominală de 71 849 milioane lei, preţuri curente de piaţă, a fost în creştere - în termeni reali - cu 6,9% faţă de anul 2009 şi cu 64,8% faţă de anul 2000.
Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri (VAB) a crescut cu 7,8% în raport cu anul anterior, influenţînd pozitiv (cu 1,7%) indicele de volum al produsului intern brut. Agricultura, economia vînatului, silvicultura, pescuitul, piscicultura şi industria au înregistrat o creştere a valorii adăugate brute faţă de anul precedent respectiv cu 7,2% şi 8,1%, influenţînd creşterea produsului intern brut cu 0,6% şi 1,1% respectiv.
Sectorul de bunuri a contribuit la formarea produsului intern brut în proporţie de 25,2% faţă de 21,8% în anul 2009.
Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de servicii s-a majorat comparativ cu anul precedent cu 6,2%, contribuind cu 4,0% la sporirea produsului intern brut. Creşterea a fost condiţionată, în special, de majorarea valorii adăugate brute din transporturi şi comunicaţii (cu 11,0%), urmată de creşterea valorii adăugate brute din comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (cu 8,9%), din construcţii (cu 7,3%) şi din „alte activităţi de servicii” (cu 3,5%).
Contribuţia sectorului de servicii la formarea produsului intern brut s-a diminuat de la 63,9% în anul 2009 la 60,2% în anul 2010.
În perioada de referinţă rata valorii adăugate brute (valoarea adăugată brută raportată la volumul de producţie), total pe economie, s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu anul 2009. Majorarea a fost condiţionată de creşterea ratei valorii adăugate brute atît din sectorul de bunuri (cu 2,5 puncte procentuale), cît şi din sectorul de servicii (cu 0,3 puncte procentuale).
Tabelul 1. Rata valorii adăugate brute (procente)
2009 | 2010 | |
Total pe economie | 39,8 | 40,1 |
din care: bunuri | 28,9 | 31,4 |
servicii | 47,0 | 47,3 |
Volumul impozitelor pe produse colectat la bugetul public naţional a depăşit cu 9,9% nivelul anului precedent, influenţînd cu 1,6% creşterea produsului intern brut. Contribuţia volumului impozitelor pe produse la formarea produsului intern brut a constituit, în perioada de referinţă, 17,2% faţă de 16,7% în anul precedent.
În anul 2010 indicele–deflator pentru produsul intern brut a constituit 111,2%; cel pentru valoarea adăugată brută produsă în sectoarele de bunuri şi servicii – respectiv 127,6% şi 105,5% şi cel pentru impozitele nete pe produse - 111,3%, faţă de 102,2%, 109,8%, 103,3% şi 90,1% în anul 2009 respectiv. Majorarea indicelui–deflator a PIB a fost influenţată, în special, de creşterea indicelui–deflator a valorii adăugate brute din agricultură, economia vînatului, silvicultură, pescuit, piscicultură, care în anul 2010 a constituit 155,9% comparativ cu 102,8% în anul 2009.
Consumul final total s-a majorat cu 7,1% comparativ cu anul precedent, în special, pe seama creşterii cu 9,0% a consumului final al gospodăriilor populaţiei, influenţînd cu 8,0% şi 7,9% respectiv creşterea produsului intern brut. Formarea brută de capital fix a crescut cu 17,2% faţă de anul 2009, contribuind cu 3,9% la creşterea produsului intern brut.
Volumul total al cererii interne (consumul final şi formarea brută de capital) a fost distribuit, în perioada de referinţă, în proporţie de 82,9% pentru consumul final şi 17,1% pentru acumulări faţă de 83,1% şi 16,9% în anul 2009 respectiv. În termeni reali, volumul cererii interne a depăşit cu 9,0% nivelul anului precedent.
Eficacitatea operaţiunilor de comerţ exterior este reflectată de indicatorii caracteristici comerţului exterior. În perioada de referinţă, exporturile şi importurile de bunuri şi servicii s-au majorat respectiv cu 12,8% şi 13,7% faţă de anul anterior. Efortul la exporturile de bunuri şi servicii şi rata de penetrare a importurilor de bunuri şi servicii pe piaţa internă s-au majorat cu 1,6 puncte procentuale şi 2,1 puncte procentuale respectiv, comparativ cu anul precedent. Creştere s-a înregistrat şi pentru integrarea de piaţă a bunurilor şi serviciilor, de la 55,2% în anul 2009 la 58,9% în anul 2010. Ameliorare s-a produs şi la decalajul export-import (rata de acoperire) care în perioada de referinţă a fost de 1 la 0,51 faţă de 1 la 0,50 în anul 2009.
Tabelul 2. Indicatorii caracteristici comerţului exterior (milioane lei )
2009 | 2010 | |
Producţia | 127 666 | 149 283 |
Import | 44 411 | 56 206 |
Export | 22 282 | 28 447 |
Taxe asupra comerţului internaţional | 860 | 1 033 |
Piaţa internă 2 | 150 655 | 178 075 |
Efort la export 3 (%) | 17,5 | 19,1 |
Rata de acoperire 4 (%) | 50,2 | 50,6 |
Rata de penetrare 5 (%) | 29,5 | 31,6 |
Integrarea de piaţă 6 (%) | 55,2 | 58,9 |
2 Piaţa internă = Producţie + Import + Taxe asupra comerţului internaţional – Export
3 Efort la export = Export / Producţie
4 Rata de acoperire = Export / Import
5 Rata de penetrare = Import / Piaţa internă
6 Integrarea de piaţă = Media aritmetică a valorii importurilor şi exporturilor de bunuri şi servicii / PIB
Conform estimărilor, în perioada de referinţă, elementele economiei neobservate au contribuit la formarea produsului intern brut în proporţie de 23,2% faţă de 22,4% în anul precedent. Creşterea s-a produs pe seama producţiei gospodăriilor casnice pentru consum propriu care s-a majorat de la 8,0% în anul 2009 la 9,6% în anul 2010.
Tabelul 3. Contribuţia elementelor economiei neobservate la formarea produsului intern brut pe activităţi economice (procente)
Activităţi economice | Contribuţia economiei neobservate la formarea VAB a activităţilor economice respective | inclusiv contribuţia: | ||||||
sectorului formal | sectorului informal | producţiei gospodăriilor casnice pentru consum propriu | ||||||
| 2009 | 2010 | 2009 | 2010 | 2009 | 2010 | 2009 | 2010 |
Agricultura, economia vînatului, silvicultura, pescuitul şi piscicultura | 71,1 | 64,6 | 0,5 | 0,4 | 19,3 | 17,6 | 51,3 | 46,6 |
Industria | 25,1 | 24,0 | 16,7 | 10,6 | 4,2 | 5,2 | 4,2 | 8,2 |
Construcţii | 48,4 | 46,3 | 15,2 | 6,5 | 29,9 | 34,7 | 3,3 | 5,1 |
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; reparaţia autovehiculelor ... | 35,9 | 33,2 | 13,2 | 14,5 | 22,7 | 18,7 | - | - |
Hoteluri şi restaurante | 42,2 | 45,2 | 36,7 | 37,0 | 5,5 | 8,2 | - | - |
Transporturi şi comunicaţii | 12,8 | 11,7 | 7,7 | 7,5 | 5,1 | 4,2 | - | - |
Alte activităţi de servicii | 13,2 | 14,7 | 3,1 | 4,6 | 1,3 | 1,2 | 8,8 | 8,9 |
PIB | 22,4 | 23,2 | 7,0 | 6,3 | 7,4 | 7,3 | 8,0 | 9,6 |
Notă:
1 Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stîngă a Nistrului şi mun. Bender.
Persoana de contact:
Valentina Gîdilica
şefa direcţiei statistica macroeconomică
Tel. 73 75 57 / 40 30 90