Mortalitatea generală după principalele clase ale cauzelor de deces în anul 2010¹

Biroul Naţional de Statistică relatează, că numărul decedaţilor în anul 2010 a fost de 43631 persoane, cu 1492 persoane (3,5%) mai mult comparativ cu anul precedent, rata mortalităţii generale constituind 12,3 decedaţi la 1000 locuitori.

Structura mortalităţii pe clase ale cauzelor de deces practic nu s-a schimbat: analogic anilor anteriori, cele mai multe decese (56,2%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumori (13,1%), bolile aparatului digestiv (10,0%), accidentele, intoxicaţiile şi traumele (8,5%), bolile aparatului respirator (5,6%).

Mortalitatea masculină, specificată pe cauze de deces, diferă de cea feminină. „Supramortalitatea masculină” a fost de 3,5 ori mai mare în cazul accidentelor, intoxicaţiilor şi traumelor, de 4,4 ori – infecţioase şi parazitare, de 2,0 ori – bolilor aparatului respirator şi de 1,3 ori – tumorilor. „Supramortalitatea  feminină”  s-a  înregistrat  numai în cazul  bolilor  aparatului  circulator  (de 1,2 ori).

Diagrama 1. Structura mortalităţii pe principalele clase ale  cauzelor  de deces şi sexe 

Femei                                                                                                     Bărbaţi           

Mortalitatea generală pe cauze de deces diferă semnificativ şi în profil teritorial. Decesele cauzate de boli ale aparatului circulator au fost mai pronunţate în raioanele: Orhei, Hînceşti, Edineţ, Soroca şi Floreşti; de tumori – în Orhei, Drochia, Cahul, Hînceşti, Căuşeni, Edineţ şi Floreşti; de boli ale aparatului digestiv – în Orhei, Străşeni, Ungheni, Ialoveni şi Cahul. Cel mai înalt nivel al mortalităţii provocat de cauzele externe s-a înregistrat în raioanele: Hînceşti, Orhei, Cahul, Căuşeni şi Ungheni; de boli ale aparatului respirator în Ungheni,  Hînceşti, Drochia, Briceni şi Călăraşi.

Tab. 1 Ratele mortalităţii pe principalele clase ale cauzelor  de deces (la 100000 locuitori)

Datele tabelului 1 demonstrează existenţa unor particularităţi în mortalitatea populaţiei pe regiuni de dezvoltare şi clase ale cauzelor de deces. Cea mai gravă situaţie se creează în zona de nord, unde mortalitatea  este mai înaltă practic la toate cauzele principale de deces. În zona centrală mortalitatea cauzată de boli ale aparatului digestiv depăşeşte nivelul mediu al acestui indicator de 1,4 ori; în zona de sud mortalitatea provocată de cauzele externe e mai înaltă decât în celelalte regiuni.

Notă: 

¹ Informaţia nu include populaţia localităţilor din partea stîngă a Nistrului şi mun. Bender.

 Persoana de contact:

Nina Cesnocova
şefa secţiei statistica demografică
Tel. 40 31 10