Infrastructura edilitară şi activitatea de salubritate în localităţile urbane în anul 2010¹

Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind infrastructura edilitară şi activitatea de salubritate a teritoriilor localităţilor urbane pentru anul 2010.

Terenurile localităţilor urbane. Suprafaţa totală a terenurilor şi bazinelor de apă situate în cadrul perimetrului oficial al localităţilor urbane constituie 79,1 mii ha, din care suprafaţă din intravilan – 43,2 mii ha sau 54,6% din suprafaţa totală (vezi anexa, tab. 1). Pe parcursul ultimilor ani suprafaţa totală a terenurilor localităţilor urbane s-a majorat cu 16,5 mii ha, iar suprafaţa de intravilan respectiv cu 6,0 mii ha.

Figura 1. Suprafaţa totală şi suprafaţa de intravilan în localităţile urbane, anii 2005-2010

 Spaţiile verzi. Din suprafaţa totală a terenurilor localităţilor urbane 7,3 mii ha sau 9,3% sunt ocupate de spaţii verzi. Suprafaţa acestor spaţii în proporţie de 57 la sută sunt spaţii de folosinţă generală (scuare, grădini, parcuri, etc.), restul fiind spaţiile din zonele turistice şi de agrement (18%), spaţiile cu funcţii utilitare (8%), şi cele cu acces limitat – 4%.

Figura 2. Suprafaţa spaţiilor verzi din cadrul perimetrelor localităţilor urbane în a. 2010

Suprafaţa medie de spaţii verzi ce revine la un locuitor din localităţile urbane este de 49,4 m.p., cel mai mare indicator fiind înregistrat în or. Vadul lui Vodă – 1091,5 m.p. şi or. Frunză – 145,9 m.p., iar cel mai mic indicator în or. Basarabeasca – 7 m.p. la un locuitor (vezi, anexa tab.1).

Plantarea spaţiilor verzi. În decursul anului 2010 a fost efectuată plantarea arborilor pe o suprafaţă de 73,8 ha, aproape de 2 ori mai puţin comparativ cu anul precedent. Pe o suprafaţă de 17,9 ha au fost plantaţi arbuşti sau cu 29 la sută mai puţin faţă de anul 2009. Totodată, plantarea plantelor floricole şi a suprafeţelor de gazon s-a majorat cu 38,7% şi a alcătuit în anul 2010 – 30,1 ha. În total au fost plantaţi 18,5 mii arbori, 9,0 mii arbuşti, 550,0 mii unităţi de material floricol.

Gospodăria drumurilor. În anul 2010 lungimea totală a străzilor, căilor carosabile şi cheiurilor a fost de 3,5 mii km, partea pavată a acestora (cu îmbrăcăminte rigidă) fiind de 2,2 mii km (64,4%), iar cu îmbrăcăminte îmbunătăţită - 1,5 mii km (44,1%). (vezi anexa, tab. 2)

Figura 3. Lungimea totală a străzilor, căilor carosabile şi cheiurilor cu îmbrăcăminte rigidă, anii 2005-2010

Lungimea totală a străzilor, căilor carosabile şi cheiurilor cu îmbrăcăminte rigidă practic nu s-a schimbat, constituind în anul 2010 – 2,2 mii km sau cu 0,1 mii km mai mult comparativ cu anul 2005. Cu îmbrăcăminte îmbunătăţită anual străzile rigide au o acoperire de peste 44%.   

Ponderea părţii pavate din lungimea străzilor, căilor carosabile şi cheiurilor din mun. Chişinău reprezintă 97,3%, în mun. Bălţi – 82,0%, cea mai mică pondere fiind înregistrată în or. Căinari – 4,0%.

Pe parcursul anului 2010 pe teritoriul ţării au fost instalate pe străzi şi căi carosabile 67,7 mii lămpi sau cu 2,0 mii lămpi mai puţin comparativ cu anul precedent. Din total lămpi instalate 30,4 mii sunt lămpi cu natriu (44,9%). Circa jumătate din lămpi au fost instalate pe străzile şi căile carosabile ale mun. Chişinău (52,2%), 10% - în mun. Bălţi, 3% - în or. Ungheni, 2% - în or. Rîşcani.

În anul 2010 lungimea porţiunilor de străzi şi cheiuri iluminate a constituit 2,4 mii km, gradul de acoperire a străzilor iluminate fiind de 69,5%. Totodată, în mun. Bălţi, or. Cahul, or. Drochia, or. Străşeni, or. Soroca, peste 90% din lungimea totală a străzilor, căilor carosabile şi cheiurilor sînt iluminate. Iluminarea străzilor rămîne a fi o problemă pentru jumătate din oraşe, în unele din ele situaţia fiind chiar deplorabilă. În or. Glodeni gradul de iluminare a străzilor este de 7%, în or. Basarabeasca – 13%, iar în oraşele Anenii Noi, Şoldăneşti, Căinari, Ghindeşti, Mărculeşti practic toate străzile nu au fost iluminate.

Lungimea canalizaţiei pluviale în localităţile urbane a constituit 0,4 mii km sau cu 5,0 km mai mult faţă de anul 2009. Circa 50% din lungimea canalizaţiei pluviale sau 0,2 mii km este amplasată în mun. Chişinău. În cazul a 23 localităţi urbane ale ţării nu există canalizaţie pluvială.

Parcul de autovehicule cu destinaţie specială. Pe parcursul anului 2010 664 autovehicule cu destinaţie specială au fost antrenate în salubrizarea localităţilor urbane sau cu 7 unităţi de transport mai puţin. Din total autovehicule cu destinaţie specială 291 deservesc mun. Chişinău. Fiecare al patrulea autovehicul sunt autogunoierele.

Pentru curăţarea drumurilor pe timp de iarna au fost utilizate 50 vehicule pentru împrăştierea nisipului şi a materialului derapant, 4 încărcătoare de zăpadă şi 5 pluguri de zăpadă cu rotor. Pentru menţinerea curăţeniei în localităţile urbane au fost utilizate de asemenea 77 tractoare echipate cu mecanisme de curăţire, 17 – automăturătoare (inclusiv 8 în mun. Chişinău), 60 – autostropitoare (inclusiv 38 în mun. Chişinău).

În anul 2010 a fost curăţată o suprafaţă totală de 6,1 mil. m.p., gradul de mecanizare a acestor lucrări fiind de 67,9%.

Suprafaţa poligoanelor de neutralizare a deşeurilor menajere solide faţă de anul 2009 s-a mărit  cu 7,3 ha (3,7%), constituind 206,5 ha. Către aceste poligoane în decursul anului 2010 au fost transportate 2,3 mil. m.c. de gunoi menajer sau cu 92,4 mii. m.c. mai mult comparativ cu anul precedent.

• Anexe

Notă:

¹ Informaţia espre prezentată fără datele raioanelor din partea stîngă a Nistrului şi mun. Bender.

Persoană de contact:

Liuba Stoianov
şefa secţiei statistica socială
tel: 73 15 68