Activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2011*
Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind activitatea de cercetare-dezvoltare (CD) în anul 2011.
Activitatea de CD1 în anul 2011 s-a desfăşurat în 64 unităţi, din care 42 institute şi/sau centre de cercetare, 13 instituţii de învăţămînt superior şi 9 – alte tipuri de unităţi. Din total unităţi cu activitate de CD, 52 unităţi sau 81,3% sunt în proprietatea statului.
Salariaţi din activitatea de CD2. La 31 decembrie 2011, îşi desfăşurau activitatea de CD 5216 salariaţi (din care 52,6% femei) sau cu 2,0% mai mult faţă de numărul salariaţilor înregistrat la 31 decembrie 2010. După nivelul de pregătire profesională, 4021 persoane sunt cu studii superioare (77,1%), 435 – cu studii medii de specialitate (8,3%), iar 760 persoane – alte forme de pregătire (14,6%).
Pe categorii de ocupaţii, majoritatea salariaţilor din activitatea de CD este formată din cercetători, respectiv 3372 persoane sau 64,6% din total salariaţi. Totodată, 282 persoane sînt tehnicieni (5,4%), 809 reprezintă personalul auxiliar (15,5%) şi 753 – lucrători care execută funcţii legate de activitatea organizaţiei în general (14,4%).
Tabelul 1. Salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare pe categorii de ocupaţii, în 2010 – 2011
2010 | 2011 | |||
total persoane | din care femei | total persoane | din care femei | |
Total | 5114 | 2670 | 5216 | 2744 |
inclusiv: | ||||
cercetători | 3267 | 1530 | 3372 | 1618 |
tehnicieni | 369 | 251 | 282 | 206 |
personal auxiliar | 862 | 520 | 809 | 506 |
alte categorii | 616 | 369 | 753 | 414 |
În anul 2011, comparativ cu anul 2010, s-a modificat structura cercetătorilor pe grupe de vîrstă, în creştere fiind ponderea persoanelor cu vîrsta cuprinsă între 35–44 ani (16,5% faţă de 15,1%) şi a persoanelor care au depăşit vîrsta de 64 ani (17,4% faţă de 16,6%). Respectiv, s-a redus ponderea persoanelor cu vîrsta între 45–54 ani (17,5% faţă de 19,0%) şi a celor cu vîrsta între 55–64 ani (22,2% faţă de 23,3%). Ponderea cercetătorilor tineri (pînă la 35 ani) este în creştere cu 0,4 puncte procentuale, în special fiind în creştere ponderea cercetătorilor în vîrstă de pînă la 25 ani.
Figura 1. Structura cercetătorilor pe grupe de vîrstă, în anul 2011
Repartizarea cercetătorilor după domeniile de cercetare relevă o preponderenţă pentru ştiinţele naturale (34,0% faţă de 34,7% în anul 2010), după care urmează ştiinţele tehnice (14,6% faţă de 14,8%), ştiinţele agricole (14,6% faţă de 15,2%) şi ştiinţele medicale (14,1% faţă de 14,6%). În domeniile ştiinţelor umanistice se regăsesc 11,8% din total cercetători, iar în ştiinţele sociale - 10,8% din total cercetători. În funcţie de gen, se constată că în medie la 100 cercetători bărbaţi revin 92 de femei cercetători.
Tabelul 2. Cercetători pe domenii ştiinţifice, în 2010 – 2011
2010 | 2011 | |||
cercetători | din care femei | cercetători | din care femei | |
Total | 3267 | 1530 | 3372 | 1618 |
inclusiv: | ||||
ştiinţe naturale | 1134 | 498 | 1147 | 519 |
ştiinţe tehnice | 482 | 159 | 493 | 157 |
ştiinţe medicale | 478 | 252 | 477 | 252 |
ştiinţe agricole | 496 | 230 | 491 | 229 |
ştiinţe sociale | 314 | 203 | 365 | 254 |
ştiinţe umanistice | 363 | 188 | 399 | 207 |
Fiecare al doilea cercetător este cu grad ştiinţific (52,0%). Domeniul ştiinţelor umanistice faţă de celelalte domenii ştiinţifice este caracterizat prin cea mai mare pondere a cercetătorilor cu grad ştiinţific (65,9% faţă de 67,5% în anul 2010). Cea mai mică pondere a cercetătorilor cu grad ştiinţific s-a înregistrat în cadrul domeniul ştiinţelor tehnice, deşi, totuşi se constată o ameliorare faţă de anul 2010 (27,2% faţă de 22,0% în anul 2010).
Tabelul 3. Cercetători cu grad ştiinţific pe domenii ştiinţifice, în 2010 – 2011
2010 | 2011 | ||||||||
doctor habilitat | doctor în ştiinţe | doctor habilitat | doctor în ştiinţe | ||||||
cercetători | din care femei | cercetători | din care femei | cercetători | din care femei | cercetători | din care femei | ||
Total | 378 | 59 | 1288 | 590 | 393 | 67 | 1359 | 654 | |
inclusiv: | |||||||||
ştiinţe naturale | 148 | 21 | 479 | 219 | 150 | 24 | 483 | 226 | |
ştiinţe tehnice | 23 | 0 | 83 | 9 | 25 | 0 | 109 | 15 | |
ştiinţe medicale | 75 | 14 | 211 | 108 | 82 | 16 | 212 | 110 | |
ştiinţe agricole | 39 | 1 | 179 | 62 | 39 | 2 | 163 | 59 | |
ştiinţe sociale | 35 | 12 | 149 | 91 | 37 | 12 | 189 | 132 | |
ştiinţe umanistice | 58 | 11 | 187 | 101 | 60 | 13 | 203 | 112 |
Cheltuielile pentru activitatea de CD3. În anul 2011, cheltuielile pentru activitatea de CD4 îndeplinită cu forţele proprii au constituit 333,5 milioane lei. Unităţilor de stat cu activitate în domeniul CD, le revine 297,0 milioane lei sau 89,1% din total cheltuieli pentru CD. Cheltuielile curente au reprezentat 93,8% din cheltuielile totale sau cu 1,5 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul 2010.
Tabelul 4. Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare, în 2010 – 2011
milioane lei
2010 | 2011 | |||
Total cheltuieli | din care în unităţile de stat | Total cheltuieli | din care în unităţile de stat | |
Total cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare | 316,2 | 289,2 | 333,5 | 297,0 |
inclusiv: | ||||
Cheltuieli curente | 291,9 | 265,2 | 312,9 | 277,4 |
Cheltuieli capitale | 24,3 | 24,0 | 20,6 | 19,6 |
Structura cheltuielilor curente pe componente denotă că, cea mai mare pondere revine cheltuielilor de personal, respectiv 70,1%, ce constituie 219,2 milioane lei, sau cu 5,5 milioane lei mai mult comparativ cu anul 2010.
Figura 3. Structura cheltuielilor curente pe componente, în 2010 – 2011
2010 2011
Cheltuielile capitale au constituit 20,6 milioane lei, fiind astfel în descreştere faţă de anul 2010 cu 3,7 milioane lei. Preponderent cheltuielile capitale au fost direcţionate pentru dotarea unităţilor/instituţiilor (78,6% din total cheltuieli capitale) care au desfăşurat activitate de CD. În termeni absoluţi, pentru procurarea de echipamente s-a cheltuit 16,2 milioane lei sau cu 1,0 milion lei mai puţin comparativ cu anul 2010, pentru construcţia şi modernizarea edificiilor 2,9 milioane lei sau cu 3,5 milioane lei mai puţin, în schimb componenta alte cheltuieli capitale s-a majorat cu 0,8 milioane lei.
Figura 4. Structura cheltuielilor capitale pe componente, în 2010 – 2011
2010 2011
Din total cheltuieli curente, 56,3% au fost realizate în domeniul cercetării aplicative (+0,6 puncte procentuale faţă de anul 2010), 25,0% în cercetarea fundamentală (-3,4 p.p.) şi 18,7% au avut drept destinaţie dezvoltarea tehnologică (respectiv +2,8 p.p.).
Tabelul 5. Cheltuielile curente pe domenii ştiinţifice, în anul 2011
milioane lei
Total | inclusiv: | ||||||
Ştiinţe naturale | Ştiinţe tehnice | Ştiinţe medicale | Ştiinţe agricole | Ştiinţe sociale | ştiinţe umanis-tice | ||
Cheltuieli curente pentru cercetări şi elaborări | 312,9 | 100,6 | 76,4 | 33,4 | 56,7 | 22,9 | 22,9 |
inclusiv: | |||||||
cercetare fundamentală | 78,1 | 40,1 | 2,4 | 5,0 | 2,6 | 9,3 | 18,7 |
cercetare aplicativă | 176,3 | 53,9 | 22,1 | 28,4 | 54,1 | 13,6 | 4,2 |
dezvoltare tehnologică (elaborări) | 58,5 | 6,6 | 51,9 | – | – | – | – |
Distribuţia cheltuielilor curente pe domenii ştiinţifice se prezintă astfel: ştiinţe naturale – 32,2%, tehnice – 24,4%, agricole – 18,1%, medicale – 10,7%, umanistice şi sociale – cîte 7,3%.
Note:
* Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stîngă a Nistrului şi mun. Bender.
1 Conform recomandărilor internaţionale (Manualul Frascati, OECD, ediţia 2002) în activitatea de cercetare-dezvoltare nu se include: pregătirea cadrelor, activitatea de producţie, activitatea organelor de gestionare, servicii ştiinţifice şi tehnologice (inclusiv biblioteca).
2 În numărul total al salariaţilor nu se includ persoanele cu contract de muncă suspendat şi cumularzii externi. Totodată, sunt incluse persoanele care paralel cu activitatea didactică şi practica medicală au executat cercetări ştiinţifice în instituţiile de bază în care activează.
3 Cheltuieli efective.
4 Exclusiv Proiecte de transfer tehnologic.
Persoană de contact:
Ala Negruţa
şefa direcţiei statistica socială şi a nivelului de trai
tel. 0 22 40 30 78