Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 2012¹

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia infracţionalităţii în anul 2012.

Infracţiuni înregistrate. Numărul infracţiunilor înregistrate permite cunoaşterea situaţiei fenomenului infracţionalităţii din ţară, a eficienţei sistemului de ordine publică, dar şi evidenţierea tendinţelor în rîndul principalilor indicatori pe parcursul ultimilor ani. Astfel, conform informaţiei Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2012 au fost înregistrate 36,6 mii infracţiuni sau cu 4,3% mai mult faţă de anul precedent, iar faţă de anul 2007 nivelul infracţionalităţii a crescut de 1,5 ori. În medie la 10 mii locuitori revin 103 infracţiuni faţă de 68 infracţiuni în anul 2007.

Figura 1.Rata infracţionalităţii, în 2007 -2012

Cea mai mare rată a infracţionalităţii rămîne a fi înregistrată în mun. Chişinău – 167 infracţiuni la 10 mii locuitori, ceea ce depăşeşte nivelul mediu pe ţară de 1,6 ori. Un nivel înalt al infracţionalităţii a fost înregistrat de asemenea şi în mun. Bălţi – circa 133 infracţiuni la 10 mii locuitori, urmat de raionul Criuleni (109 infracţiuni la 10 mii locuitori), Ştefan-Vodă (100 infracţiuni la 10 mii locuitori), Basarabeasca (96 infracţiuni la 10 mii locuitori), etc. Cea mai mică rată a infracţionalităţii a fost înregistrată în raionul Făleşti – 45 infracţiuni la 10 mii locuitori şi Nisporeni- 49 infracţiuni la 10 mii locuitori (vezi anexa, tab 1).

Din total infracţiuni înregistrate circa 23% (8345 cazuri) sînt din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 3,3% (1204 cazuri) revin infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 19,5% (7,1 mii cazuri) revin celor grave. Totodată, în 2012 comparativ cu 2007au fost înregistrate cu 33 la sută mai multe infracţiuni puţin grave, iar numărul infracţiunilor uşoare s-a triplat în ultimii 5 ani (vezi anexa, tab. 2).

La 10 mii populaţie, revin în medie 23,4 infracţiuni grave, excepţional şi deosebit de grave. Distribuţia geografică relevă concentrarea infracţiunilor grave în regiunea Centru. Astfel, 3,3 mii cazuri au fost înregistrate în mun. Chişinău, cele mai multe în sectorul Centru, de asemenea în raioanele Ialoveni, Criuleni, Hînceşti şi Orhei. În regiunea de Nord se evidenţiază mun. Bălţi (447
cazuri), iar în regiunea de Sud cele mai multe infracţiuni grave s-au înregistrat la Căuşeni şi Cahul (vezi anexa, tab. 1).

Figura 2. Numărul infracţiunilor grave în total infracţiuni înregistrate, în 2007-2012

Fiecare a zecea infracţiune a fost săvîrşită în locuri publice, iar cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor pe parcursul anului 2012 au fost săvîrşite 68 de infracţiuni, inclusiv cîte 20 cazuri de huliganism şi vătămări intenţionate, 12 cazuri de omor şi 5 cazuri de tîlhării.

Din numărul total de infracţiuni înregistrate, 29,3% sunt săvîrşite de persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie, menţionăm că aceasta este o tendinţă în ascensiune(+12,7%). În anul 2012 de către minori sau cu participarea acestora au fost comise 1,5 mii infracţiuni sau 4,0% din total infracţiuni înregistrate. Dacă ne referim la situaţia din 2007 constatăm o scădere a infracţionalităţii juvenile.

Tabelul 1. Numărul infracţiunilor săvîrşite de minori, în 2007 - 2012

Minorii cel mai frecvent sunt implicaţi în săvîrşirea furturilor, cu o pondere de 70%, după care urmează jafurile –6,7% şi huliganismul –2,7%. În anul 2012, la 100 mii locuitori în vîrstă de pînă la 18 ani revin circa 202 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 217 în anul 2007 şi 174 în anul 2011. Circa 66 băieţi şi 12 fete au vîrsta de pînă la 14 ani. Circa 6 la sută din numărul total al minorilor au antecedente penale.

Figura 3.Infracţiuni săvîrşite de minori la 100 mii populaţie în vîrstă de 0 - 17 ani

În anul 2012 constatăm tendinţe de creştere a numărului de infracţiuni contra familiei şi minorilor (de 1,6 ori), fiind înregistrate 953 cazuri. De asemenea a crescut numărul infracţiunilor economice de 1,4 ori, precum fabricarea banilor falşi şi evaziunea fiscală, numărul de infracţiuni privind viaţa sexuală (de 1,3 ori), fiind înregistrate mai multe violuri (360 cazuri faţă de 291 cazuri în 2011). În profil teritorial, cele mai multe violuri au fost înregistrate în raionul Criuleni şi Sîngerei, iar cele mai multe omoruri în raioanele Ialoveni şi Hînceşti.

În structura infracţiunilor înregistrate, aproape fiecare a doua infracţiune este comisă contra patrimoniului (51,2%), după acestea urmează infracţiunile în domeniul transporturilor (13,2%), infracţiunile contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale (4,9%), infracţiunile contra vieţii şi sănătăţii persoanei (4,8 %) (vezi anexa, tab.3).

Figura 4. Structura infracţiunilor înregistrate după tipuri, %

In anul 2012 contra persoanelor au fost înregistrate 6,7 mii infracţiuni, din care fiecare a doua infracţiune a fost săvîrşită în mediul urban. Circa 7% din totalul infracţiunilor împotriva persoanelor au fost îndreptate împotriva copiilor şi tinerilor. Vulnerabilitatea copiilor denotă importanţa protecţiei acestora mai ales în localităţile rurale, unde frecvenţa infracţiunilor împotriva lor este mai mare aproape de două ori comparativ cu localităţile urbane. Pentru mediul urban este caracteristică o pondere mai mare a infracţiunilor legate de narcomanie – 75% din această categorie de infracţiuni.

În urma infracţiunilor săvîrşite pe parcursul anului 2012 au decedat 646 persoane sau cu 47 persoane mai mult comparativ cu anul 2011. Principalele cauze de deces fiind accidentele rutiere (49,2%), omorurile (26,0%) şi vătămările intenţionate (10,7%). Aproape în fiecare zi o persoană îşi pierde viaţa în urma infracţiunilor grave, iar în rezultatul celor deosebit de grave şi excepţional de grave au decedat 250 persoane.

Tabelul 2. Persoane decedate în urma infracţiunilor înregistrate, în 2007-2012

Persoane care au comis infracţiuni. Numărul persoanelor care au comis infracţiuni este un alt indicator important, care corelat cu numărul de infracţiuni permite analiza fenomenului infracţionalităţii. În anul 2012 au fost relevate 20,7 mii persoane care au comis infracţiuni sau cu 1,7 mii persoane mai mult comparativ cu anul precedent (+8,9%). La 100 mii locuitori revin în medie 583 infractori, faţă de 428 în anul 2007.

Figura 5. Persoane care au săvîrşit infracţiuni la 100 mii populaţie

Fenomenul de infracţionalitate este dominat de bărbaţi, femeile constituind o cotă foarte mică în rîndurile persoanelor care au comis infracţiuni (8,6%). Bărbaţii sunt implicaţi mai mult în săvîrşirea infracţiunilor grave, iar femeile în săvîrşirea furturilor, infracţiunilor legate de droguri şi escrocherii. La 100 mii femei revin în medie 96 femei care au comis infracţiuni, o tendinţă în scădere comparativ cu anul precedent, iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 1108 persoane.

Femeile comparativ cu bărbaţii încalcă legea la o vîrstă mai înaintată. Astfel, fiecare a doua femeie care a comis infracţiuni este în vîrstă de 30 şi mai mulţi ani, iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 40%. Aproximativ 9 la sută din bărbaţi şi 2 la sută din femei infractori au fost în stare de ebrietate la săvîrşirea infracţiunii, cel mai frecvent aceştia au comis infracţiuni în domeniul transportului.

În anul 2012 se constată o creştere cu 12,4 la sută a infractorilor care anterior au comis infracţiuni, precum şi a persoanelor care au comis infracţiuni în stare de ebrietate şi în grup, respectiv cu 44,7% şi 43,6%. Totodată, au fost înregistrate mai multe cazuri şi pentru persoanele care au comis infracţiuni pentru prima dată (+8,7%).

Tabelul 3. Numărul persoanelor relevate care au comis infracţiuni, în 2007-2012

Persoane condamnate. În anul 2012 din cele 11,7 mii persoane urmărite penal, condamnate au fost 8,8 mii persoane (74,5%). La 100 mii populaţie în medie revin 247 condamnaţi, faţă de 207 în anul 2008. Din total condamnaţi, 6,7% sînt femei (în anul 2008 – 13,3% femei), iar la 100 mii femei revin în medie 32 femei condamnate. Circa 4% din condamnaţi sunt minorii în vîrstă de 14-17 ani, fiind raportată la populaţia de vîrstă respectivă, rata minorilor condamnaţi este de 178 condamnaţi la 100 mii minori.

Figura 6. Dinamica persoanelor condamnate la 100 mii populaţie

Ca şi în anii precedenţi de cele mai dese ori delicvenţii au fost condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor – 22,5%, pentru furt – 16,5%, crime legate de droguri – 10,5%, huliganism – 7,3%, jaf – 5,5%, etc (vezi anexa, tab.4).

Anual cele mai multe pedepse aplicate faţă de persoanele condamnate sînt condamnarea condiţionată - 2769 persoane (31,6%), munca neremunerată în folosul comunităţii – 2143 (24,4%), aplicarea amenzii – 2026 persoane (23,1%), privaţiunea de libertate - 1794 persoane (20,5%), inclusiv cu închisoare pe viaţă - 4 persoane. În structura măsurilor de pedeapsă aplicate faţă de minori prevalează condamnarea condiţionată (53,5%), privaţiunea de libertate (22,7%) şi munca neremunerată în folosul comunităţii (13,9%).

Tabelul 4. Repartizarea condamnaţilor după principale tipuri de pedepse stabilite de instanţele judecătoreşti, în 2011-2012

Din numărul total de persoane condamnate, 590 sau 6,7% reprezintă femeile. În cazul a 14,4% femei a fost stabilită pedeapsa cu închisoare, mai des sînt stabilite amenzi (31,2%), condamnarea condiţionată (40,0%) şi munca neremunerată în folosul comunităţii (11,2%). In cazul bărbaţilor fiecare a cincea persoană a fost condamnată la privaţiune de libertate, pentru fiecare a patra persoană a fost suspendată executarea pedepsei, iar munca neremunerată a fost stabilită pentru 22,5 la sută din bărbaţii condamnaţi

Figura 7. Distribuţia persoanelor condamnate, în dependenţă de pedeapsa stabilită, pe sexe în 2012

Persoane deţinute în instituţii penitenciare. La începutul anului 2012 în penitenciarele din ţară îşi ispăşeau pedeapsa 5012 deţinuţi, din care 412 femei (8,2%). La 100 mii populaţie revin 140,8 persoane deţinute. Cazurile de omor le-au adus celor mai multe persoane pedeapsa cu închisoare -1222, acestea fiind urmate de persoanele care au comis furturi - 708 persoane. Ceilalţi au fost condamnaţi pentru infracţiuni de natură sexuală - 463, infracţiuni privind traficul şi consumul de droguri - 280, pentru vătămare intenţionată gravă – 598 persoane, pentru tîlhării – 555 persoane. Ponderea cea mai mare din deţinuţi revine persoanelor cu vîrsta între 20-30 ani (33,4%), după care urmează persoanele în vîrstă de 30-40 ani (31,7%).

Tabelul 5. Distribuţia deţinuţilor în instituţiile penitenciare după tipul infracţiunii săvîrşite, în 2007 - 2012

Clasificarea în funcţie de durata pedepsei arată că fiecare al treilea din deţinuţi este condamnat la privaţiune de libertate pentru o perioadă între 5-10 ani, 18,8% – între 10-15 ani, 17,6% – peste 15 ani, 16,9%- între 3-5 ani. În anul 2012 în detenţie pe viaţă se aflau 95 persoane, faţă de 86 persoane în 2007. Din total deţinuţi, 40,5% reprezintă persoanele care îşi ispăşesc pedeapsa pentru prima dată. Minorii deţinuţi în penitenciare în proporţie de 43 la sută îşi ispăşesc pedeapsa pentru comiterea furturilor şi jafurilor – 37 persoane, pentru omor – 23 persoane (27,1%), 18 persoane pentru viol (21,2%). În prezent în penitenciarul de tip închis, pentru minori, îşi ispăşesc pedeapsa pentru comiterea infracţiunilor deosebit de grave 39 minori.

Notă:

¹ Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stîngă a Nistrului şi mun. Bender.

Persoană de contact:
Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 40 30 78