Activitatea instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general, la începutul anului de studii 2013/14

Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind activitatea instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general, la începutul anului de studii 2013/14.

Reţeaua instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general este constituită din 1374 şcoli, gimnazii şi licee, inclusiv 1372 de zi şi 2 şcoli serale. Majoritatea instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general (98,7%) reprezintă proprietatea publică. În acelaşi timp, în ţară funcţionează 18 licee nestatale care sînt amplasate doar în mediul urban.

Tabelul 1. Instituţii de învăţământ primar şi secundar general

Învăţămîntul de zi. Procesul de optimizare a reţelei instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general continuă şi în rezultatul acestuia în anul de studii 2013/14 numărul acestor instituţii s-a micşorat cu 22 unităţi comparativ cu anul de studii precedent. Reţeaua instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general de zi este următoarea: 112 şcoli primare, 771 gimnazii, 466 licee şi 23 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

Din total instituţii de învăţămînt primar şi secundar general, 335 de instituţii funcţionează în mediul urban (cu 8 unităţi mai puţin), iar 1037 instituţii în mediul rural (cu 14 unităţi mai puţin). Totodată, din total instituţii din mediul urban 69 la sută sunt liceele, în cazul mediului rural, prevalează gimnaziile cu o pondere de 68 la sută.

La începutul anului de studii 2013/14, în învăţămîntul primar şi secundar general de zi au fost cuprinşi 352,0 mii elevi prezentînd o micşorare cu 3,8% faţă de anul de studii precedent (vezi anexa, tabelul 1). Majoritatea elevilor din învăţământul primar şi secundar general (98,8%) studiază în şcoli publice. Numărul elevilor în şcolile private este de 4,2 mii persoane sau cu 2,4% mai mult faţă de anul de studii 2012/13.

În medie la 10 mii locuitori revin 989 elevi, faţă de 1028 în anul de studii precedent. În profil teritorial, constatăm că cei mai mulţi elevi sunt concentraţi în zona Centru (1019 la 10 mii locuitori), iar cei mai puţini în zona Nord (936 la 10 mii locuitori).

Figura 1. Numărul de elevi la 10 mii locuitori pe zone de dezvoltare, în anul de studii 2013/14

Distribuţia elevilor din învăţământul primar şi secundar general pe nivele de învăţămînt este următoarea: 138,6 mii (39,4%) reprezintă elevii din învăţămîntul primar, 166,8 mii (47,4%) – din învăţământul gimnazial şi 46,6 mii (13,2%) din cel liceal. Comparativ cu anul de studii 2005/06 se atestă reducerea ponderii elevilor din învăţămîntul gimnazial şi liceal, respectiv, cu 4,3 şi 1,5 p.p. şi o majorare cu 5,8 p.p. în cazul învăţămîntului primar. 

Figura 2. Structura elevilor în învăţămîntul primar şi secundar general pe nivele

Învăţămîntul primar şi secundar general reprezintă nivelele care înregistrează cea mai mare echitate dintre numărul de fete şi băieţi, unde ponderea fetelor pe ansamblu constituie 49,5% din numărul total de elevi. În acelaşi timp, ponderea fetelor în clasele liceale care oferă posibilitatea continuării studiilor la instituţiile de învăţămînt superior este de 56,1%, în cazul învăţămîntului primar şi gimnazial, fiind respectiv de 48,5% şi 48,4%.

Trendul descendent al numărului de elevi în învăţămîntul primar şi secundar general (-31,9%) a determinat şi reducerea numărului de clase, respectiv cu 7108 clase (-29,0%) faţă de anul de studii 2005/06. Astfel, numărul mediu al elevilor în clasă a constituit 20 elevi per clasă comparativ cu 21 elevi în anul de studii 2005/06. Totodată, pe medii de reşedinţă situaţia este diferită, în mediul urban acest indicator constituie 24 de elevi per clasă, iar în rural – 18 elevi.

Numărul copiilor înscrişi în clasa I care au fost încadraţi în programe de educaţie preşcolară a constituit 34,8 mii persoane sau 97,3%, fiind practic la nivelul anului de studii precedent.

Distribuţia elevilor care studiază cel puţin o limbă străină relevă ponderi mai mari pentru limba engleză şi franceză. În timp ce ponderea elevilor care studiază limba engleză este în continuă creştere (61,4% în anul de studii 2013/14), atunci în cazul limbii franceze tot mai puţini copii manifestă interes pentru studierea acesteia (47,3%).

Figura 3. Ponderea elevilor din învăţământul primar şi secundar general, care studiază limbi moderne

Se menţine diferenţa în ierarhia limbilor străine studiate în funcţie de mediu de reşedinţă. Astfel, în instituţiile din mediul rural, 63,0% din total elevi studiază limba franceză (faţă de 64,7% în 2012/13) şi 41,9% – limba engleză (faţă de 40,1%). În mediul urban ponderea elevilor care studiază limba engleză este de 85,5% (faţă de 84,6%), iar limba franceza este studiată de 27,8% din elevi (faţă de 30,5%).

Dacă ne referim la studiile pe schimburi, se atestă un număr tot mai mic de elevi care studiază în schimbul doi (3,4 mii persoane faţă de 4,3 mii în anul de studii 2012/13), precum şi un număr mai mic de instituţii care oferă aceste servicii educaţionale (44 unităţi faţă de 59 unităţi).

Reţeaua instituţiilor de învăţământ special este formată din23 unităţi sau cu 5 unităţi mai puţin comparativ cu anul de studii 2012/13. Numărul elevilor înscrişi în învăţământul special a constituit 1807 persoane şi s-a redus esenţial comparativ cu anul de studii precedent (cu 21,4%), majoritatea acestei categorii de elevi fiind integrată în şcolile obişnuite. În cadrul acestor instituţii, 76,9% din elevi sînt cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală, 10,5% – cu auz slab, 6,0% – cu vederea slabă, 3,3% – surzi şi 3,3% – cu restanţe poliomielitice şi paralizii cerebrale.

Absolvenţi. În anul 2013, numărul de absolvenţi în învăţămîntul gimnazial a constituit 35,2 mii persoane, cu 8,3% mai puţin faţă de anul 2012. Numărul de absolvenţi în licee a rămas la nivelul anului 2012, fiind de 18,8 mii persoane.

Din total absolvenţi ai gimnaziilor, 63 la sută sînt din mediul rural, iar în cazul absolvenţilor liceelor, situaţia este inversă, 64 la sută din absolvenţi sunt din mediul urban. Totodată, menţionăm că 80,6% din numărul total de absolvenţi au susţinut examenele de bacalaureat faţă de 96,9% în 2012.

Figura 4. Repartizarea absolvenţilor în funcţie de mediu de reşedinţă, 2013

Baza tehnico-materială. La începutul anului de studii 2013/14 din 1372 instituţii de învăţămînt primar şi secundar general de zi, 1350 unităţi desfăşurau procesul educaţional în încăperi proprii, iar 22 în încăperi arendate. Din total instituţii, 1102 dispun de încăperi standardizate, iar restul 270 – de încăperi reamenajate.

Cu săli sportive sunt dotate 48,2% şcoli primare, 79,5% gimnazii şi 93,1% licee. Punct medical există în 50,9% şcoli primare, 79,0% gimnazii şi 96,1% licee. Biblioteca este disponibilă în 80,4% şcoli primare, 99,2% gimnazii şi 99,1% licee.

În reţeaua de învăţămînt primar şi secundar general în scopuri educaţionale sunt utilizate 19,1 mii calculatoare, din care 13,3 mii sunt în reţea şcolară comună, iar 10,4 mii sau 54,5% sunt conectate la Internet. În medie la un calculator revin 18 elevi, în mediul urban – 23 elevi la un calculator, iar în rural  – 16 elevi.

Figura 5. Numărul de elevi la un calculator

Cadre didactice. În anul de studii 2013/14, în instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general de zi şi-au desfăşurat activitatea didactică 32,1 mii persoane, cu 6,1% mai puţin decît în anul de studii precedent. Personalul de conducere constituie 3,7 mii persoane sau 11,5% din totalul cadrelor didactice. Ponderea personalul de conducere cu normă didactică este de 92,4%.

Pe grupe de vîrstă, situaţia cadrelor didactice din învăţămîntul primar şi secundar general de zi este următoarea: 5,1% au vîrste sub 25 ani, 8,6% se află în grupa de vîrstă 25-29 ani, 19,6% au între 30-39 ani, 25,6% între 40-49 ani, 26,2% între 50-59 ani, iar 14,9% au vîrste peste 60 ani.

Din numărul total de cadre didactice, 58 la sută sunt persoanele cu vechimea în munca pedagogică de 20 ani şi peste. Cadrele didactice cu studii superioare reprezintă 88,2% din total, iar cele cu studii medii de specialitate pedagogice – 9,9%. Ponderea femeilor în aceste nivele educaţionale este majoritară (84,8% din total cadre didactice), iar în cazul personalului de conducere ponderea femeilor fiind de 85,5%.

Figura 6. Dinamica numărului de cadre didactice şi de elevi in instituţiile de învăţământ primar şi secundar general

Dacă în anul de studii 2005/06 cadrele didactice constituiau 40,9 mii persoane, iar numărul de elevi era de 517,0 mii persoane, atunci pe parcursul următorilor ani, atît numărul de cadre didactice, precum şi numărul de elevi s-a redus. Astfel, numărul de elevi s-a redus cu 32 la sută, iar cadrele didactice cu 21 la sută.

Învăţământul seral. La începutul anului de studii 2013/14, în cele 2 instituţii cu profil seral studiau 1154 persoane sau 0,3% din numărul total al elevilor din învăţămîntul primar şi secundar general. Numărul absolvenţilor care au primit certificat de studii gimnaziale a constituit 83 persoane, iar numărul celor care au primit diploma de bacalaureat este de 551 persoane.

• Anexe

Note:

¹ 1 liceu particular în anul de studii 2013/14 a fost trecut ca unitate în numărul instituţiilor de zi, avînd în anul de studii 2013/14 două forme de învăţămînt (de zi şi seral).

Persoană de contact:
Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 40 30 78