Statistica - pilon esenţial al societăţii democratice

Interviu cu Ilie Dumitrescu, consilier şi şef de cabinet al preşedintelui Institutul Naţional de Statistică INS- România, expert în cadrul proiectului comun al ONU „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional”, implementat cu suportul Guvernului României. 

Dle Dumitrescu, multă lume consideră că statistica este un domeniu complicat și plictisitor. Cum poate fi transformat acest domeniu în unul atractiv, pe înțelesul tuturor?

În această privinţă lucrurile stau de o manieră privită diferit de aşa-zişii actori implicaţi în procesul statistic, furnizori, producători de date şi utilizatori ai acestora. Furnizorii de date se simt încărcaţi cu o sarcină impusă în care trebuie să dea date iniţiale, date primare pentru cei care produc datele statistice agregate. La rândul lor, producătorii sunt obligaţi să o facă de aşa manieră încât utilizatorii de date să le poată folosi, înţelegând semnificaţia indicatorilor, a întregului arsenal de informaţii al statisticii care le este oferit. Prin urmare, percepţia potrivit căreia statistica este un domeniu închis, plictisitor şi agasant rezidă din faptul că lumea crede că în spatele domeniului se află nişte metode extrem de complicate, sofisticate, impenetrabile. Nu este tocmai aşa. Statistica, gândirea statistică, spunea H. G Wells, va deveni într-o zi „la fel de necesară oricărui cetăţean folositor societăţii, ca scrisul şi cititul”. La ora actuală se resimt deja aceste previziuni. De ce? Pentru că nu există domeniu, practic, în care să nu se recurgă la statistica, să nu se simtă nevoia de a folosi statisticile. Orice fel de aserţiune de natură declarativă sau narativă, fie ea politică sau pur ştiinţifică, nu are nicio valoare dacă nu e susţinută de cifre, iar cifrele trebuie să fie credibile. Credibilitatea este una dintre problemele mari ale statisticii la ora actuală. Pe măsură ce Republica Moldova se apropie tot mai mult de Uniunea Europeană, sarcina în domeniul statisticii devine şi mai grea. Există o obligaţie clară - statistica trebuie să fie credibilă, comparabilă, elaborată pe baze ştiinţifice şi conformă cu normele europene. Pentru aceasta este nevoie, în primul rând, de resurse - resurse de forţă de muncă şi resurse financiare.

România ne poate oferi practici de racordare la acquis-ul statistic comunitar pentru că are deja un parcurs în spate. Care au fost scopurile proiectului la care aţi lucrat împreună cu colegii de la Chişinău?

Româna este plasată în poziţia de a fi preferabilă altor ţări pentru susţinerea statisticii din Rep. Moldova, cel puţin din două puncte de vedere. Există esenţialmente comunitatea de limbă în care discuţiile se poartă în mod direct şi, deci, percepţia mesajului este mult mai facilă. În al doilea rând, România este aproape de momentul transformării sistemului statistic dintrunul bazat pe economia planificată intrunul practicat in lumea democratică. Noi am fost chemaţi în acest proiect să sprijinim Republica Moldova, în speţă Agenţiile de Dezvoltare Regională, în a putea utiliza statisticile şi a învăţa cum se folosesc acestea pentru elaborarea strategiilor în ansamblu pe ţară şi în special pe diverse regiuni şi. La seminariile ce au avut loc (patru la număr) am făcut exerciţii practice. Am învăţat participanţii, de exemplu, ce metodologii se aplică, care sunt indicatorii, ce înseamnă indicator absolut, relativ, şi ce importanţă au aceştia. Am mai învăţat cum pot fi surmontate elementele legate de lipsa datelor disponibile, insuficient reflectate prin unor anumiţi indicatori.

În acest context putem vorbi şi despre nişte ţinte atinse?

Putem vorbi despre faptul că în contextul oricărui demers social şi economic partea de descriere a status-quo-ului, a situaţiei existente este extrem de importantă. Aceasta se referă la arsenalul de cifre şi informaţii statistice credibile şi relevante. La strategiile pe care le-am văzut aici, cele care acoperă perioada 2012-2016, corpul de informaţii şi date statistice asupra stării existente ocupă 75 la sută, chiar mai mult. Iată de ce elementele esenţiale asupra cărora ne-am concentrat în cursul instruirilor noastre sunt extrem de importante. Iar specialiştii moldoveni vor putea concluziona şi accede mai uşor la modalităţile de redare a stării actuale în domenii precum cel social, economic, mediu ambiant, etc, scopul fiind ca specialiştii Republicii Moldova să recurgă într-o măsura mai mică la specialişti străini pentru a realiza strategii într-un domeniu sau altul.

Care este părerea Dumneavoastră în legătură cu disponibilitatea datelor şi informaţiilor statistice în cadrul Biroului National de Statistica din Republica Moldova?

În raport cu resursele pe care le are Biroul Naţional de Statistică, rezultatele sunt surprinzător de bune, depăşind aşteptările, în comparaţie cu ce au alţii, mult mai bine înzestraţi sub aspectul resurselor. Când spun acest lucru mă refer mai ales la datele de nivel naţional, dar şi la nivel teritorial.

Ce trebuie îmbunătăţit la capitolul statistică teritorială?

Este nevoie de o preocupare mai mare în perspectiva asigurării de date la nivel regional. Aici ne confruntăm cu un fel de dilemă, respectiv utilizarea a două structuri regionale de statistică - regiunile de dezvoltare, pe de o parte şi zonele statistice, pe de altă parte. Acestea nu se pliază una pe alta. La nivel regional, una din cele mai mari lacune pe care o văd este că indicatorul sintetic, care reprezintă chintesenţa în stabilirea locului şi rolului unei anumite regiuni, unui anumit segment în economia Moldovei, nu este deocamdată disponibil şi anume Produsul Intern Brut regional. Or PIB-ul, aşa cum se ştie, este barometrul creşterii economice, măsura credibilă a efortului făcut în acest domeniu.

În ce măsură datele statistice existente în banca de date a BNS, în publicaţiile statistice şi în alte forme de difuzare corespund sub aspect metodologic cu practica internaţională, în particular cu normele si standardele UE?

Ca în orice domeniu totul este perfectibil fiind nevoie constantă de îmbunătăţire şi modernizare. Pentru ceea ce reprezintă în momentul de faţă statutul statisticii moldoveneşti, cred că e bine. Republica Moldova a beneficiat de asistenţă externă la acest capitol. Ţările nordice au acordat sprijin şi desigur România a fost în măsură s-o facă şi a făcut-o cu toată capacitateaşi, de ce nu, cu tot sufletul, aşa încât statistica să fie performantă şi  comparabilă.

În ce măsura asistenţa tehnică acordată poate întări, la modul practic, capacităţile statisticienilor  moldoveni?

Poate, sigur că poate, dar e o problemă cu care se confruntă domeniul statistic - capacitatea de absorbţie. Aveţi oameni capabili, deschişi, isteţi, ageri şi foarte muncitori în statistică. Se ştie că dacă nu eşti devotat domeniului, nu ai ce căuta aici. Este locul unde trebuie să rezonezi şi să raţionezi din capul locului pentru că te-ai înscris într-un domeniu în care consecvenţa, munca de zi cu zi este absolut indispensabilă. Capacitatea de absorbţie e limitată pentru că numărul specialiştilor este limitat. La nivel central, din câte ştiu eu, statistica moldovenească are aproximativ 120 de salariaţi. Cifra este sub nivelul oricărei ţări membre a UE, inclusiv ţărilor mici, cum sunt cele baltice. Este doar o părere, dar cred că trebuie luată în seamă şi pentru că este o necesitate a momentului, odată cu trecerea la elaborarea strategiilor conforme standardelor şi normelor europene.

In concluzie, cum apreciaţi rezultatele activităţilor de instruire, desfăşurate în cadrul proiectului comun ONU „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional”?

Din punctul meu de vedere ca unul care a participat activ la procesul de instruire, cred că specialiştii moldoveni în dezvoltare regională ştiu din acest moment mult mai bine cum să folosească  datele statistice, la ce să le folosească, indispensabilitatea utilizării datelor statistice ca pe un lucru absolut necesar în orice demers. Am citit pe feţele participanţilor interesul sporit pentru domeniul statisticii. Cred că acest interes va fi menţinut si chiar crescut, astfel încât să facem lucruri în care statistica să-şi dovedească menirea pentru care a fost creată-să fundamenteze decizii micro şi macro economice corecte. Statistica este unul dintre pilonii esenţiali ai unei societăţii democratice.

Despre Proiect: Proiectul contribuie la consolidarea sistemul statistic naţional prin îmbunătăţirea colectării, producerii, diseminării şi utilizării informaţiei statistice în domeniile socio-economice. Acesta ajută la armonizarea statisticii oficiale la standardele internaţionale, cât şi la îmbunătăţirea disponibilităţii, calităţii şi utilizării datelor statistice dezagregate (în special statistici teritoriale) pentru întărirea procesului participativ de elaborare a politicilor.       

Interviu acordat în cadrul Proiectului comun PNUD, UNIFEM, UNFPA „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional”.