Veniturile şi cheltuielile populaţiei în anul 2015

Biroul Naţional de Statistică informează, că în anul 2015 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 1956,6 lei, fiind în creştere cu 10,7% faţă de anul precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum)¹ veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 0,9%.

Activitatea salariată reprezintă cea mai importantă sursă de venit cu o pondere de 41,4% în veniturile totale. Comparativ cu  anul 2014  contribuţia acestor venituri s-a micşorat cu 0,2 puncte procentuale (vezi anexa, tabelul 1).

La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 15,9% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activităţile individuale agricole reprezintă 9,0% din activităţile pe cont propriu, iar 6,9% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.

Figura 1. Structura veniturilor disponibile, anul 2015

Prestaţiile sociale sînt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 20,9% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 0,7 puncte procentuale faţă de anul precedent (vezi anexa, tabelul 1).

Transferurile băneşti din afara ţării rămîn a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 17,4% din total venituri sau cu 0,2 puncte procentuale mai puţin comparativ cu anul 2014.

În funcţie de mediu de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 692,6 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salariată, care au asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 54 la sută şi prestaţiile sociale – 20% (vezi anexa, tabelul 2).

Veniturile populaţiei din mediul rural sunt generate în baza activităţii salariale în proporţie 27,8%, iar contribuţia acesteia este de 1,9 ori mai mică decît în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 17,5% din totalul veniturilor disponibile.

Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 23,4% faţă de 11,8% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 22% din total venituri comparativ cu 20% în mediul urban (vezi anexa, tabelele 2-3).

Mărimea medie a veniturilor este determinată de mai mulţi factori, unul de bază fiind componenţa gospodăriei. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane descresc pe măsura majorării numărului de persoane în gospodărie, dar şi în dependenţă de numărul de copii în gospodărie. Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri de 1,7 ori mai mari comparativ cu cele din 5 şi mai multe persoane. Aceeaşi tendinţă este înregistrată şi în funcţie de numărul de copii în gospodărie. Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este dublă în cazul gospodăriilor formate din 3 şi mai multe persoane. Dacă ne referim la gospodăriile cu copii, atunci veniturile salariale deţin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 şi mai mulţi copii.

Figura 2. Mărimea medie a veniturilor disponibile după principalele caracteristici ale gospodăriei, anul 2015

Veniturile disponibile ale populaţiei în proporţie de 89,8% sunt acoperite din surse băneşti, iar 10,2% reprezintă veniturile în natură. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat 1756,2 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 200,3 lei (vezi anexa, tabelul 1). Veniturile băneşti sunt mai semnificative pentru mediul urban (96%), iar în cazul populaţiei rurale contribuţia acestora este de 83 la sută (vezi anexa, tabelele 2-3).

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2015 au constituit în medie pe o persoană 2048,5 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 12,8% (vezi anexa, tabelul 4). În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 2,8% mai mult comparativ cu anul 2014.

Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar – 42,1%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 17,9% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 11,2%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (6,5%), transport (4,5%), comunicaţii (4,3%), dotarea locuinţei (3,9%), învăţămînt (0,6%), etc.

Figura 3. Structura cheltuielilor de consum, anul 2015

Dat fiind că populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum a acestei categorii de populaţie sunt cu 751,3 lei sau de 1,4 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural. În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 39,6% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 44,8%. Totodată, populaţia urbană comparativ cu cea rurală cheltuie mai mult pentru întreţinerea locuinţei (18,7% faţă de 17,0%), transport (5,0% faţă de 4,1%), servicii de comunicaţii (4,6% faţă de 4,0%), hoteluri şi restaurante (2,9% faţă de 0,5%), servicii de agrement (2,0% faţă de 0,7%).

În structura cheltuielilor de consum ale populaţiei, predomină cheltuielile băneşti – 90,3%, celor în natură le revine respectiv 9,7%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,8% şi de regulă reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.). În cazul gospodăriilor rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (16,2%), dat fiind acoperirii necesarului de consum alimentar din contul produselor obţinute din activitatea agricolă pe cont propriu (vezi anexa tabelele 4-6).

Evoluţia trimestrială a veniturilor populaţiei a înregistrat tendinţe oscilante pe parcursul anului 2015, cele mai mici venituri fiind înregistrate în trimestrul I –1854 lei, iar cele mai mari în trimestrul IV – 1999,4 lei. Dacă considerăm nivelul inflaţiei pe parcursul anului, constatăm că veniturile în trimestrul IV au scăzut faţă de trimestrul I cu 1,6%. La fel şi contribuţia activităţilor salariale a înregistrat tendinţe fluctuante pe parcursul anului, cea mai mică fiind înregistrată în trimestrul III (39,9%) şi în trimestrul I (40,2%), în favoarea creşterii ponderii transferurilor din afara ţării (vezi anexa tabelul 7).

Figura 4. Evoluţia trimestrială a veniturilor disponibile, anul 2015

Cheltuielile populaţiei de asemenea au variat pe parcursul anului, astfel încît, cel mai puţin populaţia a cheltuit în trimestrul I – 1913,3 lei, iar cel mai mult în trimestrul III – 2132,7 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a oscilat de la 41% în primele trei trimestre, pînă la 43% în trimestrul IV (vezi anexa, tabelul 10).

• Anexă

Notă:

¹ Indicele preţurilor de consum în anul 2015 faţă de anul 2014 a constituit 109,7%.

Persoană de contact:
Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 40 30 78