Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şomajul în trimestrul II 2016¹

Biroul Naţional de Statistică anunţă că, în trimestrul II 2016 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1 362,9 mii persoane, fiind în creştere cu 1,8% (23,7 mii) faţă de trimestrul II 2015. Structura populaţiei active nu s-a modificat semnificativ: 96,0% o constituie persoanele ocupate şi 4,0% - șomeri.

Disparităţi importante pe sexe şi medii în cadrul persoanelor economic active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaţilor (49,6%) a fost aproximativ egală cu cea a femeilor (50,4%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare față de cea a populației active din mediul urban: respectiv 56,1% și 43,9%.

Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste) a constituit 45,7%, fiind în mică creștere (cu 0,9 p.p.) față de trimestrul respectiv al anului precedent (44,8%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaţilor – 48,3%, în comparaţie cu rata estimată pentru femei – 43,3%. Ratele de activitate pe medii au înregistrat următoarele valori: 45,3% în mediul urban şi 46,0% în mediul rural. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 31,5%, iar în categoria 15-64² ani – 50,5%. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-56 ani pentru femei şi 16-61ani pentru bărbaţi) a fost de 53,2%.

Populaţia ocupată a constituit 1 307,9 mii persoane, fiind în creștere cu 1,9% faţă de trimestrul II 2015. Ca şi în cazul populaţiei economic active, nu au fost înregistrate disparităţi semnificative pe sexe (48,8% bărbaţi şi 51,2% femei). În repartiţia pe medii, structura diferă: 42,7% mediul urban şi 57,3% mediul rural.

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 43,8%, fiind practic la nivelul trimestrul II 2015 (43,0%).  La bărbaţi ea a fost mai înaltă (45,6%) în comparaţie cu femeile – 42,2%. În distribuţia pe medii de reşedinţă, rata de ocupare a avut valoarea 42,2% în mediul urban şi 45,1% în mediul rural. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16- 56/61 ani) a fost de 50,8%, a populaţiei în vârstă de 15-64 ani – 48,4% şi în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 29,2%.

Figura 1. Evoluția trimestrială a ratelor de activitate și ocupare

În distribuţia după activităţile din economia naţională³ se constată că în sectorul agricol au activat 497,5 mii persoane (38,0% din totalul persoanelor ocupate). Din rândul acestora, 45 la sută (sau 17,2% din total ocupare) o constituie persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în exclusivitate pentru consumul propriu. Faţă de trimestrul II 2015 numărul populaţiei ocupate în agricultură a crescut cu 35,6 mii, sau cu 7,7%.

În activităţile non-agricole numărul persoanelor ocupate a fost de 810,4 mii, în scădere cu 11,8 mii sau cu 1,4% faţă de trimestrul II 2015. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 11,3% (11,5% în 2015) şi în construcţii, respectiv, 5,1% (6,1% în 2015). În sectorul servicii au activat 45,6% din totalul persoanelor ocupate, această pondere fiind în ușoară descreștere faţă de trimestrulII 2015 (46,4%). Numărul absolut al persoanelor ocupate în sectorul serviciilor a fost de 595,9 mii persoane.

Conform repartizării după forme de proprietate 77,1% din populaţie a fost ocupată în unităţi cu forma de proprietate privată, iar 22,9% - cu cea publică.

Structura ocupării după statutul profesional relevă, că  59,6% o constituie salariaţii, iar restul sunt persoane ocupate non-salariate .

În sectorul informal au lucrat 16,3% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar mai mult de o treime (39,3%) au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariaţii au alcătuit 13,4%, totodată 8,8% din totalul salariaţilor aveau un loc de muncă informal.

Numărul persoanelor subocupate (persoane care au un loc de muncă, însă lucrează involuntar lucrează mai puţin de 40 ore pe săptămână în timpul perioadei de referinţă, totodată doresc şi sunt disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 92,5 mii, ceea ce reprezintă 7,1% din totalul persoanelor ocupate. Numărul persoanelor din această categorie a crescut cu 18,0% în comparaţie cu trimestrul II 2015.

Numărul şomerilor, estimat  conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de 55,0 mii persoane, fără modificări semnificative faţă de trimestrul II 2015. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 68,3% din total numărul de şomeri, la fel şi persoanele din mediul urban – 73,6%.

Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 4,0%, fiind practic la nivelul trimestrul II 2015 (4,1%). Rata şomajului la bărbaţi a constituit  5,6%, la femei, respectiv, 2,5%. Au fost înregistrate disparităţi între ratele şomajului în mediul urban şi cel rural (respectiv, 6,8% şi 1,9%). În rândurile tinerilor (15-24 ani) rata şomajului a constituit 10,0%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 7,2%.

Figura 2. Evoluția trimestrială a ratelor de șomaj și subocupare

Populaţia inactivă de 15 ani şi peste a reprezentat 54,3% din totalul populaţiei de aceeaşi categorie de vârstă, fără modificări semnificative faţă de trimestrul II 2015 (55,2%). Din punct de vedere al relaţiei cu piaţa muncii, în cadrul populaţiei inactive distingem două categorii importante: persoane descurajate şi persoane care au fost declarate de către gospodării ca fiind plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru. Persoanele descurajate în a-şi găsi un loc de muncă dorit au constituit circa 14,3 mii – faţă de 10,0 mii în trimestrul II 2015. Numărul persoanelor declarate de către gospodării plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru a fost, conform estimărilor, de circa 315,4 mii persoane – față de 336,1 mii în trimestrul II 2015. Mai mult de două treimi din numărul celor declaraţi plecaţi au constituit-o bărbaţii (67,5%), la fel şi persoanele plecate din localităţile rurale (71,0%).

• Anexe (12 pagini).