Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind activitatea instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general, la începutul anului de studii 2016/17.
În anul de studii 2016/17 învăţămîntul primar şi secundar general se desfășoară în 1291 unităţi, inclusiv 122 școli primare, 788 gimnazii, 366 licee ( inclusiv 2 licee serale) și 15 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. Comparativ cu anul de studii precedent numărul instituțiilor de învățămînt primar și secundar general s-a diminuat cu 32 unități.
Tabelul 1. Instituţii de învăţămînt primar şi secundar general
| 2015/16 | 2016/17 | ||
Total | inclusiv de stat | Total | inclusiv de stat | |
Total | 1 323 | 1 307 | 1 291 | 1 275 |
şcoli primare | 118 | 118 | 122 | 122 |
gimnazii | 794 | 794 | 788 | 788 |
licee | 394 | 378 | 366 | 350 |
şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică | 17 | 17 | 15 | 15 |
Sectorul public este reprezentat de 1275 instituţii, iar numărul instituţiilor cu proprietate nestatală a înregistrat cifra de 16 unități.
Numărul elevilor cuprinși în învățămîntul primar și secundar general a înregistrat cifra de 333,7 mii persoane. În medie la 10 mii locuitori revin 939 elevi din învăţămîntul primar şi secundar general, faţă de 941 în anul de studii 2015/16.
Figura 1. Numărul de elevi la 10 mii locuitori pe regiuni de dezvoltare, în anul de studii 2016/17
În profil teritorial, cea mai mare valoare a acestui indicator se atestă în mun. Chişinău – 1033 elevi la 10 mii locuitori (faţă de 999 în anul de studii precedent), iar cea mai mică valoare s-a înregistrat în Regiunea Nord – 872 elevi la 10 mii locuitori (faţă de 877), unde este înregistrat şi cel mai înalt coeficient de îmbătrînire a populaţiei.
Învăţămînt de zi. În anul de studii 2016/17 numărul total de instituţii s-a diminuat cu 32 unităţi comparativ cu anul de studii precedent. Şi-au sistat activitatea 20 şcoli primare, 8 gimnazii, 3 licee şi 2 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. Totodată, 24 unităţi au fost transformate din gimnazii în şcoli primare, iar 26 licee au devenit gimnazii. Un nou liceu a fost deschis în raionul Rezina. Actualmente, în ţară funcţionează 122 şcoli primare, 788 gimnazii, 364 licee şi 15 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.
Numărul instituţiilor din mediul urban s-a micşorat cu 6 unităţi faţă de anul de studii precedent şi constituie 318 unităţi, iar 971 instituţii funcţionează în mediul rural (cu 26 unităţi mai puţin). Totodată, din total instituţii din mediul urban cea mai mare pondere revine liceelor (68 la sută), iar în mediul rural prevalează gimnaziile cu o pondere de 74 la sută. În mediul rural şi-au sistat activitatea 20 şcoli primare și 6 gimnazii. Deasemenea, pentru 23 licee a fost schimbat statutul în gimnaziu, iar 22 gimnazii au fost reorganizate în şcoli primare.
La începutul anului de studii 2016/17, în învăţămîntul primar şi secundar general au fost cuprinşi 332,7 mii elevi, prezentînd practic nivelul anului de studii precedent (vezi anexa, tabelul 1). Majoritatea elevilor din învăţămîntul primar şi secundar general (98,6%) studiază în instituţii publice, iar în instituţiile private sunt încadraţi 4,8 mii persoane.
Structura elevilor pe niveluri educaţionale relevă o creştere a ponderii elevilor cuprinşi în învăţămîntul primar, care în anul de studii curent constituie 41,9%. Ponderea elevilor care au urmat cursurile învăţămîntului gimnazial reprezintă 48,0%, iar 10,1% elevi sînt cuprinşi în învăţămîntul liceal. Comparativ cu anul de studii 2012/13 remarcăm o reducere a ponderii elevilor din învăţămîntul liceal cu 4,7 p.p. şi o majorare cu 4,1 p.p. în cazul învăţămîntului primar.
Figura 2. Structura elevilor în învăţămîntul primar şi secundar general pe niveluri
Învăţămîntul primar şi cel gimnazial reprezintă nivelurile care înregistrează cel mai înalt nivel al parităţii de gen, unde ponderea fetelor constituie respectiv, 48,2% şi 48,3% din numărul total de elevi. În clasele liceale ponderea fetelor este mai mare (57,2%), dat fiind că după învăţămîntul gimnazial mai mulţi băieţi se orientează către învăţămîntul vocaţional, sau piaţa muncii. Ponderea copiilor înscrişi în clasa I care au fost încadraţi în programe de educaţie preşcolară a constituit 97,6%.
Comparativ cu anul de studii 2012/13 numărul de elevi s-a diminuat cu circa 9% și s-a rezultat în reducerea numărului de clase cu 2176 unităţi sau cu 11,8%. Numărul mediu de elevi per clasă a constituit circa 21 persoane, înregistrînd în acelaşi timp o valoare de 24 elevi per clasă în mediul urban şi 18 elevi per clasă în mediul rural.
Pe parcursul ultimilor 5 ani ponderea elevilor care studiază limba engleză a manifestat tendinţe de majorare (cu 9,7 p.p.), înregistrînd valoarea de 69,2% din total elevi care studiază limbi moderne, în timp ce ponderea elevilor care studiază limba franceză s-a diminuat cu 9,3 p.p., constituind 40,5%. Cea mai mare parte a elevilor din mediul urban studiază limba engleză – 89,4%, pe cînd în instituţiile din mediul rural preponderent este studiată limba franceză – de către 55,5% elevi.
Figura 3. Ponderea elevilor din învăţământul primar şi secundar general, care studiază limbi moderne, în anii de studii 2012/13, 2016/17
Învăţămîntul special se desfăşoară în 15 instituţii. În anul de studii 2016/17 numărul elevilor din aceste instituţii a constituit 860 persoane reducîndu-se comparativ cu anul de studii 2015/16 cu 16,7%. Marea majoritate a copiilor din cadrul acestor instituţii sînt elevi cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală - 64,2%. În acelaşi timp, numărul de copii cu necesităţi speciale integraţi în şcolile obişnuite a constituit 8675 persoane şi 1455 - cu dizabilităţi.
Tabelul 2. Elevi cu cerinţe educaţionale speciale şi cu dizabilităţi, în anii de studii 2012/13-2016/17
| 2012/13 | 2013/14 | 2014/15 | 2015/16 | 2016/17 |
Total | 4 558 | 6 302 | 9 198 | 11 426 | 10 990 |
şcoli obişnuite | 2 258 | 4 495 | 7 660 | 10 393 | 10 130 |
şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică | 2 300 | 1 807 | 1 538 | 1 033 | 860 |
Absolvenţi. În anul 2016, numărul de absolvenţi ai învăţămîntului gimnazial a constituit circa 31 mii persoane sau cu 3,8% mai puţin faţă de anul 2015. Din total absolvenţi ai gimnaziilor, 60,2% sînt din mediul rural.
În acelaşi timp, numărul de absolvenţi ai liceelor s-a diminuat cu 14,9%, înregistrînd cifra de 11,6 mii persoane. Mai mult de trei pătrimi din absolvenții liceeni (75,8%) sînt din mediul urban. Ponderea absolvenţilor care au obţinut diploma de bacalaureat a constituit 87,0% din numărul total de absolvenţi, înregistrînd o majorare cu 3,7 p.p. faţă de anul 2015.
Baza tehnico-materială. La începutul anului de studii 2016/17 din 1289 instituţii de învăţămînt primar şi secundar general, 1270 unităţi desfăşurau procesul educaţional în încăperi proprii, iar 19 instituţii în încăperi arendate. Din total instituţii, 1056 sînt amplasate în încăperi standardizate, iar 235 – în încăperi reamenajate.
Nivelul de dotare al instituţiilor de învăţămînt diferă în funcţie de tipul instituţiei. Astfel, fiecare a doua şcoală primară este dotată cu sală sportivă, iar în cazul gimnaziilor şi liceelor, respectiv 86,4% şi 94,2% din instituţii. Punctul medical este disponibil în 51,6% şcoli primare, 85,3% gimnazii şi 97,5% licee. De biblioteci dispun toate liceele, 99,1% gimnazii şi 80,3% şcoli primare.
În instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general în scopuri educaţionale sînt utilizate 24,1 mii calculatoare, sau cu circa 6% mai mult decît în anul de studii 2015/16, din care 14,3 mii (59,4%) sînt conectate în reţea şcolară comună, iar 15,2 mii sau 62,9% sînt conectate la Internet. În medie la un calculator revin 14 elevi, cu o diferenţiere a acestui indicator de 12 elevi per calculator în mediul rural şi pînă la 17 elevi per calculator – în urban.
Figura 4. Numărul mediu de elevi la un calculator, în anii de studii 2010/11-2016/17
Învăţămîntul seral. La începutul anului de studii 2016/17, în învăţămîntul seral erau cuprinşi 1038 persoane sau 0,3% din numărul total al elevilor din învăţămîntul primar şi secundar general. Numărul absolvenţilor care au primit certificat de studii gimnaziale a constituit 19 persoane, iar numărul celor care au primit diploma de bacalaureat este de 453 persoane.
Cadre didactice. În anul de studii 2016/17, în instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general de zi şi-au desfăşurat activitatea didactică 28,9 mii persoane, cu 2,4% mai puţin comparativ cu anul de studii precedent. Personalul de conducere constituie 3,4 mii persoane sau 11,9% din total cadre didactice. Majoritatea personalului de conducere activează cu normă didactică (97,9%).
Figura 5. Repartizarea personalului didactic pe grupe de vîrstă, în anii de studii 2013/14-2016/17
Comparativ cu anul de studii 2013/14 personalul încadrat în grupa de vîrstă pînă la 30 ani s-a micșorat cu 1,8 p.p., iar personalul cu vîrsta de peste 60 ani s-a majorat cu 0,8 p.p. Cadrele didactice care au vechimea în munca pedagogică de 20 ani şi peste au constituit 57,7% din numărul total de cadre didactice. În acelaşi timp, 90,3% din cadrele didactice sunt cu studii superioare, iar circa 9,5% – cu studii medii de specialitate. Ponderea femeilor în total cadre didactice a constituit 85,9%.