Rezultatele RPL 2014: Fertilitatea

Rezultatele recensământului din 2014 au confirmat tendința de descreştere a fertilităţii în Republica Moldova. Contingentul fertil (femeile în vârstă de 15 – 49 ani) constituie 57,8% din numărul total al femeilor în vârstă de 15 ani şi peste, faţă de 64,8% în 2004, astfel înregistrând o scădere de 7 puncte procentuale.

Din numărul total de femei în vârstă de 15 ani şi peste, care au indicat numărul de copii născuți - vii, fiecare a patra femeie nu a născut nici un copil, 22,5 % din femei au născut 1 copil, 32,6% femei au născut 2 copii, 13,2% femei 3 copii, 4,1% femei 4 copii şi 3,3% femei au născut câte 5 şi mai mulți copii. Comparativ cu recensământul din anul 2004, ponderea femeilor care au născut 1 sau 2 copii s-a majorat cu circa 2 p.p.,  în schimb, ponderea femeilor care au născut 4 sau 5 şi mai mulţi copii, s-a redus  respectiv cu 0,7 şi 2,1 puncte procentuale (figura 1).

Figura 1. Structura femeilor după numărul de copii născuți la recensămintele din 2004 și 2014, %

Numărul mediu de copii născuți-vii  la 1000 femei s-a micșorat de la 1720 în 2004 la 1630 în 2014. Această diminuare este înregistrată mai mult în mediul rural, astfel numărul mediu de copii născuţi-vii la 1000 de femei a scăzut cu 11,4% față de anul 2004 în mediul rural, în timp ce în mediul urban avem o creștere de 3,5%.

Descendența finală (numărul mediu de copii născuți-vii de femeile care și-au încheiat perioada fertilă) pentru femeile de 50 de ani și peste a constituit 2,2 copii per femeie, cu 0,3 copii mai puțin față de recensământul din anul 2004.

Datele RPL 2014 confirmă aceeași tendință de predominare a unei rate de fertilitate superioară în mediul rural față de cel urban. Numărul mediu de copii născuţi-vii la 1000 de femei de la sate a fost de 1,4 ori mai mare faţă de cele din orașe, constituind respectiv 1802 şi 1314, iar descendența finală a constituit 1,7 copii per femeie în orașe și 2,4 copii per femeie la sate (figura 2).

Figura 2. Descendența finală, la recensămintele din 2004 și 2014, pe mediu de reședință

În profil teritorial,  cele mai puține nașteri sunt înregistrate în municipiile Chișinău și Bălți, numărul mediu de copii născuţi - vii la 1000 de femei fiind de 1198 și respectiv 1277, în timp ce pentru 28 raioane indicatorul dat este mai mare decât media pe țară, în top fiind raioanele Telenești și Cantemir –1 961 copii la 1000 de femei (figura 3).

Figura 3. Femeile de 15 ani și peste după numărul de copii născuți-vii, în profil teritorial

Conform structurii etnice a populației,  cel mai mare număr de copii s-a înregistrat la femeile care s-au declarat de origine romă, la 1000 de femei de 15 ani și peste reveneau 1 883 copii, fiind urmate de femeile de etnie găgăuză – 1 765 de copii și moldovencele – 1 672 de copii. La polul opus, se află rusoaicele, cu 1 387 de copii la 1000 de femei. Aceasta este condiționat și de faptul că populația de etnie rusă locuiește preponderent în orașe, unde comportamentul reproductiv înregistrează rate mai mici față de mediul rural.

Analizând fertilitatea în baza nivelului de instruire absolvit, se atestă o legătură clară între numărul de copii pe care femeile le au în corelație cu studiile.

Figura 4. Femeile de 15 ani și peste după numărul de copii născuți-vii, pe etnii

Astfel, femeile cu studii superioare (inclusiv masterat și doctorat) au în medie de 1,4 ori mai puțini copii la 1000 de femei față de femeile cu un nivel scăzut de instruire (gimnazial, primar și fără studii) și de 1,1 mai puțin copii față de femeile cu un nivel mediu de instruire (mediu de cultură generală, de specialitate și secundar profesional) (figura 4).

Alte date privind rezultatele RPL2014 găsiți la rubrica Recensăminte / Recensământul Populației și al Locuințelor 2014.

• Anexe