Producţia globală agricolă în anul 2017
Biroul Naţional de Statistică comunică, că producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile populaţiei) în anul 2017, conform estimărilor preliminare, a marcat 108,6% faţă de anul 2016. Majorarea producţiei globale agricole a fost determinată de creșterea producţiei vegetale – cu 13,1%, producţia animalieră fiind în scădere cu 2,1%.
Tabelul 1. Producţia principalelor produse agricole în gospodăriile de toate categoriile
| Producţia, mii tone | Producţia agricolă în 2017 în % faţă de 20161,2 | Gradul de influenţă a producţiei asupra creşterii (+), descreşterii (-) producţiei globale agricole în 2017 faţă de 20161, % | ||
2015 | 2016 | 20171 | |||
Total producţia agricolă | x | x | x | 108,6 | 8,6 |
Producţia vegetală | x | x | x | 113,1 | 9,2 |
din care pe principalele tipuri: |
|
|
|
|
|
cereale şi leguminoase boabe – total3 | 2 206 | 2 993 | 3 342 | 114,1 | 3,4 |
din care: grîu3 | 922 | 1 293 | 1 249 | 96,6 | -0,3 |
porumb pentru boabe | 1 077 | 1 392 | 1 762 | 127,0 | 3,2 |
floarea soarelui3 | 485 | 677 | 800 | 118,1 | 2,5 |
sfeclă de zahăr3 | 538 | 665 | 831 | 124,9 | 0,4 |
tutun | 1,2 | 0,9 | 1,0 | 114,5 | 0,0 |
soia | 48 | 42 | 45 | 107,4 | 0,1 |
rapiță | 16 | 43 | 71 | 165,4 | 0,6 |
cartofi | 158 | 214 | 197 | 92,1 | -0,2 |
legume – total | 246 | 293 | 308 | 107,6 | 0,4 |
fructe, nuci şi pomuşoare – total | 485 | 596 | 659 | 114,1 | 1,2 |
struguri | 599 | 616 | 675 | 109,9 | 0,8 |
Producţia animalieră | x | x | x | 97,9 | -0,6 |
din care pe principalele tipuri: |
|
|
|
|
|
vite şi păsări (în masă vie) | 186 | 194 | 188 | 97,2 | -0,5 |
lapte | 520 | 504 | 485 | 96,4 | -0,3 |
ouă (mil. buc.) | 625 | 674 | 708 | 105,0 | 0,2 |
1 Conform estimărilor preliminare2 Reieşind din calculele producţiei agricole în preţurile comparabile, mai departe în text - reieșind din producția în expresie naturală3 În masă după finisare
În anul 2017 ponderea producţiei vegetale în total producţia agricolă a constituit 74% (în anul 2016 – 71%), producţiei animalieră i-a revenit 26% (în anul 2016 – 29%).
Fitotehnie. Recolta anului 2017 se caracterizează prin majorarea producției vegetale, care a fost generată de creşterea roadei medii a culturilor agricole și a suprafețelor însămînțate din acest an. Aşadar, roada anului de raport faţă de anul precedent se caracterizează prin majorarea volumului cerealelor şi leguminoaselor boabe – cu 349 mii tone sau cu 11,6% mai mult (din ele a porumbului pentru boabe – cu 26,5%), sfeclei de zahăr - cu 166 mii tone (cu 24,9%), floarei soarelui – cu 123 mii tone (cu 18,1%), rapiţei – cu 28 mii tone (cu 65,4%), legumelor – cu 15 mii tone (cu 5,1%), fructelor, nucilor și pomușoarelor - cu 63 mii tone (cu 10,6%) şi strugurilor - cu 59 mii tone (cu 9,6%).
Tabelul 2. Structura recoltei globale a culturilor agricole pe categorii de gospodării în 2016, %
| Gospodăriile de toate categoriile | din ele: | ||
întreprinderile agricole | gospodăriile ţărăneşti (de fermier) | gospodăriile populaţiei | ||
Cereale şi leguminoase boabe – total | 100 | 51,5 | 28,4 | 20,1 |
din care: |
|
|
|
|
cereale şi leguminoase boabe (exclusiv porumb) | 100 | 72,3 | 26,1 | 1,6 |
porumb pentru boabe | 100 | 32,8 | 30,4 | 36,8 |
Floarea soarelui | 100 | 72,9 | 25,8 | 1,3 |
Sfeclă de zahăr | 100 | 92,8 | 7,0 | 0,2 |
Tutun | 100 | 83,7 | 15,6 | 0,7 |
Soia | 100 | 75,7 | 24,1 | 0,2 |
Rapiţă - total | 100 | 94,2 | 5,8 | - |
Cartofi | 100 | 9,8 | 15,2 | 75,0 |
Legume | 100 | 13,8 | 10,1 | 76,1 |
Culturi bostănoase alimentare | 100 | 3,3 | 64,8 | 31,9 |
Fructe, nuci şi pomuşoare | 100 | 39,7 | 48,2 | 12,1 |
Struguri | 100 | 27,5 | 32,1 | 40,4 |
În anul 2017 întreprinderile agricole au produs partea principală a volumului de rapiţă –94,2%, sfeclă de zahăr – 92,8%, tutun – 83,7%, soia – 75,7%, floarea soarelui – 72,9%, cereale şi leguminoase pentru boabe (exclusiv porumb) – 72,3%. Totodată, 97,7% din volumul total de culturi bostănoase, 90,2% de cartofi, 86,2% de legume, 72,5% de struguri, 67,2% de porumb pentru boabe și 61,3% de fructe, nuci și pomușoare au fost produse de gospodăriile populaţiei şi cele ţărăneşti (de fermier).
Tabelul 3. Roada medie a principalelor culturi agricole în gospodăriile de toate categoriile, chintale la 1 hectar
| 2015 | 2016 | 2017 | 2017 în % faţă de 2016 |
Cereale şi leguminoase pentru boabe – total | 23,4 | 31,6 | 35,9 | 113,6 |
din care: |
|
|
|
|
grîu1 | 26,7 | 34,9 | 37,3 | 106,9 |
porumb pentru boabe | 22,0 | 29,9 | 36,9 | 123,4 |
Floarea soarelui1 | 14,7 | 18,7 | 20,9 | 111,8 |
Sfeclă de zahăr1 | 252,6 | 325,5 | 363,2 | 111,6 |
Tutun | 15,5 | 13,6 | 18,3 | 134,6 |
Soia | 7,3 | 11,7 | 13,9 | 118,8 |
Rapiţă – total1 | 18,7 | 24,0 | 24,8 | 103,3 |
Cartofi | 71,5 | 104,0 | 100,0 | 96,2 |
Legume de cîmp | 84,7 | 97,0 | 103,1 | 106,3 |
Fructe, nuci şi pomuşoare | 43,4 | 53,4 | 69,5 | 130,1 |
Struguri | 45,6 | 46,9 | 54,4 | 116,0 |
1 În masă după finisare
Analiza roadei medii la un hectar a principalelor culturi agricole în întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) cu suprafaţa terenurilor agricole de 10 ha şi peste în profil teritorial indică, că cea mai înaltă roadă medie la un hectar faţă de nivelul mediu pe republică a fost înregistrată în:
- municipiul Chișinău – de soia (cu 25,9%);
- regiunea de dezvoltare Nord -– de culturi bostănoase (cu 36,9%), de fructe, nuci şi pomuşoare (cu 28,7%), de orz (cu 10,2%) și de cartofi (cu 4,3%);
- regiunea de dezvoltare Centru - de legume de cîmp (cu 31,6%) și de rapiță (cu 15,3%);
- regiunea de dezvoltare Sud - de tutun (cu 29,3%), de floarea soarelui (cu 7,4%), de cereale şi leguminoase pentru boabe – cu 5,6% (din care: de porumb pentru boabe cu 18,7% și de grîu cu 4,2%);
- UTA Găgăuzia - de struguri (cu 19,8%).
Sub roada anului 2017 în întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) cu suprafaţa terenurilor agricole de 50 ha şi peste la un hectar de semănături au fost întroduse cîte 69,06 kg de fertilizanţi chimici (recalculaţi la 100% substanţe nutritive) faţă de 49,87 kg în anul 2016 (sau cu 38,5% mai mult), iar suprafaţa îngrăşată s-a mărit cu 9,1%. Întroducerea fertilizanţilor naturali la 1 hectar a constituit 0,05 tone, faţă de 0,08 tone în anul 2016. În anul 2017 s-a mărit utilizarea la 1 hectar de culturi agricole a produselelor de uz fitosanitar biologice (cu 24,0%). Totodată, s-a micșorat utilizarea erbicidelor (cu 11,9%), fungicidelor (cu 8,0%) și insecticidelor (cu 6,3%).
Întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) cu suprafaţa terenurilor agricole de 50 ha şi peste în toamna anului 2017 au efectuat aratul de toamnă pe o suprafaţă de 373 mii ha (cu 14,7% mai mult față de a. 2016) şi aratul de zăble pe o suprafaţă de 488 mii ha (cu 1% mai mult față de a. 2016). Au fost semănate culturi de toamnă pe suprafaţa de 373 mii ha (faţă de 322 mii ha în a. 2016).
Zootehnie. În anul 2017 comparativ cu anul precedent în gospodăriile de toate categoriile a fost înregistrată majorarea producţiei de ouă cu 5,1% în rezultatul creşterii producţiei de ouă atît în întreprinderile agricole cu 8,4%, cît şi în gospodăriile populaţiei cu 2,7%.
Tabelul 4. Producţia animalieră pe principalele tipuri în anul 2017
| Total | în % faţă de 2016 | ponderea (în % faţă de total) |
Producţia (creşterea) vitelor şi păsărilor (în masă vie) – total, mii tone | 187,9 | 96,9 | 100 |
din care: |
|
|
|
74,6 | 97,6 | 39,7 | |
gospodăriile populaţiei | 113,3 | 96,3 | 60,3 |
Lapte – total, mii tone | 484,9 | 96,2 | 100 |
din care: |
|
|
|
întreprinderile agricole1 | 24,3 | 97,1 | 5,0 |
gospodăriile populaţiei | 460,6 | 96,1 | 95,0 |
Ouă - total, mil. Buc. | 708,1 | 105,1 | 100 |
din care: |
|
|
|
întreprinderile agricole1 | 317,1 | 108,4 | 44,8 |
gospodăriile populaţiei | 391,0 | 102,7 | 55,2 |
1 Întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care au la bilanţ animale (ferme)
Tabelul 5. Efectivul de animale pe principalele specii la 1 ianuarie 2018
| mii capete | în % faţă de 1 ianuarie 2017 | Ponderea (în % faţă de total) |
Bovine – total | 174,1 | 93,7 | 100 |
din care: |
|
|
|
întreprinderile agricole1 | 18,0 | 99,6 | 10,3 |
gospodăriile populaţiei | 156,1 | 93,0 | 89,7 |
din ele vaci – total | 116,2 | 93,1 | 100 |
din care: |
|
|
|
întreprinderile agricole1 | 4,8 | 83,3 | 4,1 |
gospodăriile populaţiei | 111,4 | 93,6 | 95,9 |
Porcine – total | 432,4 | 95,3 | 100 |
din care: |
|
|
|
întreprinderile agricole1 | 182,2 | 96,1 | 42,1 |
gospodăriile populaţiei | 250,2 | 94,7 | 57,9 |
Ovine şi caprine – total | 859,9 | 97,9 | 100 |
din care: |
|
|
|
întreprinderile agricole1 | 23,9 | 97,6 | 2,8 |
gospodăriile populaţiei | 836,0 | 97,9 | 97,2 |
Păsări (întreprinderile agricole1) | 4646,5 | 109,5 | x |
1 Întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care au la bilanţ animale (ferme)
Situaţia în întreprinderile agricole în profil regional
În întreprinderile agricole în anul 2017 faţă de anul 2016 producţia (creşterea) vitelor si păsărilor (în masă vie) a scăzut cu 3,1%, ca rezultat al micşorării sporului zilnic în greutate a bovinelor – cu 10% şi a porcinelor – cu 7%. Micșorarea producției a fost înregistrată în regiunile de dezvoltare UTA Găgăuzia – cu 23%, municipiul Chişinău – cu 10%, Sud – cu 5% şi Centru – cu 2% si majorarea - în regiunea de dezvoltare Nord – cu 5%.
Volumul de vînzare a vitelor şi păsărilor pentru sacrificare în întreprinderile agricole a crescut în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord – cu 11% şi Centru – cu 6%. Totodată, volumul de vînzare a vitelor și păsărilor pentru sacrificare a scăzut în UTA Găgăuzia – cu 18%, municipiul Chişinău şi Sud, corespunzător, cu 15% şi cu 7%.
Volumul producţiei de lapte de vacă a scăzut în regiunile de dezvoltare Sud şi Nord, corespunzător, cu 34% şi cu 5% și s-a mărit în municipiul Chişinău – cu 18 %, Centru – cu 6% şi UTA Găgăuzia – cu 4%.
Volumul producţiei de ouă de găină în întreprinderile agricole a crescut cu 8,5%, datorită majorării atît a productivităţii medii de ouă pe o găină, cît și a efectivului de găini ouătoare. Creșterea producţiei de ouă s-a înregistrat în întreprinderile agricole din toate regiunile de dezvoltare ale ţării, cu excepţia regiunii de dezvoltare Nord, unde s-a înregistrat o scădere cu 5%.