Portret statistic al femeilor şi bărbaţilor în Republica Moldova

Femeile predomină în numărul populaţiei

Populația feminină predomină în rîndul populației, la 100 femei revenind 93 bărbați. Raportul diferă semnificativ în funcție de anumite grupe de vîrstă. Bărbații predomină în grupele de vîrstă 0-14 ani și 15-34 ani, raportul fiind de 106 bărbați la 100 femei și respectiv 104 bărbați la 100 femei. Diferențele sunt mai accentuate în cazul populației de 35-64 ani și 65 ani și peste, la 100 femei revenind 90 bărbați și respectiv 62 bărbați.

Speranţa de viaţă la femei este mai mare decât a bărbaţilor

Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii în medie cu 8,0 ani, speranţa de viaţă la naştere fiind de 77,0 ani pentru femei şi 69,4 ani în cazul bărbaţilor. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special a celor în vârstă aptă de muncă. Rata mortalităţii pe medii de reşedinţă determină anumite diferenţe şi în durata medie a vieţii locuitorilor din mediul urban şi rural. Astfel, bărbaţii din mediul urban trăiesc în medie mai mult cu 4,4 ani comparativ cu cei din mediul rural, iar în cazul femeilor acest decalaj este de 3,8 ani.

Femeile se căsătoresc mai timpuriu decât bărbaţii

Vârsta medie a femeii la prima căsătorie este de 25,7 ani, iar la bărbaţi de 28,5 ani. Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în anul 2017, aparţin grupei de vârstă 25-29 ani (39,0%), iar în cazul femeilor predomină căsătoriile la vârsta de 20-24 ani (38,1%). Căsătoriile la vârsta de până la 20 ani sunt mai frecvente în mediul rural: 9,6% din numărul căsătoriilor înregistrate la sate au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, faţă de 3,8%, în mediul urban.

Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2017, cele încheiate de persoane celibatare au reprezentat 82% atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei. Totodată, bărbaţii mai des se recăsătoresc după divorţ decât femeile, ponderea celor recăsătoriţi fiind de 17,4% la bărbaţi şi 16,7% la femei. Însă, ponderea femeilor văduve recăsătorite în total persoane văduve este mai mare faţă de cea a bărbaţilor.

Femeile au un nivel de instruire mai mare decât al bărbaţilor

Femeile în vârstă de 25-64 ani au un nivel de instruire mai mare comparativ cu cel al bărbaţilor. Cel mai mare decalaj este înregistrat pentru nivelul superior¹, 23,4% din femei au atins acest nivel comparativ cu 18,0% din bărbaţi. Şi femeile şi bărbaţii în structura totală a populaţiei au cele mai mari ponderi pentru nivelul de instruire mediu, 60,2% din bărbaţi faţă de 55,5% femei. Un nivel scăzut de instruire au 21,8% din bărbaţi faţă de 21,0% din femei.

Bărbaţii părăsesc sistemul educaţional mai devreme comparativ cu femeile, în favoarea intrării pe piaţa forţei de muncă. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional² pentru persoanele în vârstă de 18-24 ani constituie 21,0% la bărbaţi faţă de 17,6% în cazul femeilor. Totodată, gradul de implicare în programe de educaţie permanentă atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor este foarte redus (0,9% - bărbați și 0,8% -femei).

Rata de ocupare în rândul femeilor este mai mică decât cea a bărbaţilor

Ponderea femeilor în populaţia ocupată este, practic, egală cu cea a bărbaţilor şi se menţine pe parcursul ultimilor ani la acelaşi nivel (50,5% bărbaţi şi 49,5% femei). Totuşi, rata de ocupare în rândul femeilor înregistrează valori mai inferioare (38,1%) în comparaţie cu bărbaţii (43,1%).

Rata de ocupare a femeilor depinde de mai mulţi factori, inclusiv dacă au sau nu copii cu vârsta mai mică de 16 ani. Astfel, pentru femeile în vârstă de 25-49 ani cu cel puțin 1 copil (de 16 ani și mai puțin) rata de ocupare este de 49,2%, în timp ce pentru femeile fără copii rata de ocupare atinge valoarea de 54,1%.

Femeile ocupate au un nivel de studii mai înalt decât bărbații

Femeile ocupate au un nivel de studii mai înalt decât al bărbaţilor: 27,4% din ele au studii superioare şi 16,8% medii de specialitate, în timp ce printre bărbați acești indicatori constituie, respectiv, 22,0% şi 9,7%. Ponderea femeilor în numărul persoanelor ocupate cu studii superioare este mult mai mare decât cea a bărbaților (55,1% faţă de 44,9% ). Diferența este și mai mare în cazul persoanelor ocupate cu studii medii de specialitate (63,0% femei şi 37,0% bărbați).

Femeile lucrează preponderent în sectorul serviciilor

Distribuția după sectoare economice, relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (57,8% femei respectiv 42,2% bărbaţi). Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (42,9%), industrie (48,5%) şi construcţii (8,7%), dar predomină în aşa activităţi economice, precum comerţ (54,9%), hoteluri şi restaurante (71,4%), învăţământ (81,9%), sănătate și asistență socială (79,1%).

Femeile într-o măsură mai mare preferă activităţi salariate şi locuri de muncă formale

Peste 69,7% din totalul femeilor ocupate sunt angajate în calitate de salariat³. La bărbaţi acest indicator constituie 60,7%. În rândul non-salariaţilor bărbaţii predomină în categoria lucrătorilor pe cont propriu (60,5%), iar femeile - printre lucrătorii familiali neremuneraţi (72,5%). Ponderea ocupării informale în rândul femeilor constituie 30,4%, iar în rândul bărbaţilor – 38,9%.

Femeile câștigă în medie cu 13% mai puțin ca bărbații

Femeile câștigă în medie cu 13,5% mai puțin fată de bărbați (86,5% din salariul mediu al bărbaților). Exprimată în valoare numerică, discrepanța constituie în medie circa 813 lei. Astfel, salariul mediu în anul 2017 a constituit pentru femei 5204 lei și pentru bărbați – 6017 lei.

Cele mai mari discrepanțe ale câștigurilor femeilor și bărbaților sunt în activități financiare, informații și comunicații, industrie

Nivelul de remunerare al femeilor este mai mic decât al bărbaților în majoritatea activităților economice, discrepanța fiind de la 0,2% în învățământ până la 39,2% în activități financiare și de asigurări. Disparități salariale de gen în defavoarea femeilor au fost înregistrate și în așa activități, precum informații și comunicații (35,4%), industrie (19,7%), artă, activități de recreere și de agrement (19%), sănătate și asistență socială (15,8%), activități profesionale, științifice și tehnice (15,6%), agricultură, silvicultură și pescuit (11,3%).

Proporţia bărbaților conducători de toate nivelurile este mai mare decât cea a femeilor

Din total conducători de toate nivelurile⁴, 58,0% sunt bărbaţi, iar 42,0% - femei. În perioada 2011-2017 diferența dintre aceste ponderi s-a redus semnificativ. În cazul conducătorilor⁵ de unităţi economice și sociale diferenţele în aspect de gen sunt mai pronunţate. Astfel, raportul între femei şi bărbaţi în rândul conducătorilor este de 1 la 4 (respectiv 27,3% femei față de 72,7% bărbaţi), indiferent de forma de proprietate a unităţii.

Majoritatea funcţiilor de luare a deciziilor aparţin bărbaţilor, femeile continuând să fie subreprezentate în procesul de luare a deciziilor

Participarea femeilor la luarea deciziilor la nivel parlamentar relevă o reprezentare a femeilor în proporţie de 21,8% la începutul anului 2018 (din 101 deputaţi 22 erau femei), în timp ce la nivel european aceasta a constituit 30,5%, media globală fiind de 24,0%.

Femeile sunt subreprezentate şi în organele de justiţie şi poliție

Ponderea femeilor în numărul total al judecătorilor în anul 2017 a constituit 47,4%. În acelaşi timp, ponderea femeilor în numărul total al poliţiştilor, inclusiv din protecţia civilă şi grăniceri, a fost de 18,8%.

Fetele dețin o pondere majoritară în învățământul liceal

Începând cu educația timpurie, învățământul primar și gimnazial, ponderea fetelor este inferioară ponderii băieților (circa 48%). Totodată, după absolvirea învățământului gimnazial băieții se orientează într-o măsură mai mare către învățământul profesional tehnic secundar și piața muncii, și datorită acestui fapt, fetele predomină în învățământul liceal, deținând o pondere de 57% din numărul total de elevi.

Fetele predomină în învățământul profesional tehnic postsecundar, iar băieții în cel profesional tehnic secundar

La programele de  formare profesională a muncitorilor calificați din cadrul învățământului profesional tehnic secundar, băieții reprezintă circa trei pătrimi din total (73%), pe când la programele de formare profesională a maiștrilor, tehnicienilor și altor specialiști din cadrul învățământului profesional tehnic postsecundar ‒ peste o jumătate sunt fete (54%).

Distribuția elevilor cuprinși în învățământul profesional tehnic pe domenii de formare profesională sugerează o anumită polarizare, în funcție de gen, a meseriilor/profesiilor/ specialităților corespunzătoare acestor domenii de formare profesională. Astfel, în învățământul profesional tehnic secundar, unele din cele mai solicitate meserii sau meserii conexe, cum ar fi mecanic auto, electrician-electronist auto ‒ mecanic auto, electrogazosudor-montator, electrogazosudor-montator ‒ tăietor cu gaze, electromontor la repararea și întreținerea utilajelor electrice ‒ lăcătuș-electrician la repararea utilajelor electrice, lăcătuș-instalator tehnică sanitară, tractorist-mașinist în producția agricolă ‒ tractorist sunt dominate de băieți. La fel, sunt solicitate de către băieți în proporție mai mare meseriile de tencuitor, tencuitor ‒ placator cu plăci, operator pentru suportul tehnic al calculatoarelor, iar meseriile precum: croitor confecționer îmbrăcăminte după comandă ‒ cusător, cusătoreasă, cofetar, brutar, bucătar și bucătar‒chelner sunt alese preponderent de fete.

În învățământul profesional tehnic postsecundar, băieții se orientează preponderent spre specialităţi inginerești şi tehnologice, iar fetele spre cele pedagogice, medicale, de asistenţă socială şi economice. Astfel, ponderi mari deținute de fete sunt la următoarele specialităţi: îngrijirea bolnavilor, asistență socială, servicii administrative şi de secretariat, frizerie şi cosmetică, iar cea mai mare ‒ la educația timpurie. La fel, diferențe importante pe sexe se constată la așa specialități suprasolicitate, cum ar fi contabilitate şi turism, ponderea fetelor reprezentând, în acest caz, peste trei pătrimi din numărul total de elevi. Totodată, se înregistrează proporții mai mari ale băieților la așa specialități ca: exploatarea tehnică a transportului auto, diagnosticarea tehnică a transportului auto, mecanică agricolă, calculatoare, programare și analiza produselor de program.

Femeile optează mai mult pentru învățământul superior

Învățământul superior comparativ cu cel profesional tehnic postsecundar înregistrează un nivel şi mai mare de participare a populației feminine. Totodată, la studii superioare de master (inclusiv studiile integrate) ponderea studentelor reprezintă aproape două treimi din totalul studenților înscriși la acest nivel (64%), iar la studii superioare de licență este de 56 la sută.

La nivelul învățământului superior, la fel, se constată o anumită polarizare în funcție de gen, la unele domenii de formare profesională. Astfel, populația feminină se orientează cu predilecție, spre următoarele: pedagogie în învățământul primar, științe ale educației, formarea profesorilor, contabilitate, finanțe şi bănci, medicină, servicii hoteliere, turism şi agrement. O preponderență a bărbaților este înregistrată în așa domenii de formare profesională precum: autovehicule, nave și aeronave, dezvoltarea produselor program şi a aplicațiilor, inginerie și management, construcții și inginerie civilă. Este de remarcat faptul că, cele mai solicitate domenii precum drept, business și administrare doresc să le practice în mod egal atât bărbații, cât și femeile.

Distribuția studenților pe domenii generale de studii la master este relativ asemănătoare cu cea de la licență: o parte importantă din aceștia reprezintă științe ale educației, în care domină femeile, științe economice în care femeile dețin două treimi din totalul studenților, și drept - în care proporția femeilor și cea a bărbaților este practic egală.

Femeile depăşesc cota bărbaţilor pensionari

Din total pensionari⁶ în anul 2018, 64,5% sunt femei. În funcţie de categoria pensionarilor, ponderea femeilor variază de la 81,2% în cazul beneficiarilor de pensii de urmaş, 70,6% - pensionari pentru limită de vârstă, până la 50,7% pentru beneficiarii de pensii de dizabilitate și 10,7% în cazul angajaților organelor de forță.

Circa 85 mii femei şi 90 mii bărbaţi beneficiază de pensie sau alocaţie socială de dizabilitate de la organele de asigurări sociale. Fiecare al doilea pensionar de dizabilitate este femeie. Bărbaţii preponderent beneficiază de pensii pentru dizabilitate severă şi medie, iar femeile pentru dizabilitate accentuată. Un bărbat beneficiar de pensie de dizabilitate severă cel mai des are vârsta de 55-64 ani, iar o femeie vârsta de 65 ani şi peste.

Femeile beneficiază de pensii pentru limită de vârstă mai mici decât bărbaţii

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă pentru bărbaţii din sectorul non-agricol constituie 2329,6 lei, comparativ cu 2258,8 lei în cazul femeilor. Totodată, mărimea medie a pensiei pentru angajaţii sectorului agricol este de 1345,5 lei pentru bărbaţi, comparativ cu 1260,6 lei la femei.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă atît la bărbați cît și la femeile din sectorul non-agricol acoperă valoarea minimului de existenţă pentru pensionari, în timp ce în sectorul agricol, mărimea medie a pensiei la bărbaţi acoperă doar 85% din valoarea minimului de existenţă, iar la femei 79,0%.

Femeile sunt antrenate în activităţi aducătoare de venit într-o măsură mai mică ca bărbaţii

Femeile în vârstă de 18 ani şi peste sunt mai dependente de plăţile sociale comparativ cu bărbaţii: circa 40 la sută din femei au drept sursă de venit pensiile, comparativ cu circa 29 la sută în cazul bărbaților. Totodată, pentru 55,2% din bărbaţii din această categorie de vârstă, sursa principală de venit este activitatea individuală şi cea salarială, comparativ cu 41,2% în cazul femeilor.

Bărbații sunt mai optimiști în aprecierea nivelului de trai al gospodăriei comparativ cu femeile

Gospodăriile conduse de bărbați sunt mai optimiste față de nivelul de trai al gospodăriei. Unul din factorii care influențează percepţia nivelului de trai de către populaţie este capacitatea financiară a gospodăriei. Constatăm că, gospodăriile conduse de bărbați, pot să-și permită cheltuieli neprevăzute în sumă de 5000 lei, într-o proporţie mai mare decât cele conduse de femei (13,7% comparativ cu 7,4%).

Note:

¹ NiIvel scăzut de instruire: cel mult studii gimnaziale; Nivel mediu de instruire: cel puțin studii medii/liceale și cel mult studii de colegiu  Nivel superior de instruire: cel puțin studii superioare (ciclul I).

² Proporţia populaţiei de 18-24 ani cu nivel de educaţie elementar (scăzut), care nu urmează nici o formă de instruire, în total populaţie de 18-24 ani.

³ În baza unui contract individual de muncă.

⁴ Grupa majoră 1 conform CORM: legislatori, membri ai executivului, alți înalți demnitari și conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori din unități.

⁵ Conducători de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, persoane juridice şi fizice, care au angajaţi salariaţi.

⁶ Începând cu 01.01.2017, angajații organelor de forță sunt incluși în numărul total al pensionarilor, fiind la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale.