Veniturile şi cheltuielile populaţiei în anul 2018

Biroul Naţional de Statistică informează, că în anul 2018 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 2383,1 lei, fiind în creştere cu 6,2% faţă de anul precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum)¹ veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 3,1%.

Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit cu o pondere de 43,7% în veniturile totale. Comparativ cu anul 2017 contribuţia acestor venituri s-a majorat cu 0,6 puncte procentuale (vezi anexa, tabelul 1).

Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 24,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 1,3 puncte procentuale faţă de anul precedent.

La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 12,7% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activitatea individuală agricolă reprezintă 7,3% din activităţile pe cont propriu, iar 5,4% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.

Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 15,0% din total venituri sau cu 1,5 puncte procentuale mai puţin comparativ cu anul 2017.

În funcţie de mediu de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 773,1 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salarială, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 55,6% şi prestaţiile sociale – 22,5% (vezi anexa, tabelul 2).

Pentru gospodăriile din mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salarială – 31,0% din total venituri, dar contribuția acesteia este cu 24,6 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individual agricolă au asigurat 14,3% din totalul veniturilor disponibile, față de 0,8% în mediul urban.

Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 20,4% faţă de 10,0% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 27,1% din total venituri, comparativ cu 22,5% în mediul urban (vezi anexa, tabelele 2-3).

Mărimea medie a veniturilor este determinată de mai mulţi factori, unul de bază fiind componenţa gospodăriei. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane descresc pe măsura majorării numărului de persoane în gospodărie, dar şi în dependenţă de numărul de copii în gospodărie. Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri de 1,7 ori mai mari comparativ cu cele din 5 şi mai multe persoane. Aceeaşi tendinţă este înregistrată şi în funcţie de numărul de copii în gospodărie.

Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este dublă în cazul gospodăriilor formate din 3 şi mai multe persoane. Dacă ne referim la gospodăriile cu copii, atunci veniturile salariale deţin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 şi mai mulţi copii.

Veniturile disponibile ale populaţiei în proporţie de 91,3% sunt acoperite din surse bănești, iar 8,7% reprezintă veniturile în natură. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat 2176,5 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 206,6 lei (vezi anexa, tabelul 1). Veniturile băneşti sunt mai semnificative pentru mediul urban (96,7%), iar în cazul populaţiei rurale contribuţia acestora este de 85,6% (vezi anexa, tabelele 2-3).

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2018 au constituit în medie pe o persoană 2407,9 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 7,0% (vezi anexa, tabelul 4). În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 3,9% mai mult comparativ cu anul 2017.

Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar – 43,8%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 18,2% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,7%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (5,1%), comunicaţii (4,6%), transport (4,0%), dotarea locuinţei (3,8%), învățământ (0,5%), etc.

Dat fiind că populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum a acestei categorii de populaţie sunt cu 800,5 lei sau de 1,4 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural.

În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populația a alocat 41,2% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 46,6%. Pentru populația urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru: întreţinerea locuinţei (18,5% faţă de 17,9% în mediul rural), servicii de comunicații (4,8% față de 4,4%), transport (4,6% față de 3,4%), hoteluri, restaurante și cafenele (3,1% față de 0,5%) și pentru servicii de agrement (2,2% față de 0,7%). Totodată, pentru populația rurală o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru: îmbrăcăminte, încălțăminte (11,4% față de 10,0%) și dotarea locuinței (4,1% față de 3,5%) (vezi anexa tabelele 5-6).

În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei, predomină cheltuielile băneşti – 91,4%, celor în natură le revine respectiv 8,6%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,3% din total cheltuieli de consum și de regulă reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.). În cazul gospodăriilor rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (14,3%), dat fiind acoperirii necesarului de consum alimentar din contul produselor obţinute în mare parte din activitatea agricolă, precum și primite gratis din afara gospodăriei (vezi anexa, tabelele 4-6).

Evoluţia trimestrială a veniturilor populaţiei a înregistrat tendinţe de creştere pe parcursul anului 2018, de la 2330,3 lei în trimestrul I până la 2466,2 lei în trimestrul IV. Dacă considerăm nivelul inflaţiei pe parcursul anului, constatăm că veniturile în trimestrul IV au crescut faţă de trimestrul I cu 5,6%. Contribuţia activităţilor salariale a înregistrat tendinţe similare pe parcursul anului, și a crescut de la 40,8% în trimestrul I până la 45,8% în trimestrul IV (vezi anexa, tabelul 7).

Cheltuielile populaţiei de asemenea au crescut pe parcursul anului, astfel încât, cel mai puţin populaţia a cheltuit în trimestrul I – 2332,4 lei, iar cel mai mult în trimestrul IV – 2473,7 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe fluctuante pe parcursul anului, cea mai mică fiind înregistrată în trimestrul IV (43,3%), şi cea mai mare – în trimestrul II (44,8%) (vezi anexa, tabelul 10).

• Anexe (12 tabele .xls)

Notă:

¹ Indicele preţurilor de consum în anul 2018 faţă de anul 2017 a constituit 103,0%.