Cu ocazia  Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice în Republica Moldova care se marchează anual la 1 octombrie, Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vârstnicilor în anul 2018.

Situaţia demografică

Numărul persoanelor în vârstă la nivel global creşte mai repede decât numărul persoanelor din alte categorii de vârstă

Populația lumii îmbătrânește, persoanele în vârstă de 65 ani și peste fiind grupul  de vârstă care îmbătrânește cel mai rapid. La nivel global, fiecare a 11-a persoană are vârsta de 65 ani și peste (9%), iar, până în anul 2050, se estimează că fiecare a șasea persoană va avea această vârstă (16%)².

La începutul anului 2019, în Republica Moldova locuiau 558,4 mii persoane în vârstă de 60 ani şi peste³, ceea ce constituie 20,8% din numărul total al populației cu reședință obișnuită. Circa 60% din numărul total al vârstnicilor sunt femei. Referitor la structura acestui contingent de vârstă, se constată că fiecare a treia persoană are între 60-64 ani, iar 11,3% sunt persoane care au depășit vârsta de 80 ani.

Ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 ani este în creştere continuă. În ultimii cinci ani a crescut vizibil ponderea vârstnicilor din grupul de vârstă 65-69 de ani – cu 11,2 p.p.

La începutul anului 2019, comparativ cu anul 2014, coeficientul de îmbătrânire al populaţiei a înregistrat o majorare cu 3,3 puncte procentuale, ceea ce corespunde unui nivel înalt de îmbătrânire demografică. Totodată, populaţia feminină şi masculină îmbătrâneşte în mod diferit.

Coeficientul îmbătrânirii populaţiei feminine este cu 6,3 p.p. mai înalt faţă de cel al bărbaţilor şi constituie 23,8%, comparativ cu 17,5% în cazul bărbaţilor.

Raportul pe sexe la vârstnici nu diferă semnificativ în dinamică

Dacă la naștere raportul dintre bărbați și femei în anul 2018 a fost de 106 băieți la 100 fete, atunci, pentru persoanele de 60 ani și peste, acest raport se micșorează de aproape 1,6 ori, constituind 67 bărbați la 100 femei.

Femeile vârstnice au durata vieții mai mare

Durata medie a vieții populaţiei în vârstă de 60 ani şi peste este în creştere. În prezent, durata medie a vieţii femeilor, ce au atins vârsta de 60 ani, constituie 19,2 ani, iar a bărbaţilor -14,8 ani, diferenţa fiind de 4,4 ani.

Mortalitatea bărbaților vârstnici depășește mortalitatea femeilor

Principalele cauze ale mortalităţii vârstnicilor sunt bolile aparatului circulator (67,8% din totalul decedaţilor din această grupă de vârstă), tumorile maligne (15,2%) şi bolile aparatului digestiv (6,8%). Această tendință se observă atât la bărbați, cât și la femei, fiind numită supramortalitate masculină, și este înregistrată în toate clasele principale de deces.

Starea de sănătate

Incidența prin tumori maligne este în creștere continuă

Conform datelor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în anul 2018, circa 67% din cazurile noi de tumori maligne revin persoanelor în vârstă de 60 ani și peste. În medie, în fiecare zi, aproape 19 persoane vârstnice sunt diagnosticate cu tumori, fiind înregistrate în total 6,8 mii persoane vârstnice al căror diagnostic a fost stabilit pentru prima dată. La 100 mii vârstnici revin în medie 1227 cazuri noi de tumori maligne, comparativ cu 1021 cazuri în anul 2014.

Femeile și bărbații din categoria de vârstă 65-69 ani şi bărbaţii vârstnici la general sunt afectaţi în proporţie mai mare de tumori maligne

Tumorile maligne sunt mai frecvente în cazul bărbaţilor, la 100 mii bărbaţi în vârstă de 60 ani şi peste revin în medie 1622 cazuri noi de tumori maligne, comparativ cu 962 cazuri la 100 mii femei de vârsta respectivă. Cea mai înaltă rată a incidenţei prin tumori maligne se înregistrează atât în cazul bărbaţilor, cât şi al femeilor pentru segmentul de vârstă 65-69 ani – 1561 cazuri la 100 mii bărbaţi de vârsta respectivă şi 955 cazuri la 100 mii femei.

Femeile și bărbații din categoria de vârstă 55-64 ani şi bărbaţii vârstnici la general sunt afectaţi în proporţie mai mare de tuberculoză

În anul 2018, la nivel de ţară, s-au înregistrat 2,1 mii cazuri noi de tuberculoză activă, fiecare al patrulea caz (24,4%) fiind o persoană în vârstă de 55 ani şi peste. La 100 mii locuitori în vârstă de 55-64 ani revin 89 cazuri și 40 cazuri la 100 mii locuitori în vârstă de 65 ani și peste.

Dizabilitatea vârstnicilor

Rata dizabilităţii primare la vârstnici este mai mare la bărbați

Pe parcursul anului 2018, în urma expertizării primare au fost recunoscute 8,4 mii persoane cu dizabilitate primară, inclusiv 0,5 mii femei în vârstă de 57 ani și peste, și 0,4 mii bărbați în vârstă de 62 ani și mai mult. Astfel, la 100 mii locuitori în vârstă de 57/62 ani (57 ani pentru femei și, respectiv, 62 ani bărbați), revin 140 cazuri de dizabilitate primară, fiind în creștere în ultimii ani. Totodată, la 100 mii bărbați în vârstă de 62 ani și peste revin 198 cazuri, comparativ cu 112 cazuri la femei în vârstă de 57 ani și peste.

Tumorile maligne sunt cauza predominantă a dizabilităţii primare la vârstnici

Cauzele care determină cel mai des dizabilitatea primară sunt tumorile maligne (26,0%), după care urmează bolile aparatului circulator (25,4%), iar în cazul fiecărei a zecea persoane - bolile ochiului şi anexelor sale (9,8%).

Protecţia socială

Femeile vârstnice depăşesc cota bărbaţilor vârstnici pensionari

Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2019, numărul pensionarilor a constituit 703,9 mii persoane, inclusiv 21,4 mii pensionari angajați ai organelor de forță⁴. Circa 75% din totalul pensionarilor sunt pensionarii pentru limita de vârstă (526,7 mii). Datorită ponderii mai mari în numărul populaţiei vârstnice şi diferenţei de longevitate dintre femei şi bărbaţi, 70,6% din total pensionari pentru limită de vârstă sunt femei. Persoanele în vârstă de 60 ani și peste dețin o pondere de 91,0% în totalul pensionarilor pentru limită de vârstă, dintre aceștia 67,7% fiind femei.

Femeile beneficiază de pensii pentru limită de vârstă mai mici decât bărbaţii

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă la 01.01.2019 a constituit 1643,7 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 12,8%, iar, comparativ cu anul 2014, aceasta s-a majorat cu 47,5%. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în cazul bărbaţilor constituie 1940,1 lei, comparativ cu 1520,2 lei în cazul femeilor.

Pensia pentru limită de vârstă în cazul bărbaților acoperă valoarea minimului de existenţă pentru pensionari, dar nu și în cazul femeilor

Valoarea medie a minimului de existenţă pentru pensionari în anul 2018⁵ a constituit 1574,2 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 1,7%. Minimul de existenţă pentru pensionari diferă în funcţie de mediul de reşedinţă. Astfel, pentru pensionarii din oraşele mari acesta constituie 1765,8 lei, comparativ cu 1485,0 lei pentru cei din sate şi 1590,5 lei pentru cei din alte oraşe.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă acoperă valoarea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie în proporţie de 104,4 la sută în anul 2018, comparativ cu 83,0 la sută în anul 2014. Mărimea medie a pensiei la bărbaţi acoperă valoarea minimului de existenţă pentru pensionari în proporţie de 123,2%, iar în cazul femeilor – 96,6%.

Cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă acoperă minimul de existență pentru pensionari în proporție de 65%

Cuantumul pensiei minime pentru limita de vârstă a constituit 1025,0 lei și acoperă valoarea minimului de existență pentru pensionari în proporție de 65,1%.

Pe de altă parte, circa 23% din pensionari pentru limita de vârstă sunt angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei. Pensiile pentru limită de vârstă a 496 persoane sunt transferate peste hotare conform acordurilor bilaterale, mărimea medie a acestora constituind 1202,7 lei (cu 8,3% mai mult comparativ cu anul precedent).

Cei mai mulți vârstnici, beneficiari de îngrijire la domiciliu, trăiesc în mediul rural

În anul 2018, conform datelor Agenției Naționale de Asistență Socială au activat circa 2,1 mii lucrători sociali, care au prestat servicii de îngrijire la domiciliu pentru 19,4 mii de beneficiari. Circa 70 la sută din beneficiari sunt din mediul rural.

Pe parcursul anului 2018, în țară au activat 65 cantine de ajutor social, care au deservit lunar 3,6 mii persoane, comparativ cu 7,9 mii persoane în anul precedent. În afară de aceasta, persoanele în vârstă beneficiază și de alte prestaţii, ajutoare şi servicii sociale cum ar fi: ajutorul social pentru perioada rece a anului, suport financiar pentru pensionarii a căror pensie nu depăşeşte cuantumul de 1500 lei, alocaţie lunară pentru participanţii la cel de-al doilea război mondial, victime ale represiunilor politice, ajutor de deces, alocaţie lunară pentru persoanele cu merite deosebite faţă de stat, compensaţie lunară pentru transport, bilet de tratament de recuperare/reabilitare medicală, etc.

Note:

¹ Toți indicatorii demografici și indicatorii relativi din alte domenii sunt estimați cu utilizarea numărului populației cu reședință obișnuită. Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
Datele privind populația cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2019 sunt preliminare.
Informația este prezentată fără datele privind populaţia localităţilor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender.
² Raportul privind Perspectivele Populației lumii, 2019
³ Date privind populația cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2019 sunt preliminare.
⁴ Începând cu 01.01.2017, angajații organelor de forță sunt incluși în numărul total al pensionarilor, fiind la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale. 
⁵ La baza estimării indicatorilor privind minimul de existență a fost utilizat numărul populației stabile.