RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 03.08.2023
Prima / Comunicate de presă / Persoanele cu dizabilităţi în Republica Moldova în anul 2019
Persoanele cu dizabilităţi în Republica Moldova în anul 2019
01.12.2020
Versiune tipar

Persoanele cu dizabilităţi în Republica Moldova în anul 20191

Cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, marcată anual la 3 decembrie, Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia persoanelor cu dizabilităţi în anul 2019.

Persoanele cu dizabilități reprezintă circa 7 la sută din populaţia cu reședință obișnuită a ţării

La 1 ianuarie 2020, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, numărul estimat al persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova a constituit 177,0 mii persoane, inclusiv 10,7 mii copii cu vârsta de 0-17 ani. Persoanele cu dizabilităţi au reprezentat 6,7% din populaţia totală a ţării cu reședință obișnuită, iar copiii cu dizabilităţi au constituit 1,9% din numărul total al copiilor cu reședință obișnuită din Republica Moldova.

Femeile predomină în rândul persoanelor cu dizabilități

În structura persoanelor cu dizabilităţi ponderea femeilor a fost mai mare decât a bărbaților şi a constituit 51,7%. Totodată, ponderea bărbaților cu dizabilități în numărul total al populației bărbaților s-a redus de la 7,1%, la 1 ianuarie 2016 până la 6,7% la 1 ianuarie 2020. În schimb, ponderea femeilor cu dizabilități în numărul total al populației de femei s-a majorat de la 6,0% la 1 ianuarie 2016, până la 6,7% la 1 ianuarie 2020.

Aproape fiecare a șaptea persoană cu dizabilitate s-a încadrat în categoria celor cu dizabilitate severă3.

Majoritatea persoanelor cu dizabilităţi beneficiază de pensie de dizabilitate

În structura persoanelor cu dizabilităţi aflate la evidenţa organelor de asigurări sociale, pensionarii de dizabilitate au reprezentat 71,3%, iar beneficiarii de alocaţii - circa 28,7%. La 1 ianuarie 2020, beneficiari de pensii de dizabilitate erau aproximativ 126,1 mii persoane cu dizabilităţi (inclusiv 0,9 mii persoane cu dizabilități fiind angajați ai organelor de forță4), iar beneficiari de alocaţii sociale de stat erau 50,8 mii persoane, care nu au întrunit condiţiile necesare pentru obţinerea pensiei.

Persoanele cu dizabilităţi preponderent sunt din mediul rural

Persoanele cu dizabilităţi din mediul rural au predominat în numărul persoanelor cu dizabilități (57%), iar comparativ cu 1 ianuarie 2016 ponderea lor s-a majorat cu 5,5 p.p..

Dizabilitatea în rândul pensionarilor survine cel mai des după vârsta de 55 ani

În numărul total al pensionarilor de dizabilitate au predominat persoanele cu vârsta de 55-64 ani – 44,1% şi 30-54 ani – 31,6%. Diferențe majore între bărbați și femei s-au înregistrat în grupul de vârstă 55-64 ani, cu 11,1 p.p. mai multe femei decât bărbați. Aproape fiecare al zecelea pensionar avea dizabilitate severă (10,1%).

Tabelul 1. Pensionari de dizabilitate, pe grupe de vârstă și sexe, la 1 ianuarie 2019-2020

 

2019

2020

Total

Bărbați

Femei

Total

Bărbați

Femei

Total pensionari de dizabilitate, mii

128,4

64,7

63,7

126,1

63,5

62,6

inclusiv pe grupe de vârstă (%):

16-29 ani

0,9

0,9

0,9

0,8

0,8

0,8

30-54 ani

33,9

36,3

31,4

31,6

34,3

28,9

55-64 ani

43,1

37,9

48,4

44,1

38,6

49,7

65 şi peste

22,1

24,9

19,3

23,5

26,3

20,6

Tabelul 1 în format Excel

Beneficiari de alocaţii sociale de stat de dizabilitate sunt preponderent persoanele cu dizabilităţi din copilărie

La 1 ianuarie 2020, din numărul de persoane cu dizabilităţi care erau beneficiari  de alocaţii sociale de stat (50,8 mii persoane), aproape fiecare al doilea beneficiar a fost persoană cu dizabilitate din copilărie și aproape fiecare al cincilea beneficiar - copil în vârstă de până la 18 ani. Femeile au constituit 55,2% în structura beneficiarilor, iar persoanele din mediul urban au reprezentat 54,8%.

Tabelul 2. Persoane cu dizabilităţi care beneficiază de alocaţii sociale de stat, la 1 ianuarie 2016-2020

 

2016

2017

2018

2019

2020

Total beneficiari, mii

47,3

45,7

48,6

47,6

50,8

inclusiv pe categorii (%):

 

 

 

 

 

persoane cu dizabilităţi

15,1

15,5

19,8

21,0

24,9

persoane cu dizabilităţi din copilărie

57,5

58,8

56,2

56,7

54,1

copii cu dizabilităţi în vârstă de până la 18 ani

27,4

25,7

24,0

22,3

21,0

Tabelul 2 în format Excel

Dizabilitatea primară

Numărul persoanelor recunoscute pentru prima dată cu dizabilitate este în creştere

Conform datelor Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă, în anul 2019, s-au adresat 17,2 mii persoane pentru a fi expertizate. Dintre acestea, au fost recunoscute cu dizabilitate primară 15,1 mii persoane (88%), inclusiv 13,7 mii adulți (88%) și 1,4 mii copii (95%). Ponderea persoanelor cu dizabilitate primară a fost mai mare în mediul rural și a constituit 62,9% în anul 2019.

Astfel, în anul 2019 în medie la 10 mii locuitori în vârstă de 18 ani şi peste au revenit 66 persoane adulte recunoscute cu dizabilitate primarăcomparativ cu 50 persoane adulte la 10 mii locuitori în anul 2015. La 10 mii copii au revenit 25 copii recunoscuți cu dizabilitate primară, comparativ cu 26 copii în anul 2015.

Rata dizabilităţii primare este mai mare în rândul bărbaţilor şi persoanelor cu vârsta de peste 50 ani

În structura persoanelor cu dizabilitate primară au predominat bărbaţii - cu o pondere de 60%. Rata dizabilităţii primare a constituit 72 persoane la 10 mii bărbaţi comparativ cu 44 persoane la 10 mii femei.

Pe măsura înaintării în vârstă creşte şi riscul survenirii dizabilităţii. Astfel, rata dizabilităţii primare pentru persoanele care au depăşit vârsta de 50 ani a constituit 88 persoane la 10 mii locuitori de vârsta respectivă.

Majoritatea persoanelor recunoscute cu dizabilitate pentru prima dată au dizabilitate accentuată

În funcție de gradul de dizabilitate, persoanele cu dizabilitate severă au constituit 16,7%, persoanele cu dizabilitate accentuată - 46,6% şi persoanele cu dizabilitate medie - 36,7% din total persoane cu dizabilitate primară. Totodată, femeile în structura persoanelor cu grad sever de dizabilitate au constituit 36,4%, din persoanele cu dizabilitate accentuată – 41,9% și 39,1% din total persoane cu dizabilitate medie. Comparativ cu anul 2015, ponderea persoanelor cu dizabilitate severă și accentuată a scăzut, dar a crescut ponderea persoanelor cu dizabilitate medie.

Dizabilitatea primară este acordată preponderent persoanelor care suferă de tumori și boli ale aparatului circulator

Cauzele principale care au determinat dizabilitatea primară au fost tumorile (17,9%), bolile aparatului circulator (16,0%) și bolile sistemului osteo–articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv (13,8%). În cazul a circa o mie de persoane, dizabilitatea primară a survenit din cauza bolilor sistemului nervos (7,3%), iar în circa nouă sute de cazuri - din cauza bolilor endocrine, de nutriție și metabolism (6,5%). Atât pentru populaţia din mediul urban, cât și pentru cea din mediul rural predominante au rămas a fi tumorile (19,6% și, respectiv, 16,9%).

În anul 2019, printre principalele boli care au determinat dizabilitatea severă au fost tumorile (29,3%), bolile aparatului circulator (16,5%) și bolile sistemului nervos (8,6%). Dizabilitatea accentuată a fost acordată preponderent persoanelor care au suferit de tumori (20,6%), boli ale aparatului circulator (16,6%), și boli ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (11,5%). În cazul dizabilităţii medii în topul afecţiunilor s-au plasat bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (22,3%), bolile aparatului circulator (15,0%) și tumorile (9,4%). În categoria altor boli sunt incluse boli ca: tuberculoza, bolile ochiului şi anexelor sale, bolile aparatului respirator, care, însă, au avut ponderi mai mici în structura persoanelor cu dizabilitate primară.

Dizabilitatea la o vârstă mai timpurie este determinată, în principal, din cauza tulburărilor mentale și de comportament și a malformațiilor

În cazul copiilor cauza principală a dizabilității au constituit-o tulburările mentale și de comportament (26,9%) și malformațiile congenitale (25,0%), iar în cazul persoanelor adulte cu vârsta 18-29 ani dizabilitatea primară a fost stabilită în proporţie de 16,9% din cauza tulburărilor mentale şi de comportament şi 14,0% din cauza tumorilor. Persoanele cu vârsta de 30-39 ani cel mai des au fost recunoscute cu dizabilitate având tumori (16,1%) și boli ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (13,2%). Pentru grupul de vârstă 40-49 ani în top au fost, la fel, tumorile (22,2%) și bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (17,0%), iar începând cu vârsta de 50 ani, dat fiind faptul că, structura morbidităţii generale a populaţiei în vârstă este dominată de bolile caracteristice acestei vârste, respectiv şi dizabilitatea primară a fost determinată în cea mai mare parte de bolile aparatului circulator (24,2%) și tumorile (19,4%).

Dizabilitatea repetată şi fără termen de reexpertizare

Pe parcursul anului 2019, au fost expertizate repetat aproape 53,0 mii persoane, cu 13,3% mai mult comparativ cu anul 2015 (46,7 mii persoane). Ponderea persoanelor reîncadrate în grad de dizabilitate după reexpertizare a constituit 97,8% în anul 2019.

Dizabilitatea fără termen5 de reexpertizare a fost stabilită pentru 2,9% din total persoane cu dizabilitate primară (433 persoane) şi pentru 11,9% (6170 persoane) din cei reîncadraţi într-un anumit grad de dizabilitate. Totodată, din numărul total al persoanelor încadrate repetat în grad de dizabilitate, dar fără termen de reexpertizare, 13,4% erau copii, 16,8% erau femei în vârstă de 57 ani şi peste și 15,4% - bărbaţi cu vârsta de 62 ani şi peste.

Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi

Mărimea medie a pensiei de dizabilitate este mai mică decât mărimea medie a pensiei pentru pensionari în general

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2020 mărimea medie a pensiei de dizabilitate6 a constituit 1430,5 lei, comparativ cu 1901,1 lei per total pensionari. În funcţie de gradul de dizabilitate, mărimea medie a pensiei s-a diferențiat,  constituind 988,1 lei pentru persoanele cu dizabilitate medie și 1763,9 lei pentru cele cu dizabilitate severă. Comparativ cu 1 ianuarie 2016, mărimea medie a pensiei de dizabilitate s-a majorat cu 53,2%, în timp ce mărimea medie a pensiei per total pensionari a crescut cu 63,2%. Pentru participanţii la lichidarea avariei de la Cernobâl şi militarii în termen mărimea medie a pensiei a constituit 3144,4 lei.

Mărimea medie a pensiei de dizabilitate acoperă valoarea minimului de existență în proporție de 70 la sută

Valoarea minimului de existență, în anul 2019, a constituit în medie pentru o lună 2031,2 lei/persoană. Astfel, mărimea medie a pensiei de dizabilitate a făcut posibilă acoperirea minimului de existență în proporție de 70,4%. Mărimea medie a pensiei de dizabilitate severă a acoperit minimul de existență în proporție de 86,8%, mărimea medie a pensiei de dizabilitate accentuată – 75,9%, iar a pensiei de dizabilitate medie – 48,6%.

Cuantumul minim al pensiei de dizabilitate acoperă minimul de existență într-o proporție și mai mică

Cuantumul minim al pensiei de dizabilitate severă la 1 ianuarie 2020 a constituit 809,5 lei, cuantumul pensiei de dizabilitate accentuată - 755,5 lei și al pensiei de dizabilitate medie - 539,7 lei. Respectiv, acestea au acoperit într-o proporție mai mică valoarea minimului de existență: 39,9% în cazul pensiei minime de dizabilitate severă, 37,2% în cazul pensiei minime de dizabilitate accentuată și 26,6% pentru pensia minimă de dizabilitate medie.

Alocaţii sociale de stat mai mari primesc copiii cu dizabilităţi severe şi persoanele cu dizabilităţi severe din copilărie

La 1 ianuarie 2020, mărimea medie a alocaţiei sociale de stat a constituit 553,4 lei, fiind în creştere cu 48,2% faţă de 1 ianuarie 2016. Mărimea medie a alocaţiei a fost mai mare la copiii cu dizabilităţi severe în vârstă de până la 18 ani (808,2 lei) şi persoanele cu dizabilităţi severe din copilărie (787,2 lei).

Persoanele cu dizabilitate severă au beneficiat și de alocaţie pentru îngrijire, însoțire și supraveghere. De această alocaţie au beneficiat circa 15,0 mii de persoane cu dizabilităţi, comparativ cu 14,5 mii persoane în anul precedent. Mărimea medie a alocației s-a majorat, constituind astfel 863,5 lei.

Persoanele cu dizabilităţi de război au beneficiat de alocaţii lunare de stat. Numărul acestor beneficiari a constituit 2,8 mii persoane cu dizabilităţi. Mărimea medie a acestor alocații a constituit 575,8 lei.

Totodată, 114,4 mii persoane cu dizabilități au beneficiat de suport financiar, dat fiind că, după indexarea pensiei, mărimea pensiei acestora nu a depăşit suma de 1500 lei. Pentru o persoană cu dizabilitate severă cuantumul suportului a fost de 180 lei, pentru cei cu dizabilitate accentuată – 120 lei şi pentru cei cu dizabilitate medie – 100 lei.

Pentru compensarea parţială a călătoriilor în transportul public urban, suburban şi interurban, au fost alocate compensaţii pentru servicii de transport, de care au beneficiat 145,5 mii persoane cu dizabilităţi, inclusiv 15,2 mii persoane cu dizabilităţi ale aparatului locomotor. Cuantumul mediu al acestora a constituit 46 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi copii cu dizabilităţi şi 23 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi accentuate. În municipiul Chișinău și Bălți acestea diferă și au constituit 120 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi copii cu dizabilităţi și 60 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi accentuate, iar la Bălți 90 lei/lunar și, respectiv, 45 lei/lunar.

Servicii sociale

Serviciile sociale primare se acordă la nivel de comunitate şi au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de risc care pot cauza marginalizarea sau excluziunea socială. Cantinele de ajutor social au menirea de a oferi prânzuri persoanelor aflate în dificultate. Conform datelor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, pe parcursul anului 2019, au activat 67 cantine sociale, care au deservit circa 13,3 mii persoane, inclusiv 3,9 mii persoane cu dizabilităţi.

Serviciile sociale specializate

În anul 2019, au activat 15 centre de zi, 5 centre de plasament temporar, 35 centre multifuncţionale şi 35 centre de plasament de lungă durată care au prestat servicii sociale lunar pentru 5,9 mii persoane/familii adulte, vârstnici, inclusiv persoane cu dizabilităţi.

Tabelul 3. Beneficiari ai unor tipuri de servicii sociale specializate, 2016-2019

 

2016

2017

2018

2019

Total servicii

Număr de beneficiari

Total servicii

Număr de beneficiari

Total servicii

Număr de beneficiari

Total servicii

Număr de beneficiari

Echipe mobile

19

583

22

612

23

700

26

839

Locuinţă protejată

9

26

17

89

20

99

24

100

Casa comunitară

9

51

15

88

15

106

16

105

Respiro

6

216

6

153

4

121

4

160

Tabelul 3 în format Excel

Serviciile sociale cu specializare înaltă includ o combinaţie dintre serviciile socio-medicale specializate. Aceste servicii sunt prestate inclusiv în cele 6 instituţii rezidenţiale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi şi celor 2 instituţii pentru copii. În anul 2019, de serviciul acestor instituții au beneficiat circa 2,2 mii persoane în etate și cu dizabilități intelectuale și psihosociale.

Copii cu necesități speciale7

Majoritatea copiilor cu cerințe educaționale speciale sunt integrați în școlile obișnuite

În anul de studii 2019/20, în instituțiile de învățământ din țară au fost înscriși 9784 elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, inclusiv 9157 elevi în instituții de învățământ general și 627 elevi – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

Tabelul 4. Elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, după tipul instituției, 2015/16-2019/20

 

2015/16

2016/17

2017/18

2018/19

2019/20

Total

11 426

10 994

10 589

10 269

9 784

Instituții de învăţământ general

10 393

10 134

9 840

9 560

9 157

Școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică

1 033

860

749

709

627

Tabelul 4 în format Excel

În instituțiile de învățământ general, în anul de studii 2019/20 învățau 7693 elevi cu cerințe educaționale speciale și 1464 elevi cu dizabilități. Comparativ cu anul de studii 2018/19, numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități s-a diminuat cu 4,2%. O treime din elevii cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, cuprinși în învățământul general, erau fete (33,6% din total). 

Numărul elevilor din școlile pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică (13 unități) a înregistrat o tendință de micșorare de la 1033 persoane, în anul de studii 2015/16, până la 627 persoane în 2019/20, majoritatea elevilor fiind cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală – 62,4%.

Persoanele cu dizabilități pe piața forței de muncă

Accesul persoanelor cu dizabilități pe piața muncii este limitat

Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități în 2019 a constituit 17,2% în comparație cu 46,3% la persoanele fără dizabilitate. Printre bărbații cu dizabilități rata de participare a fost de 16,9%, iar în cazul femeilor de 17,5%. În mediul urban rata de participare a constituit 16,6% și în mediul rural - 17,5%.

Rata șomajului8 la persoanele cu dizabilități a fost de 3,8% față de 5,1% în rândul șomerilor fără dizabilitate. În distribuția pe sexe acest indicator a înregistrat valorile: 5,6% pentru bărbați și 1,9% pentru femei. Rata șomajului la persoanele cu dizabilități din mediul urban a fost mai înaltă (5,9%) în comparație cu rata pentru cele din mediul rural (2,8%).

Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități este de două ori mai mică comparativ cu cea a persoanelor fără dizabilități

Persoanele cu dizabilități sunt ocupate într-o proporție mult mai mică: în timp ce rata de ocupare a persoanelor fără dizabilitate a fost de 43,9%, în rândul persoanelor cu dizabilități aceasta a constituit doar 16,5%. La bărbați acest indicator a înregistrat 15,9%, la femei, respectiv 17,2%. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități din mediul rural a fost mai înaltă (17,0%) în comparație cu cea din mediul urban (15,6%).

Persoanele cu dizabilități sunt ocupate mai mult în agricultură

Din distribuția persoanelor ocupate cu dizabilități pe activități economice rezultă că o treime au lucrat în sectorul agricol (33,9%). La fel, într-o proporție mai mare aceste persoane s-au regăsit în activitățile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, hoteluri și restaurante (15,2%), urmate de activitățile din învățământ (13,0%) și industrie și construcții (12,5%).
Figura 11

Din totalul persoanelor ocupate cu dizabilități, salariații au alcătuit 64,8% comparativ cu 78,1% în cazul persoanelor fără dizabilități. În distribuția pe medii de reședință, ponderea salariaților cu dizabilități din mediul rural a fost mai mare decât ponderea din mediul urban (54,7% și, respectiv, 45,3%). Pe de altă parte, persoanele ocupate cu dizabilități non-salariate s-au regăsit în principal în mediul rural (93,9% din total non-salariați). Ponderea persoanelor ocupate pe cont propriu în agricultură a fost mai mare la persoanele cu dizabilități și a constituit 21,1% comparativ cu 9,0% în cazul persoanelor fără dizabilități.

Nivelul de trai al gospodăriilor cu persoane cu dizabilităţi

Din total gospodării care au în componenţă persoane cu dizabilităţi, fiecare a patra gospodărie este formată doar din persoane cu dizabilităţi

În anul 2019, din total gospodării 15,4% au avut în componenţa lor cel puţin o persoană cu dizabilitate. Din aceste gospodării 24,8% erau formate doar din persoane cu dizabilităţi, iar restul 75,2% fiind gospodării în componenţa cărora erau şi alte persoane. Majoritatea gospodăriilor cu persoane cu dizabilităţi erau gospodăriile în componenţa cărora persoana cu dizabilitate era un adult şi doar în cazul a 5,4% din gospodării persoana cu dizabilităţi era copilul. În cazul a 9,3% din gospodării în componenţă erau 2 persoane cu dizabilităţi, fiind înregistrate şi cazuri cu 3 persoane şi mai mult (0,4% din total gospodării cu persoane cu dizabilităţi).

Gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi sunt mai puţin dotate cu utilităţi

Gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi au rămas a fi în condiţii mai puţin avantajoase în ceea ce privește nivelul de dotare şi confort al locuinţelor. Astfel, aceste gospodării dispuneau de apeduct în interiorul locuinţei în proporţie de 67,7% comparativ cu 71,2% în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilităţi, grup sanitar cu apă în interiorul locuinţei (WC) era disponibil pentru 48,6% comparativ cu 55,2% în cazul celor fără persoane cu dizabilități. Cu un nivel mai mic de dotare a gospodăriilor cu principalele utilităţi se confruntă în special persoanele cu dizabilităţi din mediul rural care, în proporţie de 59,3% dispuneau de apeduct în interiorul locuinţei comparativ cu 88,8% în mediul urban şi doar 35,9% dispuneau de grup sanitar cu apă în interiorul locuinţei (WC) faţă de 80,5% în mediul urban.

Gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi mai rar îşi apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun

Prezenţa cel puţin a unei persoane cu dizabilitate în gospodărie influenţează nivelul de trai al acesteia. Astfel, gospodăriile care nu aveau în componenţă persoane cu dizabilităţi mai frecvent au apreciat nivelul de trai ca fiind foarte bun sau bun (20,7%), pe când cele cu persoane cu dizabilităţi mai rar au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun (11,4%). La fel, în cazul aprecierii nivelului de trai comparativ cu anul precedent ponderea celor care trăiesc mai rău a fost mai mare pentru gospodăriile cu cel puţin o persoană cu dizabilitate (10,0% faţă de 7,8% în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilităţi).

 

Note:

1 Toți indicatorii relativi sunt calculați în baza numărului populației cu reședință obișnuită. Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
Informația este prezentată fără datele privind populaţia localităţilor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender.
2 Numărul total al persoanelor cu dizabilități este estimat în baza beneficiarilor de pensii pentru dizabilitate și ai alocațiilor sociale, inclusiv beneficiarii organelor de forță, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale.
3 Conform legii Nr.60 din 30.03.2012, gradele I, II şi III se echivalează cu dizabilitatea severă, accentuată şi dizabilitatea medie.
4 Începând cu 01.01.2017, angajații organelor de forță sunt incluși în numărul total al pensionarilor, fiind la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale.
5 La copii dizabilitatea fără termen este stabilită doar pentru perioada de până la împlinirea vârstei de 18 ani.
6 Cu excepţia pensionarilor participanţi la lichidarea avariei de la Cernobâl, militarilor în termen și organelor de forță.
7 Sunt incluși atât copiii cu dizabilități cât și cei cu cerințe educaționale speciale.
8 Conform definiției Biroului Internațional al Muncii.

 

Eurostat:

CSI:

 

Persoană de contact:
Nadejda Cojocari
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale
tel. 067 770 011

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  Raportare electronică  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  /  Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2024 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare | Protecția datelor cu caracter personal
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran