Infrastructura străzilor din localităţile urbane şi serviciile de salubrizare în anul 2020^1,2

Spații verzi urbane³

Suprafața spațiilor verzi urbane în ultimii 5 ani se menține practic constantă

În anul 2020, suprafața spațiilor verzi în localitățile urbane a constituit 7,1 mii ha, ceea ce reprezintă 13,9% din suprafaţa terenurilor din intravilanul localităţilor urbane.

Datele figurii în format .xlsx

 În anul 2020, ponderea suprafeței spațiilor verzi și a străzilor (convențional spații publice) în suprafața intravilanului localităților urbane a constituit 24,0% (indicator ODD 11.7.1.1. ) . 

 Spațiile verzi de folosință generală ocupă cea mai mare suprafață din spațiile verzi urbane

Suprafaţa spațiilor verzi, în proporţie de 62,9%, este formată din spaţii verzi de folosinţă generală (scuaruri, grădini, parcuri, etc.), 19,0% sunt spaţii verzi cu acces limitat (parcuri sportive, spaţii verzi pe lângă instituţiile de învăţământ şi locuinţe, spaţii pentru recrearea copiilor şi tineretului, etc.), 8,3% - spaţii verzi cu funcţii utilitare (plantaţii pentru consolidarea terenurilor şi de protecţie a surselor de apă, etc. ), 7,2% - spaţii verzi din zonele turistice şi de agrement și 2,6% - spații verzi cu profil specializat (grădini botanice, zoologice şi dendrologice, etc.).

Datele figurii în format .xlsx

 Localitățile urbane din Regiunea Sud  și UTA Găgăuzia dețin cea mai mică suprafață a spațiilor verzi

Repartizarea spațiilor verzi pe regiuni arată că: 61,7% din suprafața spațiilor verzi aparține mun. Chișinău, 21,3% - Regiunii Nord, după care urmează Regiunea Centru - 8,8%, Sud - 5,3% și UTA Găgăuzia - 2,9%. În top 3 localități urbane cu cea mai mare suprafață a spațiilor verzi sunt: mun. Chișinău, mun. Bălți și or. Vadul lui Vodă (Anexă, Tabelul 1).

Iluminarea străzilor orășenești³

Gradul de iluminare al străzilor orășenești a constituit circa 78 la sută la nivel de țară

În anul 2020, lungimea porţiunilor de străzi orășenești iluminate a constituit 3,1 mii km, gradul de acoperire al străzilor urbane cu iluminare, la nivel de țară, fiind de 77,6%. În ultimii 5 ani, gradul de iluminare al străzilor s-a majorat cu 5,7 p.p.

Datele figurii în format .xlsx

Localitățile urbane din Regiunile Nord și Centru ale țării dețin cel mai mic grad de iluminare stradală

În profil regional, localitățile din mun. Chișinău (86,0%) și UTA Găgăuzia (96,9%) au avut cel mai bun nivel de iluminare al porțiunilor stradale, iar cel mai mic nivel l-a avut regiunea Nord (72,2%) și Centru (67,9%). O acoperire mai bună cu serviciu de iluminat stradal public (de peste 90% din lungimea totală a străzilor) s-a înregistrat în 17 localități urbane.

Comparativ cu anul precedent, situaţia s-a îmbunătăţit în 17 oraşe, lungimea străzilor iluminate majorându-se în total cu 109,0 km (+3,6%).

Totuși, în anul 2020, în 11 oraşe iluminarea străzilor a fost asigurată în proporţie de până la 50 la sută. Cel mai mic nivel de iluminare stradală a fost înregistrat în orașele: Strășeni, Durlești și Glodeni (Anexă, Tabelul 2).

Servicii de salubrizare a localităţilor urbane și rurale⁵

Mai multe vehicule cu destinație specială au fost antrenate în serviciile de salubrizare

Pe parcursul anului 2020, în activitățile de salubrizare a localităților, au fost antrenate 859 vehicule cu destinaţie specială (cu 13 unități mai multe decât în anul precedent) (Anexă, Tabelul 3). Dintre acestea, 668 vehicule au deservit localităţile urbane (cu 39 unități mai puține comparativ cu anul precedent), iar 191 vehicule - localităţile rurale (cu 52 unități mai multe comparativ cu anul precedent).

Cea mai mare capacitate de autovehicule cu destinaţie specială, care deservesc localitățile, a fost înregistrată în mun. Chişinău - 257 unități (29,9%), localităţile din UTA Găgăuzia - 68 unități (7,9%), mun. Bălți - 35 unități (4,1%), r-nul Cahul - 34 unități (3,9%), r-nul Hâncești - 33 unități (3,8%), r-nul Orhei - 27 unități (3,1%), r-nul Anenii Noi - 26 unități (3,0%), r-nul Ocnița - 24 unități (2,8%), r-nele Ungheni și Soroca câte - 23 unități (2,7%).

Pentru menţinerea curăţeniei în localităţi şi întreţinerea spațiilor și căilor publice, au fost utilizate 137 tractoare echipate cu mecanisme de curăţire, 22 automăturătoare, 38 autostropitoare (inclusiv 22 în mun. Chişinău), iar pentru transportarea deşeurilor municipale au fost folosite 249 autogunoiere.

Suprafața destinată depozitelor de deșeuri municipale este în creștere

În anul 2020, suprafaţa depozitelor, aflate la evidența întreprinderilor/primăriilor, destinate deşeurilor municipale a constituit – 266,6 ha, în creștere cu 54,4 ha, comparativ cu anul precedent. Către aceste depozite au fost transportate 3795,5 mii m.c. de deşeuri municipale.

Cea mai mare cantitate de deșeuri municipale a fost colectată în mun. Chișinău, dar și regiunile Nord și Centru

În profil regional, 52,3% din deșeurile municipale au fost colectate în mun. Chișinău, 16,1% - în regiunea Nord, după care urmează regiunea Centru - 15,6%. În regiunea Sud au fost colectate 9,9% din cantitatea totală de deșeuri municipale și 6,1% din UTA Găgăuzia (Anexă, Tabelul 4).

Accesul la servicii de salubrizare în mediul rural este mult mai redus

Cea mai mare cantitate de deşeuri municipale a fost colectată în mediul urban al mun. Chișinău (1903,3 mii m.c.), ceea ce a constituit 61,5% din totalul deşeurilor municipale colectate din mediul urban la nivel de țară (3096,6 mii m.c.).

Tabelul 2. Numărul localităților cu acces la servicii de salubrizare și volumul deșeurilor municipale, pe medii, 2019-2020

Numărul localităților care au beneficiat de servicii de colectare a deșeurilor municipale, pe parcursul anului 2020, a constituit 314 localități, inclusiv 54 municipii și orașe și 260 sate.

În structura volumului deșeurilor municipale, o pondere semnificativă o au deșeurile colectate de la populaţie – 62,8%, după care urmează deşeurile colectate de la instituţii, agenţi economici – 30,9%, iar 6,3% - sunt deșeuri stradale, zăpadă și alte încărcături.

Datele figurii în format .xlsx

În anul 2020, de servicii de colectare a deșeurilor municipale au beneficiat 1395,6 mii de persoane, din care 1064,6 mii din mediul urban și 331,0 mii din mediul rural. Astfel, la nivel național, în anul 2020 doar 52,9% din populație a fost deservită de servicii de salubrizare (indicator ODD 11.6.1.1) .

Rata de conectare a populației la servicii de salubrizare a constituit 52,9% și s-a majorat cu 5,3 p.p comparativ cu anul precedent.

 Note:

¹ Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
² Datele se referă la situația de la sfârșitul anului.
³ În urma inventarierii din cadrul Programului de stat pentru delimitarea bunurilor imobile, inclusiv a terenurilor proprietate publică (2019-2023), Autoritățile Publice Locale de nivelul II au operat modificări. Astfel, datele cu privire la lungimea străzilor orășenești și suprafața spațiilor verzi începînd cu anul 2019 nu sunt comparabile cu anii precedenți.
⁴ Sursa: Agenția Relații Funciare și Cadastru.
⁵ Datele pentru anul 2020 nu sunt comparabile cu anii precedenți, întrucât a fost majorată sfera de cuprindere a cercetării în localitățile rurale și a fost îmbunătățită modalitatea de prezentare a datelor de către întreprinderi și primării la nivel de localități rurale (sate).

 

Anexă: fișier Excel (4 tabele)

 

Precizări metodologice:

• Datele sunt prezentate de către primării și întreprinderi care prestează servicii de gestionare a infrastructurii străzilor şi spațiilor verzi, precum și cele care efectuează lucrări de salubrizare şi transportare a deşeurilor municipale.
• Indicatorii relativi, dependenți de numărul populației, sunt calculați în baza numărului populației cu reședință obișnuită. Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
• Datele se referă la situația de la sfârșitul anului.
• Conform legii nr. 209/2016 cu privire la deșeuri,deşeurile municipale sunt deşeurile provenite din gospodărie şi deşeuri similare care provin din activităţi comerciale, industriale şi administrative, menţionate la poziţia 20 din Lista deşeurilor, aprobată de Guvern (HG 99/2018). Acestea includ, de asemenea, deșeurile din parcuri și grădini, frunze, iarbă, deșeurile în urma curățării străzilor, piețelor și deșeurile din containerele de gunoi. Sunt excluse deșeurile lichide și cele provenite de la canalizarea municipală și epurare precum și gunoiul de construcție.
• Conform legii nr. 591/1999 cu privire la spațiile verzi din localitățile urbane și rurale, spaţiu verde – este definit ca “sistem armonizat arhitectural, format din elemente ale complexelor peisagistice intravilane şi extravilane ale localităţilor urbane şi rurale (peisaje naturale, sectoare ale cursurilor de apă şi bazine acvatice, construcţii rutiere, horticole, locative), important din punct de vedere estetic, biologic şi ecologic, care include, de regulă, o comunitate de vegetaţie (lemnoasă arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee) şi animale”.

 

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Mediul înconjurător / Infrastructura edilitară
• Banca de date statistice / Mediul înconjurător / Deșeuri / Deșeuri municipale
• Calendarul de diseminare electronica a informațiilor statistice în anul 2021

Eurostat

• Baza de date a Eurostat

Direcția Statistică a ONU

• Baza de date globală a indicatorilor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă

 Persoană de contact:

Nadejda Cojocari
șef al direcției statistica serviciilor sociale
Tel. 067 777 011