Situația demografică în anul 2021¹

Biroul Național de Statistică prezintă informația statistică privind situația demografică în Republica Moldova în anul 2021. Datele sunt prezentate din perspectiva evenimentelor demografice vizând populația cu reședință obișnuită², care cuprinde acele persoane ce au locuit preponderent în ultimele 12 luni pe teritoriul Republicii Moldova indiferent de absențele temporare.

Numărul populației cu reședință obișnuită la 01.01.2021 (conform datelor precizate) a constituit 2626,9 mii persoane, iar la 01.01.2022 (conform datelor provizorii) - 2604,0 mii persoane.

Natalitatea

În anul 2021, s-au născut 29,2 mii copii, cu 1,6 mii (sau cu 5,2%) mai puțini comparativ cu anul precedent. Mai mult de jumătate din numărul copiilor născuți-vii au fost băieți – 15,1 mii și 14,1 mii – fete, raportul de masculinitate fiind de 106 băieți la 100 fete (Tabelul 1).

Tabelul 1. Principalii indicatori ai natalității în anii 2020-2021

Rata natalității, în anul 2021, a scăzut până la 11,2 născuți-vii la 1000 locuitori, față de 11,7 născuți-vii la 1000 locuitori în 2020.

Vârsta medie a mamei la prima naștere, în 2021, a fost de 25,1 ani, rămînd la același nivel ca și anul precedent.

Rata totală de fertilitate, în 2021, s-a micșorat comparativ cu anul precedent și constitie 1,73 copii per femeie. Deși, rata totală de fertilitate în Republica Moldova este relativ înaltă, totuși, aceasta nu atinge nivelul de înlocuire a generațiilor de 2,1 copii născuți-vii per o femeie de vârstă reproductivă.

Mortalitatea

Fenomenul mortalității constituie o componentă negativă a mișcării naturale a populației, influențând numărul populației și structura acesteia pe vârste și sexe (Tabelul 2).

Tabelul 2. Principalii indicatori ai mortalității, pe sexe în anii 2020-2021

Datele graficului în format .xls

Structura mortalității feminine, repartizată pe cauze de deces, diferă de cea masculină, înregistrând valori superioare doar în cazul bolilor aparatului circulator. Mortalitatea bărbaților prin accidente, intoxicații și traume este de 3,9 ori mai mare comparativ cu cea observată pentru femei, mortalitatea prin bolile aparatului respirator - de 1,6 ori, prin tumori - de 1,4 ori, iar cea prin bolile aparatului digestiv - de 1,3 ori.

Numărul copiilor decedați cu vârsta sub un an, în 2021, a fost de 247, fiind în scădere cu 21 copii comparativ cu anul 2020. Rata mortalității infantile constituind 8,5 decedați cu vârsta mai mică de un an la 1000 născuți-vii.

”Supramortalitatea masculină” s-a înregistrat și în cazul deceselor de până la un an – 8,9 decese la 1000 născuți-vii în cazul băieților, față de 8,0 decese la 1000 născuți-vii în cazul fetelor. Comparativ cu anul 2020, rata mortalității infantile la băieți, în anul 2021, a scăzut ușor cu 0,1 puncte procentuale, iar la fete – cu 0,4 puncte procentuale.

Cele mai scăzute rate ale mortalității infantile au fost înregistrate în raioanele: Dondușeni (3,0‰), Nisporeni (3,9‰), Rîșcani (4,1‰), Ungheni (4,7‰), Calarași (4,9‰) și municipiul Bălți (5,4‰). Se înregistrează rate mari ale mortalităţii infantile (între 13‰ şi 15,‰) în raioanele: Criuleni, Sîngerei, Strășeni, Taraclia și Anenii Noi.

Sporul natural, în anul 2021, a avut valori negative (-16,2 mii persoane) și o evoluție diferită pentru femei și bărbați. Valorile negative s-au accentuat, atât pentru bărbați (de -8,3 mii persoane), cât și pentru femei (de -7,9 mii persoane), fiind evidențiată o descreștere mai substanțială a numărului populației comparativ cu anii precedenți.

Nupțialitatea și divorțialitatea

În anul 2021, s-au înregistrat 22 544 căsătorii, cu 1,5 ori mai mult decât în anul 2020, iar rata nupțialității a constituit 8,6 căsătorii la 1000 de locuitori, față de 5,9 căsătorii în anul 2020.

Cea mai mare pondere din total căsătorii care au fost încheiate în anul 2021, și anume 35,2%, revin bărbaților din grupa de vârstă 25-29 ani, urmate de căsătoriile încheiate de femeile din grupa de vârstă 20-24 ani - 33,9%. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 29 ani pentru bărbați și de 26 ani pentru femei (Figura 2). 

Datele graficului în format .xls

Migrația internațională

Migrația netă⁴ a populației cu reședința obișnuită în anul 2020⁵ a avut o valoare negativă (-7,1 mii persoane), ca și în anii precedenți, fiind totodată în scădere semnificativă, cu - 31,1 mii persoane, față de anul 2019.

Din totalul emigranților, circa 44% dețin persoanele tinere din grupele de vârstă 20-29 de ani și 30-39 de ani, cu 24% și, respectiv, 22%. O situație similară este specifică și în cazul imigranților, aceleași grupe de vârstă dețin o pondere de circa 44% din total (21% pentru grupa de vârstă 20-29 de ani și 23% pentru cea de 30-39 de ani) (Figura 3).

Datele graficului în format .xls

Migrația internă

Pe parcursul anului 2021, conform datelor furnizate de Agenția Servicii Publice, și-au schimbat domiciliul în interiorul țării circa 35,0 mii de persoane. În mare parte, migranții interni (87%) sunt persoanele cu vârsta aptă de muncă, predominant fiind persoanele din grupa de vârstă 20-49 ani. Fluxul de sosiri/plecări, abordat din perspectiva de gen, a constituit 56,8% pentru femei și 43,2% pentru bărbați (Tabelul 3).

Tabelul 3. Migrația internă determinată de schimbarea domiciliului, în anul 2021

În anul 2021, datorită migrației interne, numărul populației din localitățile urbane a crescut cu 5 mii persoane în detrimentul localităților rurale. Numărul cel mai mare de migranți a fost orientat spre orașele mari. Astfel mun. Chișinău a înregistrat 42,5% din total sosiri, fiind urmat de mun. Bălți cu 3,7%.

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.

² Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude și prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

³ Datele pentru anul 2021 sunt provizorii.

⁴ La determinarea migrației nete (diferența dintre numărul de imigranți și cel al emigranților) s-au utilizat următoarele definiții: imigrant se consideră persoana care a intrat în Republica Moldova și a locuit în țară în următoarele 12 luni după ce a locuit în străinătate în precedentele 12 luni; emigrant este persoana care a ieșit din țară, a locuit în străinătate în următoarele 12 luni, trăind în Republica Moldova în precedentele 12 luni.

⁵ Migrația netă a populației cu reședința obișnuită este calculată în baza datelor privind traversările frontierei de stat a persoanelor fizice pentru trei ani consecutivi (anul precedent, anul curent și cel următor: t-1, t și t+1); astfel, migrația netă pentru 2019 a fost estimată în baza datelor pentru anii 2019, 2020 și 2021). Respectiv, datele privind migrația internațională a populației cu reședința obișnuită în anul 2021 vor fi calculate când va fi disponibilă informația privind traversările frontierei de stat în anul 2022.

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Populația și procesele demografice 
• Metadate de referință "Populație și demografie"
• Concepte și definiții "Populație și demografie"
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2022 

Persoană de contact: