Indicatorii principali în agricultură
Producția agricolă în expresie valorică e evaluată în prețuri curente, precum şi în preţurile comparabile – pentru comparabilitate la calcularea indicatorilor relativi şi este determinată ca suma producţiei vegetale şi animale.
Volumul producţiei vegetale constituie valoarea producţiei (recoltei globale a culturilor) agricole, care este exprimată în preţuri curente şi comparabile.
Volumul producţiei animaliere se determină prin mărimile masei vii a prăsilei obţinute şi sporirii animalelor tinere crescute în curs de un an, a sporului în greutate al animalelor mature, obţinut în urma îngrăşării lor, precum şi a cantităţii de lapte, lână, ouă şi alte produse animaliere obţinute în procesul folosirii gospodăreşti a animalelor şi păsărilor, şi care nu sânt legate de sacrificarea acestora. Volumul producţiei animale este exprimat în preţuri curente şi comparabile.
Producția globală în preţuri curente include de asemenea valoarea serviciilor destinate pieţei (contra plată), prestate de întreprinderile de deservire a agriculturii şi întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti producătoare de producţie agricolă, şi a serviciilor nedestinate pieţei, prestate de instituţiile şi organizaţiile bugetare.
Cultura plantelor
În activitatea agricolă, din punct de vedere a organizării cercetărilor statistice, se disting 3 categorii majore de exploataţii (unităţi sau gospodării):
- Întreprinderile producătoare de producţie agricolă, sau întreprinderi agricole,
- Gospodăriile ţărăneşti (de fermier),
- Gospodăriile populaţiei.
Întreprinderile producătoare de producţie agricolă, sau întreprinderi agricole cuprind toate întreprinderile şi organizaţiile cu personalitate juridică producătoare de produse agricole, care deţin sau au în folosinţă terenuri agricole şi desfăşoară activitate agricolă, indiferent de forma organizatorico-juridică şi de proprietate a acestora. La această categorie sunt atribuite atât întreprinderile cu genul principal de activitate „agricultura”, cât şi întreprinderile care desfăşoară activitate agricolă secundară (în cadrul subdiviziunilor structurale ale acestora), precum şi instituţiile, organizaţiile (mănăstirile, unităţile militare, etc.), care dispun de terenuri agricole şi/sau animale agricole.
După forma organizatorico-juridică, întreprinderile agricole pot fi: cooperative agricole de producţie (CAP), societăţi pe acţiuni (SA), societăţi cu răspundere limitată (SRL), întreprinderi de stat (ÎS), etc.
Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) constituie forma activităţii de antreprenoriat, fără statut de personalitate juridică, desfăşurată în baza utilizării terenului şi patrimoniului aflat în proprietate privată sau în folosinţa fermierului ce se ocupă cu producerea producţiei agricole. La această categorie de gospodării sunt atribuite şi persoanele care au primit sectoare în contul cotelor de teren echivalent, dar nu au înregistrat gospodăria în modul stabilit.
Gospodăriile populaţiei constituie forma producerii producţiei agricole realizate prin munca proprie depusă de cetăţeni sau membrii familiilor lor în special pe loturile pe lângă casă (situate în intravilanul localităților) şi în grădini (din extravilanul localităților), în scopul satisfacerii necesităţilor în produse alimentare şi alte nevoi. Gospodăriile populaţiei nu au statut de personalitate juridică.
Activitatea agricolă desfăşurată de către gospodăriile populaţiei cuprinde activitatea în gospodăriile anexe ale populaţiei, întovărăşirile pomi-legumicole şi loturile pomi-legumicole privatizate.
Recolta globală (sau roada) constituie volumul producţiei vegetale obţinut de pe toate suprafeţele culturilor agricole/plantaţiilor multianuale (pe culturi aparte şi grupe de culturi) în expresie naturală, mai puţin pierderile la recoltare, inclusiv producţia rezultată din schimbul de destinaţie a culturilor.
Recolta medie (sau roada medie) a culturilor agricole/plantaţiilor multianuale constituie nivelul mediu de producţie în expresie naturală obţinută pe o unitate de suprafaţă de teren recoltat (la noi acest indicator este exprimat în chintale la 1 hectar).
Terenurile agricole sunt terenurile de pămînt utilizate sistematic pentru obţinerea producţiei agricole. Suprafaţa terenurilor agricole este formată din: terenuri arabile, plantaţii multianuale (vii, livezi şi plantaţii nucifere), păşuni şi fîneţe naturale.
Terenurile arabile sunt terenurile agricole sistematic prelucrate (arate) şi utilizate pentru semănatul culturilor agricole şi ierburilor perene.
Plantaţiile multianuale sunt terenurile agricole plantate cu livezi, vii şi plantaţii nucifere.
Livezile sunt plantaţiile de pomi, indiferent de vîrstă şi specie (sămînţoase şi sîmburoase) şi arbuşti fructiferi.
Viile sunt plantaţiile de viţă de vie, indiferent de vîrstă, soi şi destinaţie.
Plantaţiile nucifere sunt plantaţiile de nuc, alune şi alte specii (migdalul, etc.).
Păşunile sunt terenurile acoperite cu vegetaţie ierboasă instalată pe cale naturală şi destinate păşunatului animalelor.
Fîneţele sunt terenurile acoperite cu vegetaţie ierboasă instalată pe cale naturală şi recoltate pentru obţinerea fînului.
Suprafaţă însămînţată – terenul arabil însămînţat cu culturi agricole.
Suprafaţa însămînţată cuprinde 4 grupe mari de culturi agricole:
- Culturi cerealiere şi leguminoase;
- Culturi tehnice;
- Cartofi, legume şi culturi bostănoase alimentare;
- Plante de nutreţ;
- Sectorul zootehnic.
Efectivul de animale - efectivul vitelor şi păsărilor în toate exploataţiile care desfăşoară activitate agricolă, indiferent, pentru vînzare pe piaţă sau pentru consum intern al gospodăriei (alimentaţie, etc.).
Principalele specii de animale agricole sunt:
- bovine,
- porcine,
- ovine şi caprine,
- cabaline.
Bovine - toate animalele din specia bovinelor, indiferent de sex, vîrstă sau destinaţie economică.
Vaci - femelele care au fătat cel puţin o dată.
Tauri de reproducţie - masculi folosiţi efectiv pentru montă.
Bovine de muncă - masculii castraţi în vîrstă de peste 2 ani.
Tineret de peste 1 an – numărul tineretului mascul şi femel peste 1 an.
Porcine - toate animalele din specia porcine, indiferent de sex, vîrstă şi destinaţie economică.
Scroafe – femelele care au fătat o dată şi mai multe ori.
Porcine de 4 luni şi peste - numărul de porcine în vîrstă de peste 4 luni. În grupele date se indică atât tineretul femel cît şi cel mascul fără includerea efectivului de vieri de reproducţie.
Ovine - toate animalele din specia ovine, indiferent de sex, vîrstă şi destinaţie economică.
Oi fătătoare - femelele care au fătat o dată şi mai multe ori.
Mioare de 1 an şi peste - mioarele, indiferent dacă au fost sau nu montate.
Caprine - numărul total al caprinelor (adulte şi tineret), precum şi ţapi.
Caprine fătătoare - numărul femelelor care au fătat cel puţin o dată.
Cabaline – numărul total de cabaline, indiferent de sex, vîrstă sau destinaţie economică.
Păsări – numărul total de păsări, indiferent de vîrstă şi sex.
Iepuri de casă – numărul total al iepurilor de casă pentru carne, blană, păr de angoră.
Familiile de albine - numărul total al familiilor de albine.
Efectivul de animale este stabilit în conformitate cu evidenţa efectivelor de animale conform stării la 1 ianuarie;
Produşi vii obţinuţi. Se indică numărul viţeilor, purceilor, mieilor etc. născuţi vii în perioada de raport, inclusiv cei ulterior vînduţi, sacrificaţi sau pieriţi, începînd cu ziua naşterii.
Efectivele animalelor moarte – numărul animalelor moarte şi pierite în cursul anului, inclusiv animalele pierite din numărul achiziţionate de la alţi producători;
Productivitatea:
Producţia (vînzarea) vitelor şi păsărilor pentru sacrificare în masă vie - include masă vie a animalelor şi păsărilor de toate tipurile pentru sacrificare. Calculul volumului producţiei de carne se determină prin numărul de vite sacrificate şi masa lor. Numărul de vite sacrificate include vitele vîndute organizaţiilor de achiziţii, prin alte vînzări pentru sacrificare, precum şi vitele sacrificate în gospodăria proprie. La alte vînzări pentru sacrificare se atribuite vitele vîndute la piaţa, cu excepţia viţeilor, mieilor, caprinelor până la 6 luni, porcilor – 2 luni şi puilor de păsări.
Producţia laptelui – cantitatea de lapte muls de vacă, de oaie, de capră, indiferent de faptul dacă acesta a fost vîndut sau o parte din el a fost folosit în gospodăriile pentru alăptarea viţeilor şi purceilor. Laptele care a fost supt de viţeii alăptaţi nu se include în producţie şi nu se calculează la determinarea cantităţii medii de lapte muls de la o vacă.
Producţia ouălor – toată cantitatea de ouă strînsă într-un an de la toate tipurile de păsări de casă.
Producţia ouălor pentru incubare– toată cantitatea de ouă care au fost folosite într-un an pentru incubare.
Producţia lânii include toată lîna de oaie, indiferent de faptul dacă ea a fost vîndută sau folosită în gospodăria proprie. Lîna tunsă de pe blana de ovine în timpul prelucrării industriale pentru piele (aşa-numită „acidulată”) nu este inclusă în producţie. Producţia de lînă este indicată în greutate fizică (greutatea lînii nespălate) nemijlocit după tunsul oilor.