ORGANIZAREA PREGĂTIRII ŞI EFECTUĂRII  RECENSĂMÎNTULUI POPULAŢIEI

Amplitudinea evidenţei populaţiei şi autenticitatea datelor obţinute la recensămînt depinde de oportunitatea şi calitatea efectuării tuturor etapelor de lucru ce ţin de pregătirea către recensămînt. Specificul lucrărilor de pregătire e astfel, că  neefectuînd etapa precedentă e imposibil de a începe următoarea.

Aşa de exemplu, dacă nu se ordonează denumirile străzilor şi bulevardelor,  numerotarea caselor, clădirilor  şi apartamentelor,  nu se poate efectua întocmirea planurilor schematice ale localităţilor, iar fără materiale cartografice  nu este posibilă elaborarea planurilor de organizare a recensămîntului populaţiei. De asemenea, e necesar de a actualiza lista oraşelor, satelor şi a hotarelor lor; de a verifica cuprinderea totală în recensămînt a populaţiei şi a calităţii înregistrării persoanelor. Toate aceste lucrări se referă la sarcinile primordiale de pregătire către recensămîntul populaţiei.

În baza efectuării acestor lucrări, organele teritoriale pentru statistică elaborează planirile de organizare şi efectuare a recensămîntului populaţiei, unde raioanele, municipiile şi localităţile republicii se divizează în sectoare de recensămînt conform sarcinilor stabilite de Guvern pentru personalul de recensămînt (350  de persoane pentru un recenzor în urbe şi  cîte 300 de persoane  pentru un recenzor în locaşitîţile rurale) pe întrega perioadă de recensămînt.

Pe planurile schematice ale oraşelor şi pe hărţile raioanelor sînt conturate hotarele circumscripţiilor, secţiilor şi sectoarelor de recensămînt; sînt întocmite listele clădirilor cu indicarea adreselor,  pe care trebuie să le viziteze recenzorul. Dat fiind faptul,că data efectuării recensămîntului populaţiei a fost  amînată nu odată, şi schimbările care au avut loc în organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, unele lucrări de pregătire către recensămîntul populaţiei (elaborarea materialului cartografic, planurilor de organizare şi efectuare a recensămîntului populaţiei) au învechit şi necesitau a fi modificate. Pentru aceasta în octombrie-noiembrie anul 2003 au fost modificate unele lucrări de pregătire, cum ar fi actualizarea materialului cartografic pentru municipii, oraşe şi localităţile rurale cu o populaţie de peste 5 mii locuitori, modificată sectorizarea de recensămînt în conformitate cu Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, întocmite hărţile-schemă a raioanelor cu hotarele în vigoare.

Recensămîntul populaţiei este o acţiune de mare complexitate. În total în această activitate vor participa cca. 16000 persoane (exceptînd Partea Stîngă a Nistrului). Majoritatea din personal, cca. 11000 persoane, o constituie recenzorii, care vor efectua intervievarea populaţiei şi vor completa documentaţia de recensămînt. Recenzorul va vizita locuinţele unde locuieşte sau poate locui populaţia, cel puţin de două ori.

Prima dată – înainte de recensămînt, în timpul vizitei preliminare a sectorului  încredinţat, pentru a anunţa populaţia despre apropierea recensămîntului şi pentru a clarifica data şi ora vizitei sale în timpul recensămîntului. În cazurile excepţionale, recenzorul va fi însoţit de lucrătorii întreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ, de administratorii caselor sau de poliţistul de sector.

Pentru a doua oară, recenzorul se va întilni cu locatarii în perioada de 5-12 octombrie, pentru intervievarea lor şi completarea documentaţiei de recensămînt.
Întru asigurarea plenitudinii cuprinderii la recensămînt a populaţiei, evitarea omiterii sau  a inregistrărilor duble, sînt prevăzute un şir de măsuri de control: completarea foilor de recensămînt de verificare, în caz, dacă sînt îndoieli, că intervievatul nu a fost recenzat la locul său permanent de trai; completarea certificatelor de înregistrare la recensămînt pentru persoanele care au două sau mai multe locuri de trai, pentru a evita dubla inregistrare a acestor persoane.
Instructorul-controlor, după finisarea recensămîntului, împreună cu recenzorul va efectua vizita de control, căruia vor fi supuse 10% din numărul locuinţelor din sectorul de recensămînt. În asemenea caz, recenzorul se va întîlni cu persoanele deja recenzate, pentru a treia oară.

Instructorii-controlori, în felul său, sînt o „echipă mijlocie” a personalului de recensămînt, sarcina cărora constă în efectuarea controlului asupra lucrului efectuat de recenzori şi în acordarea ajutorului metodologic necesar. În total pentru lucrările de recensămînt de recensămînt vor fi atraşi cca.3000 de instructori-controlori.

Următoarea funcţie în ierarhia personalului de recensămînt, sînt şefii circumscripţiilor de recensămînt, care coordonează lucrul a 7-9 de instructori-controlori şi poartă răspundere de recenzarea a 10-20 mii de persoane. Fiind instruiţi în Departamentul Statistica si Sociologie , ei, la rîndul lor vor instrui recenzorii privind ordinea recenzării populaţiei şi a modului de completare a documentaţiei de recensămînt.

Personalului de recensămînt îi revine o sarcină supraîncărcată şi o răspundere deosebită, îndeosebi în această perioadă grea pentru economia naţională şi acutizării situaţiei criminogene din ţară. În timp de 8 zile a recensămîntului, fiecare recenzor trebuie să viziteze în jur de 100 de apartamente în urbe şi aproape tot atîtea case în localităţile rurale şi să completeze formulare de recensămînt pentru cîteva sute de persoane. Dacă fiecare recenzor va omite măcar cîte o persoană, atunci în total pe ţară, vor fi omise cca.12 mii persoane, ceea ce corespunde numărului  populaţiei a unui oraş ca Rezina.

Dacă unele persoane, din careva motive, nu vor putea, sau nu vor dori să fie recenzate la propriile sale domicilii, se prevede organizarea sectoarelor de recensămînt staţionare, unde s-a putea veni şi comunica date despre sine. Adresele şi numerele de telefon ale sectoarelor staţionare de recensămînt, vor fi atîrnate în scările caselor. E necesar de menţionat, că aceasta este o măsură nevoită şi va agrava în careva măsură, lucrul cadrelor de recensămînt. E de dorit, ca populaţia să fie recenzată la domiciliu, în mod tradiţional.

Programul recensămîntului populaţiei e destul de complicat. În lista documentaţiei de recensămînt, afară de chestionare, figurează cca.30 de diferite instrucţiuni, centralizatoare, borderouri şi alte documente, cu care într-o măsută sau alta vor lucra recenzorii, instructorii-controlori şi şefii circumsripţiilor.

Pentru a efectua intervievarea populaţiei şi pentru a completa formularele  necesare, personalul de recensămînt trebuie să aibă nivelul de studii corespunzător. Pentru acest lucru se prevede a atrage profesori, învăţători şi studenţi ai instituţiilor de învăţămînt superior, pensionari, şomeri. Fiecare lucrător al recensămîntului va primi legitimaţii speciale, care se vor prezenta împreună cu paşaportul (buletinul de identitate).

Remunerarea personalului de recensămînt se va efectua reieşind din salariul mediu lunar stabilit în economia naţională.

Toţi lucrătorii trebuie să treacă un  curs de instruire şi probele de verificare a cunoştinţelor. Instruirea va dura 3-5 zile, în dependenţă de categoria personalului care e instruit.

Prin  Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.422 din 18 iulie 1996 Departamentului Statistică si Sociologie şi organelor sale teritoriale pentru statistică li s-a pus în sarcină pregătirea şi efectuarea recensămîntului populaţiei. Aceasta, însă, nu înseamnă, că de recensămînt se vor ocapa numai statisticienii. Pentru efectuarea lui cu succes, luînd în consideraţie dimensiunile şi însemnătatea acţiunii, necesită o participare activă a organelor administrării publice locale la toate nivelurile, organelor de drept, ministerelor şi departamentelor republicii, întregii societăţi.

Pentru coordonarea lucrului personalului de recensămînt, asigurarea asistenţei practice executivelor locale şi organelor teritoriale pentru statistică în pregătirea şi efectuarea recensămîntului populaţiei, prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova a fost constituită Comisia Republicană pentru recensămîntul populaţiei sub conducerea unui viceprim-ministru al Republicii Moldova. În componenţa acestei Comisii sînt incluşi conducătorii unui şir de ministere şi departamente,  care într-o măsură sau alta au atribuţii faţă de recensămînt. Comisii analogice sînt constituite în toate raioanele şi municipiile republicii şi UTA Găgăuzia.

Problemele, la soluţionarea cărora aceste comisii vor contribui în timpul efectuţrii recensămîntului populaţiei, sînt următoarele: ordonarea numerotării caselor, clădirilor şi a denumirii străzilor în urde şi în localităţile rurale cu o populaţie de peste 5 mii de locuitori, asigurarea secţiilor şi circumscripţiilor de recensămînt cu mijloace de transport, legătură telefonică, încăperi pentru păstrarea documentaţiei de recensămînt, asigurarea securităţii personalului de recensămînt, informarea populaţiei şi lucrul cu mass-media privind evenimentul şi multe altele. În cele din urmă aceste comisii sînt în felul lor, state-majore ale recensămîntului.

În a.1998, în unele localităţi ale republicii s-a efectuat  recensămîntul de probă, care a dat posibilitatea de a verifica în practică modul de organizare şi efectuare a recensămîntului populaţiei, a programului lui, şi a arătat atitudinea populaţiei faţă de această lucrare. De exemplu, unii cetăţeni raportau participarea lor la recensămînt cu achitarea la timp a pensiilor, cu conectarea reţelei de încălzire şi cu alte motive analogice.

După efectuarea recensămîntului de probă au fost redactate unele întrebări din chestionar, s-au corectat sarcinile de încărcare stabilite pentru un recenzor etc, deasemenea a fost obţinută  o oarecare experienţă în organizarea pregătirii şi efectuării recensămîntului populaţiei în condiţiile actuale.

Organizarea recensămîntului actual precum şi efectuarea lui se vor petrece în condiţii radical diferite de recensămîntele precedente, care s-au efectuat în perioada sovietică. Aici se atribuie problemele finanţării, de asigurare cu materiale necesare şi cu personalul, precum şi restructurările  esenţiale din ţară, care au contribuit la schimbarea viziunii şi atitudinii populaţiei faţă de astfel de acţiuni, de acutizarea situaţiei criminogene din ţară şi alte probleme.