Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 2010¹

Biroul Naţional de Statistică anunţă despre situaţia demografică a Republicii Moldova în anul 2010. Pe parcursul anilor 2008-2010 în evoluţia proceselor demografice au avut loc schimbări, care sunt exprimate în primul  rând prin scăderea natalităţii şi creşterea mortalităţii generale, ca rezultat s-a majorat scăderea naturală a populaţiei. A început să scadă şi rata totală de fertilitate, reprezentând 1,31 copii născuţi de o femeie pe parcursul vieţii sale fertile.

Tabelul 1. Evoluţia principalilor  indicatori demografici în 2008-2010

Numărul populaţiei stabile a Republicii Moldova la 1 ianuarie 2011 a constituit 3560,4 mii persoane (cu 3,3 mii persoane mai puţin faţă de 2009), din care 1481,7 mii (41,6%) – populaţia urbană şi 2078,7 mii (58,4%) – cea rurală. Repartizarea populaţiei după sexe se prezintă astfel: 51,9% – femei şi 48,1% – bărbaţi. Procentajul se menţine acelaşi ca şi în anul precedent.

Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere. Comparativ cu 1 ianuarie 2000, se remarcă reducerea ponderii populaţiei tinere (de 0-14 ani) de la 23,8% la 16,4% (-280,3 mii persoane), şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste), de la 9,4% la 10,0% (+13,6 mii persoane).

Natalitateа şi fertilitatea.  Pe parcursul anilor 2008 -2010, numărul născuţilor a avut o evoluţie atât pozitivă cât şi negativă. Indicatorul sumar al natalităţii rămâne totuşi cu 40% mai scăzut, decât nivelul necesar pentru simpla completare numerică a generaţiei părinţilor, de generaţia copiilor săi.

Numărul născuţilor-vii în anul 2010 a fost de 40474, micşorându-se cu 329 (0,8%) faţă de anul 2009, rata natalităţii constituind 11,4 născuţi-vii la 1000 locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale se menţine mai înalt decât în localităţile urbane, fiind respectiv 12,2‰ şi 10,2‰.

 Anual se nasc mai mulţi băieţi decât fete. În 2010 mai mult de jumătate (51,3%) din numărul copiilor născuţi-vii au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 105 băieţi la 100 fete. Majoritatea copiilor (99,6%) s-au născut în unităţile sanitare cu asistenţă medicală.

 În funcţie de greutate la naştere, 94,6% din născuţii-vii au avut peste 2500 grame. Cei mai mulţi copii (96,9%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni.

Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vârstă a mamei, evocă concentrarea acestora până la vârsta de 30 ani. Totodată trebuie de menţionat, că în 2010 s-a păstrat tendinţa de scădere a ponderii naşterilor la femeile în vârstă de până la 20 ani – 9,4% din numărul total al născuţilor-vii, faţă de 9,9% în 2009 (10,5 % - în 2008 şi 16,9 % - în 2000). Vârsta medie a mamei la prima naştere a fost de 23,5 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai mică decât mamele din mediul urban, respectiv la 22,7 şi 24,8 ani.

În anul de referinţă s-a înregistrat o uşoară creştere a ponderii născuţilor-vii de rangul I, constituind 54,3%, pe când ponderea născuţilor-vii de rangul II, III, IV şi peste a scăzut nesemnificativ. Majoritatea copiilor născuţi în familiile numeroase revin mamelor din mediul rural – 81,4% din numărul total de nou-născuţi din această categorie.

Din punct de vedere al stării civile, în anul 2010 numărul copiilor născuţi în afara căsătoriei a fost de 9063 (22,4% din numărul total al născuţilor-vii ), cu 3,1% mai puţin decât în 2009.

Din totalul născuţilor-vii, 30,0 mii (74,2%) revin  mamelor care sânt la prima căsătorie şi fiecare al doilea a fost născut în primii doi ani de căsătorie.

Rata natalităţii prezintă diferenţieri în profil teritorial. Cele mai mici rate ale natalităţii s-au înregistrat în raioanele: Basarabeasca (8,2‰), Ocniţa (9,0‰), Cimişlia (9,2‰), şi Donduşeni (9,4‰), iar cele mai înalte rate s-au înregistrat în: Ialoveni (14,7‰), Criuleni (14,1‰), Ungheni (12,9‰), Străşeni şi UTA Găgăuzia (respectiv cîte 12,7‰)  şi Cantemir (12,4‰).

Mortalitatea. În anul 2010 au decedat 43631 persoane, cu 1492 persoane (3,5%) mai mult comparativ cu anul precedent. Rata mortalităţii generale a constituit 12,3 decedaţi la 1000 locuitori. Se menţine decalajul între ratele mortalităţii generale pe medii: în mediul urban au fost înregistraţi 9,1 decedaţi la 1000 locuitori, în cel rural – 14,5. Diferenţa semnificativă între ratele mortalităţii generale pe medii este rezultatul unui proces mai accentuat de îmbătrânire demografică a populaţiei din mediul rural. Cele mai scăzute rate ale mortalităţii au fost înregistrate în mun.Chişinău (8,1‰), mun. Bălţi (9,7‰), raioanele Ialoveni (11,6 ‰) şi Cahul (11,8 ‰), iar cele mai înalte – în raioanele: Donduşeni, Şoldăneşti, Edineţ, Briceni, Rîşcani, Floreşti, (respectiv de la 15,2‰ – la 18,8‰).

Structura mortalităţii pe cauze de deces relevă, că cele mai multe decese (56,2%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumori (13,1%), bolile aparatului digestiv (10,0%), accidentele, intoxicaţiile şi traumatismele (8,5%), bolile aparatului respirator (5,6%).

Numărul copiilor decedaţi în vârstă sub un an în 2010, a fost de 476, rata mortalităţii infantile constituind 11,7 decedaţi în vârstă sub un  an la 1000 născuţi-vii.

Cele mai scăzute rate ale mortalităţii infantile au fost înregistrate în raioanele: Ştefan Vodă (5,8‰), Drochia (7,7‰), Făleşti (8,1‰) şi Basarabeasca (8,3‰), iar cele mai înalte - în raioanele Teleneşti (20,8‰), Şoldăneşti (20,4‰), Ocniţa (17,7‰), Cimişlia (17,5‰) şi Hînceşti (16,8‰).

Principalele clase ale cauzelor de deces ale copiilor au rămas stările ce apar în perioada perinatală, care constituie 39,9% din totalul copiilor decedaţi în vârstă sub 1 an, malformaţiile congenitale, deformaţiile şi anomaliile cromozomiale – 29,4%, bolile aparatului respirator – 13,4%, accidentele, intoxicaţiile şi traumele – 6,5%.

Speranţa de viaţă la naştere în 2010 a crescut comparativ cu 2006 aproximativ cu un an.

Totuşi în anul trecut a avut loc o anumită scădere a speranţei de viaţă a bărbaţilor ce locuiesc în mediul rural. Femeile trăiesc  mai mult decât  bărbaţii cu 8,4 ani. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie vieţii a locuitorilor din mediul urban a fost mai mare decât a celor din mediul rural, respectiv cu 4,4 ani la bărbaţi şi cu 4,5 ani la femei.

Tabelul 2. Speranţa de viaţă la naştere în 2006-2010

Nupţialitatea şi divorţialitatea. Evoluţia proceselor demografice mai depinde în mare măsură şi de numărul căsătoriilor şi divorţurilor.

În 2010 s-au încheiat 26,5 mii căsătorii, cu 1,1 la sută mai puţin comparativ cu anul precedent, rata nupţialităţii constituind 7,4 căsătorii la 1000 locuitori. Din totalul căsătoriilor înregistrate cele mai multe s-au încheiat în luna octombrie (16,0%), iar cele mai puţine – în luna martie (3,8%).

Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în 2010, aparţin grupei de vârstă 25-29 ani (35,1%), iar femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (47,9%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 26 ani pentru bărbaţi şi 23 ani pentru femei.

Căsătoriile pe medii după vârsta soţilor se reprezintă astfel: 17,9% din numărul căsătoriilor înregistrate la sate au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, faţă de 7,2%, în mediul urban.

Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2010, cele încheiate de persoane celibatare au reprezentat 82,7% pentru bărbaţi şi 85,0% pentru femei. Proporţia persoanelor divorţate, care s-au recăsătorit, a fost de 16,7% la bărbaţi şi 13,7% la femei, iar proporţia persoanelor văduve, care s-au recăsătorit a constituit respectiv 0,6 % şi 1,3%.

Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărârea judecătorească a fost în 2010 de 11,5 mii, cu 3,2% mai puţin faţă de anul 2009, revenind în medie 3,2 divorţuri la 1000 locuitori.

În anul 2010 din totalul divorţurilor, 31,6% au intervenit după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioada cuprinsă între: 5-9 ani (21,6%), 20 ani şi peste (19,8%), 10-14 ani (13,7%). Durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorţ a fost de 11 ani.

Căsătoriile desfăcute în cazul cuplurilor cu copii minori au reprezentat 30,0% din totalul divorţurilor, iar numărul copiilor minori afectaţi de desfacerea acestor căsătorii a fost de 4697.

Migraţiunea populaţiei. În 2010, ca şi în anii precedenţi mai multe persoane au emigrat din Moldova, comparativ cu cele care au imigrat. Diferenţele de gen sunt semnificative în sensul în care mai multe femei decât bărbaţi au ales să emigreze, din numărul imigranţilor ponderea majoritară deţinând-o de asemenea femeile.

Conform datelor Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, pe parcursul anului trecut din ţară au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate 4714 persoane. Cele mai active legături migraţionale se menţin cu Ucraina şi Rusia (corespunzător 1162 şi 2227 emigranţi). Numărul cetăţenilor Republicii Moldova, ce şi-au ales noul domiciliu S.U.A. a constituit 523 persoane, Israel – 232, Germania –   220. Majoritatea emigranţilor, atât femei, cât şi bărbaţi, fac parte din grupele de vârstă 20-29 de ani şi 30-39 de ani. Majoritatea emigranţilor, indiferent de sex, au un nivel de educaţie mediu, liceal. Emigranţii cu studii superioare constituie mai puţin de 16% din total. 

O parte a emigraţiei din ţară este compensată de repatrierea persoanelor originare din Republica Moldova şi imigraţie. Potrivit informaţiei primite de la Ministerul Afacerilor Interne, în anul 2010 în ţară s-au repatriat 1678 persoane. Distribuţia repatriaţilor după naţionalităţi este următoarea: moldoveni – 48,0%, ruşi – 16,9%, ucraineni – 18,2%, găgăuzi – 7,0%, bulgari – 3,0%, evrei – 2,7%. Majoritatea repatriaţilor au sosit din Rusia şi Ucraina, respectiv 51,0% şi 31,5%.

Pe parcursul anului 2010 în Republica Moldova au sosit 2512 imigranţi, dintre care 140 persoane au obţinut permis de reşedinţă permanentă, iar 2372 persoane – permis cu termen fixat. După scopul sosirii aceştia se caracterizează astfel: la studii – 31,6%, la muncă – 32,4%, imigraţia de familie – 36,0%.

Anexă

Mişcarea naturală a populaţiei Republicii Moldova în profil teritorial pentru anul 2010

Notă:

¹ Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender, inclusiv cazuri aparte de înregistrare a actelor de stare civilă a persoanelor de pe acest teritoriu.

Persoana de contact:
Nina Cesnocova
şefa secţiei statistica demografică
Tel. 40 31 10