Vîrstnicii în Republica Moldova în anul 2010¹

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vîrstnicilor în anul 2010.

1.Situaţia demografică

La începutul anului 2011 în Republica Moldova locuiau 512,3 mii persoane în vîrstă de 60 ani şi peste, din care mai mult de jumătate (60,5%) sînt femei. Două treimi din numărul total al persoanelor în etate locuiesc în mediul rural. În funcţie de vîrstă, s-a stabilit că fiecare a patra persoană este în vîrsta cuprinsă între 60-64 ani, iar 14,1% sunt persoanele care au mai mult de 80 ani (vezi tab. 1).

Tabelul 1. Repartiţia vîrstnicilor pe grupe de vîrstă şi medii de reşedinţă, la 1 ianuarie 2011

Pe parcursul ultimilor ani, ponderea persoanelor în vîrstă de peste 60 ani practic a rămas fără schimbări, dar în anul 2010 coeficientul de îmbătrînire a populaţiei s-a mărit cu 0,4, constituind 14,4%. Procesul de îmbătrînire a populaţiei este mai avansat în mediul rural, unde persoanele în vîrstă de peste 60 ani reprezintă 15,2 % din totalul populaţiei rurale, faţă de 13,2% în mediul urban (vezi fig.1).

Figura 1. Coeficientul de îmbătrînire a populaţiei, %

Cu referire la mortalitatea vîrstnicilor, menţionăm că principalele cauze ale mortalităţii vîrstnicilor sînt bolile aparatului circulator (70,5% din totalul decedaţilor din această grupă de vîrstă), tumorile maligne (11,3%) şi bolile aparatului digestiv (6,8%).

Mortalitatea specificată pe cauze de deces diferă considerabil la bărbaţi şi femei. „Supramortalitatea masculină” este înregistrată în cazul tumorilor, bolilor aparatului respirator, accidentelor, otrăvirilor şi traumatismelor, iar „Supramortalitatea feminină” în cazul bolilor aparatului circulator şi digestiv.

Tabelul 2.  Decedaţi în vîrstă de 60 ani şi peste  după principalele clase ale cauzelor de deces

La 1000 populaţie în vîrstă de 60 şi peste ani revin în medie anual circa 59 persoane decedate, mortalitatea vîrstnicilor fiind mai mare în mediul rural (67 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 46 decedaţi în mediul urban) şi în cazul bărbaţilor (68 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 54 decedaţi pentru femeile de vîrsta respectivă) (vezi tab. 3).

Tabelul 3.  Mortalitatea vîrstnicilor, la 1000 locuitori din grupa de vîrstă respectivă

În prezent, durata medie a vieţii femeilor ce au atins vîrsta de 60 ani constituie 18,2 ani, iar a bărbaţilor -14,8 ani, diferenţa fiind de 3,4 ani. Speranţa de viaţă la vîrstnicii din mediul urban este mai longevivă cu 2,5 ani decît la cei din rural, fiind respectiv de 18,3 şi 15,8 ani. 

2. Starea de sănătate

Conform rezultatelor expertizărilor primare în anul 2010 în Republica Moldova au fost înregistrate 13,3 mii invalizi cazuri noi, din care 0,9 mii sau 7,0% sînt persoanele în vîrstă de 57 şi peste ani (vezi tab. 4). Cota preponderentă a persoanelor în etate în numărul total al persoanelor, recunoscute invalide pentru prima dată, revine celor cu boli ale ochiului (20,3%), tumorilor maligne (10,6%), afecţiunile aparatului circulator (9,6%), diabetul zaharat (5,2%), boli ale sistemului ostio-articular (5,1%) şi boli ale sistemului nervos (4,2%).  

Tabelul 4. Repartizarea persoanelor recunoscute invalide pentru prima dată după cauze de îmbolnăviri, în anul 2010

Cazurile noi de invaliditate sunt mai frecvente în mediul urban, 55,8% din total persoane în vîrstă de 57 ani şi peste recunoscute invalide pentru prima oară. Totodată, 54% din persoane invalizi primari sunt femeile,  restul 46% fiind bărbaţii. Din numărul total al invalizilor din această categorie de vîrstă, practic fiecare a patra a devenit invalid din cauza tumorilor maligne şi în urma bolilor aparatului circulator, iar fiecare a şasea din cauza bolilor ochiului (vezi fig. 2).

Figura 2. Structura  persoanelor în vîrstă de 57 ani şi peste, recunoscute invalide pentru prima dată, în anul 2010

Incidenţa generală a vîrstnicilor, ca şi în cazul altor categorii de populaţie, se caracterizează prin predominarea cazurilor de tumori maligne, anual fiind înregistrate peste 4,2 mii persoane cu diagnosticul stabilit pentru prima dată (vezi tab. 5). În medie, 54% din cazurile noi de tumori maligne sînt înregistrate pentru persoanele în vîrstă de 60 şi peste ani. La 10 mii populaţie de vîrsta respectivă revin în medie 83 cazuri noi de tumori maligne.

Tabelul 5. Repartizarea cazurilor noi de tumori maligne după vîrstă şi sex, 2008-2010

În medie, la 100 mii bărbaţi în vîrstă de 60 şi peste ani, revin anual 1095 cazuri noi de tumori maligne, iar în cazul femeilor - 657 cazuri. Maladiile de tumori maligne, la toate grupele de vîrstă este mai sporită la bărbaţi. Cel mai înalt nivel se înregistrează la grupa de vîrstă 70-74 ani: 1442 cazuri la 100 mii bărbaţi de vîrsta respectivă şi 659 cazuri la 100 mii femei.

Cele mai frecvente localizări ale acestei maladii sunt pielea, traheea, bronhi. Bărbaţii suferă într-o proporţie mai mare de tumori maligne ale buzei şi cavităţii bucale, traheii şi bronhiilor, iar pentru femei este caracteristică o localizare mai frecventă a acestei boli pe piele (vezi tab. 6).

Tabelul 6. Morbiditatea prin tumori maligne pe grupe de vîrstă şi localizare, în anul 2010 (persoane)

În anul 2010 pe total ţară au fost înregistrate 3109 cazuri noi de tuberculoză, din care 71,2% revin populaţiei masculine. Comparativ cu anul precedent numărul de cazuri de tuberculoză s-a redus cu circa 3,7% (vezi tab. 7). Cazurile vîrstnicilor cu tuberculoză activă înregistrată pentru prima dată reprezintă 16% din total cazuri înregistrate, cel mai mult fiind afectate persoanele în vîrstă de 55-64 ani, în special bărbaţii. Din total cazuri de tuberculoză activă 96,9% reprezintă tuberculoza aparatului respirator.

Tabelul 7. Repartizarea cazurilor noi de tuberculoză activă după vîrstă şi sex, 2008-2010

Incidenţa tuberculozei pentru vîrstnici raportată la 100 mii populaţie de vîrsta respectivă, constituie 36 cazuri pentru populaţia feminină în vîrstă de 55 – 64 ani şi 158 cazuri pentru bărbaţi. Pentru populaţia în vîrstă de 65 şi peste ani cazurile de tuberculoză activă sunt mai puţin frecvente.

3. Protecţia socială

Asigurarea socială. Conform datelor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova, la 01.01.2011 la evidenţa organelor de protecţie socială se aflau 627,1 mii pensionari sau cu 2,5 mii persoane mai mult comparativ cu anul precedent. Din total pensionari, 73,4% reprezintă pensionarii pentru limită de vîrstă (vezi fig. 3).

Figura 3. Numărul pensionarilor pentru limită de vîrstă (la sfîrşitul anului)

În structura pensionarilor pentru limită de vîrstă, persoanele în vîrstă de 60 şi peste ani constituie 87,2%. Femeile sunt preponderente în structura pensionarilor pentru limită de vîrstă – 71,9%, în timp ce ponderea acestora în total vîrstnici este de - 65,1% (vezi tab. 8).

Tabelul 8. Pensionari pentru limită de vîrstă pe grupe de vîrstă şi sex, 2008-2010

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă la 01.01.2011 a constituit 836,6 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 4,5% (vezi tab. 9).

Tabelul 9. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă

Valoarea medie lunară a minimului de existenţă pentru pensionari în anul 2010 a alcătuit 1184,3 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 15,8% (vezi fig. 4). Minimul de existenţă pentru pensionari diferă în funcţie de mediul de reşedinţă al acestora. Astfel, minimul de existenţă pentru pensionarii din mediul urban este cu 150,0 lei mai mare faţă de mediul rural, datorită în special costurilor mai înalte pentru diverse servicii.

Totodată, pensia lunară stabilită pentru limita de vîrstă a putut fi acoperită cu minimul de existenţă pentru această categorie de populaţie la nivel de  70,6%, faţă de 78,3% în anul 2009.

Figura 4. Valoarea minimului de existenţă pentru pensionari

3.2. Asistenţa socială

Unul din cele mai răspîndite servicii sociale acordate persoanelor în etate este deservirea socială la domiciliu a bătrînilor solitari şi persoanelor cu dizabilităţi, care necesită îngrijire din partea unei persoane terţe şi nu au copii apţi de muncă în localitatea unde trăiesc. În anul 2010 au funcţionat 99 secţii de asistenţă socială, în cadrul cărora activau 2,5 mii persoane. La domiciliu au fost deserviţi 25,6 mii bătrîni şi invalizi (vezi fig. 5).  

Figura 5. Asistenţa socială, acordată bătrînilor şi invalizilor la domiciliu

 Întru îmbunătăţirea securităţii alimentare a păturilor socialmente vulnerabile sînt organizate cantine sociale, de serviciile cărora beneficiază şi persoanele în etate. Cantinele de ajutor social prestează servicii gratuit şi sunt organizate de către autorităţile administraţiei publice locale. Pe parcursul anului 2010 în ţară au funcţionat 129 cantine, care zilnic au prestat servicii pentru 5,9 mii persoane. În medie costul alimentaţiei acordate în cantinele sociale, cît şi a prînzurilor la domiciliu a constituit 14,0 lei pentru o persoană/zi. 

4. Participarea la activitatea economică a persoanelor vîrstnice

Conform rezultatelor Anchetei forţei de muncă în gospodării pentru anul 2010, numărul persoanelor vârstnice (60 ani şi peste) active din punct de vedere economic a fost de 65,1 mii, ceea ce constituie 5,3% din totalul persoanelor active şi 13,0% din populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă. Persoanele vârstnice inactive din punct de vedere economic au alcătuit 87,0% din numărul total al persoanelor din această categorie de vârstă (vezi fig. 6).

Figura 6. Distribuţia persoanelor vârstnice după participarea la activitatea economică

Populaţia ocupată a fost de 64,4 mii, ceea ce constituie 5,6% din totalul populaţiei ocupate. Pentru populaţia ocupată de vârstă înaintată sunt caracteristice diferenţierile notabile existente în repartizarea pe medii, activităţi economice, nivel de instruire etc.

Circa 58,5% din persoanele ocupate de 60 ani şi peste erau din localităţi rurale. Din totalul persoanelor ocupate din mediul rural trei pătrimi activau în agricultură, din care 74 la sută în gospodăria auxiliară proprie. Acest fenomen se explică prin faptul, că, în condiţiile actuale, pentru persoanele în vârstă, munca în agricultură constitue o modalitate sigură de completare a veniturilor.

Durata efectivă a săptămânii pentru persoanele vârstnice ocupate a constituit circa 34 ore. Distribuţia după durata efectivă a săptămînii evidenţiază că 48,4% din numărul persoanelor ocupate din această categorie de vârstă au lucrat câte 40 ore şi mai mult pe săptămînă, iar peste 41% din persoane au lucrat pe parcursul săptămânii 20-40 ore.

Tabelul 11. Repartizarea populaţiei ocupate în vârstă de 60 ani şi peste după statutul profesional, în %

În distribuţia populaţiei vârstnice după statutul profesional au predominat salariaţii (57,1%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (38,3%) (vezi tab. 11).

5. Nivelul de trai al gospodăriilor cu vîrstnici

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice în anul 2010 din totalul gospodăriilor cercetate, fiecare a cincia gospodărie are în componenţa sa cel puţin o persoană în vîrstă de 60 ani şi peste. Din totalul gospodăriilor cu vîrstnici 60,8% se regăsesc în mediul rural şi respectiv 39,2% în mediul urban. Repartizarea gospodăriilor de vîrstnici după numărul de persoane în gospodărie relevă o preponderenţă a gospodăriilor formate dintr-o singură persoană (63,7%), gospodăriile formate din 2 persoane fiind prezentate în proporţie de 36,1%.

Veniturile gospodăriilor cu vîrstnici sunt determinate de mai mulţi factori. Dacă în medie o gospodărie în componenţa căreia este cel puţin o persoană în vîrstă de 60 ani şi peste dispune de 1176,2 lei lunar pe o persoană, atunci într-o situaţie mai bună se află gospodăriile din mediul urban, cu un venit lunar  de 1350,2 lei faţă de 1065,1 lei în rural.

Principala sursă de venit sunt prestaţiile sociale, 47,1% din veniturile lunare ale gospodăriilor cu vîrstnici. Totodată, plăţile salariale în medie constituie 25,2% din veniturile acestei categorii de gospodării, iar activitatea individual agricolă - 11,4%. Transferurile din afara ţării contribuie la formarea veniturilor gospodăriilor cu vîrstnici în proporţie de 9,2%.

Situaţia vîrstnicilor este diferită în funcţie de componenţa gospodăriei. Astfel, gospodăriile formate numai din vîrstnici sunt într-o situaţie mai bună decît vîrstnicii care locuiesc în gospodării extinse (vezi tab. 12). O explicaţie ar fi faptul că aceste gospodării sunt numeroase, iar veniturile vîrstnicilor sunt o sursă de venit pentru toată gospodăria.

Tabelul 12. Structura veniturilor disponibile pentru gospodăriile cu vîrstnici

Pentru gospodăriile formate numai din vîrstnici evident principala sursă de existenţă sunt prestaţiile sociale (69,2%). Dat fiind că o parte din vîrstnici sunt economic activi respectiv veniturile acestora au la bază şi alte surse de venit, cum ar fi activităţile salariale (9,7%) şi activitatea individuală agricolă (10,7%). În cazul gospodăriilor în componenţa cărora sunt persoane în etate, dar şi alţi membri ai familiei, cele două surse au un aport relativ apropiat (31,1% şi respectiv 36,5%).

Vîrstnicii sunt una din cele mai vulnerabile categorii de populaţie. În anul 2010, sub pragul sărăciei s-au plasat 21,9% din populaţia ţării, iar în cazul vîrstnicilor practic fiecare a patra persoană este săracă. Circa 75% din gospodăriile de vîrstnici sărace provin din mediul rural şi se confruntă cu un risc la sărăciei absolute în proporţie de 31,7% comparativ cu 16,5% în cazul gospodăriilor de vîrstnici din mediul urban.

Figura 7. Rata sărăciei pentru gospodăriile cu vîrstnici în anul 2010

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu vîrstnici sunt determinate de mărimea veniturilor disponibile. În medie o gospodărie cu vîrstnici cheltuie lunar 1243,3 lei per persoană. Cu un nivel mai mare a cheltuielilor de consum se evidenţiază  mediul urban în care acestea au înregistrat 1455,5 lei, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vîrstnici au însumat 1108,0 lei lunar.

Preponderent cheltuielile gospodăriilor cu vîrstnici sînt destinate necesarului de consum alimentar (46,0%) după care urmează cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei - 19,5%, îngrijire medicală şi sănătate - 8,8%, îmbrăcăminte şi încălţăminte - 8,3%. Celelalte cheltuieli au revenit pentru dotarea locuinţei 3,8%, comunicaţii 3,4% şi transport 3,3%.

Gospodăriile formate doar din persoane în etate lunar cheltuie 1321,4 lei per persoană sau cu 10,8% mai mult comparativ cu gospodăriile în componenţă cărora sunt şi alţi membri. Totodată persoanele din gospodării formate numai din vîrstnici cheltuie mai mult pentru procurarea de produse alimentare, întreţinerea locuinţei şi servicii de sănătate (vezi tab. 13).

Tabelul 13. Structura cheltuielilor de consum a vîrstnicilor în anul 2010

Achitarea serviciilor rămîne a fi o povară grea pentru gospodăriile ţării, dar mai cu seamă pentru cele în componenţa cărora sunt vîrstnici. Astfel, nouă din zece gospodării întîmpină greutăţi la achitarea agentului termic; patru din zece gospodării la achitarea gazelor naturale şi mai bine de ¼ din aceste gospodării întîmpină greutăţi la achitarea facturilor pentru energia electrică. Ca rezultat în mediul urban 35,4% din gospodării formate numai din persoane în etate şi 34,7% din gospodării mixte, apreciază condiţiile de trai ca fiind – rele sau foarte rele, pe cînd în rural unde o bună parte din gospodării nu dispun de comodităţi 24,7% din gospodării de vîrstnici şi 19,8% din gospodării mixte, apreciază condiţiile de trai ca fiind rele sau foarte rele. Comparativ cu anul precedent 67,1% din gospodării cu vîrstnici au menţionat că trăiesc la fel, 27,3% - mai rău sau mult mai rău şi numai 5,6% au afirmat ca trăiesc mai bine.

Condiţiile de trai ale gospodăriilor cu vîrstnici. Asigurarea cu spaţiul locativ nu este o problemă pentru vîrstnici. Majoritatea gospodăriilor cu vîrstnici (99,7%), deţin în proprietate locuinţă personală, iar circa 75,7% din gospodării locuiesc în case individuale şi 23,4% în apartamente separate.

Gospodăriile cu vîrstnici se dovedesc a fi în condiţii mai puţin avantajoase vis-a-vis de nivelul de dotare şi confort al locuinţelor deţinute. Dacă pe total ţară, 43% din gospodării dispun de baie sau duş în locuinţă, atunci în cazul gospodăriilor cu vîrstnici doar 28% dispun de aceste comodităţi. Situaţia este similară dacă ne referim şi la dotarea cu apeduct şi sistem de canalizare (vezi fig. 8).

Figura 8. Dotarea locuinţelor cu principalele comodităţi, anul 2010

Există diferenţe semnificative în dotarea cu principalele comodităţi ale gospodăriilor de vîrstnici de la sat şi oraş. Dat fiind că construcţiile de locuinţe de tip bloc presupun şi conectarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare şi termoficare, respectiv gospodăriile cu vîrstnici din mediul urban locuiesc în condiţii mult mai bune decît cele din mediul rural. Astfel în mediul urban 86,9% dispun de apeduct, 78,9% - de gaze din reţea publică, 80,7% - de sisteme de canalizare şi mai bine de 50 la sută - baie şi încălzire centrală sau autonomă. În schimb la sate doar una din zece gospodării dispun de apeduct, de baie sau duş în interior, butelia de gaz lichefiat folosesc 70,0% din gospodării, iar 5,1% în general nu dispun de gaze. Toate acestea se datorează mai multor factori, principalii fiind posibilităţile financiare limitate, existenţa unor alternative, cum ar fi utilizarea sobelor sau aprovizionarea cu apă de la cişmea, fîntînă etc.

• Versiune format PDF

Notă:

¹ Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stîngă a Nistrului şi mun. Bender

Persoană de contact:
Ala Negruţa
şefa direcţiei statistica socială şi a nivelului de trai
tel. 40 30 78