Produsul intern brut în anul 2014^*

Biroul Naţional de Statistică informează că, conform datelor operative, în anul 2014 Produsul intern brut a însumat 111501 milioane lei, preţuri curente de piaţă, în creştere - în termeni reali - cu 4,6% faţă de anul 2013 semidefinitiv.

În trimestrul IV 2014, Produsul intern brut, atât  pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier a înregistrat o creştere cu 4,2% faţă de trimestrul IV 2013. Comparativ cu trimestrul III 2014 Produsul intern brut, pe seria ajustată sezonier, a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,1%.

Evoluția Produsului  intern brut în anul 2014

Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri s-a majorat, în anul 2014 cu 7,7%  în raport cu anul anterior, influenţând pozitiv (+2,0%) evoluţia Produsului intern brut. Valoarea adăugată brută produsă în agricultură, economia vânatului, silvicultură, pescuit, piscicultură şi industrie a depăşit realizările anului precedent respectiv cu 8,2% şi 7,2%. Contribuţia sectorului de bunuri la formarea Produsului intern brut a constituit în perioada de referinţă 26,9%.

Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de servicii s-a majorat comparativ cu anul precedent cu 4,2%, contribuind la sporirea Produsului intern brut cu 2,4%. Valoarea adăugată brută din construcţii a crescut cu 10,6%, urmată de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (+6,1%), transporturi şi comunicaţii (+3,4%) şi „alte activităţi de servicii” (+3,0%).  

Din „alte activităţi de servicii”  majorări s-au produs pentru activităţile hoteluri şi restaurante (+3,2%), activităţi financiare (+4,6%), tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor (+5,8%) şi alte activităţi de servicii colective, sociale, personale şi servicii acordate gospodăriilor particulare de către personalul angajat (+11,5%). Creşteri uşoare ale valorii adăugate brute s-au înregistrat pentru administraţia publică (+0,3%) şi sănătate şi asistenţă socială (+0,6%). Reducere a valorii adăugate brute s-a produs în învăţământ (-3,1%). Contribuţia sectorului de servicii la formarea Produsului intern brut a constituit în perioada de referinţă 59,4%. Impozitele pe produse s-au majorat cu 1,2% faţă de anul 2013, contribuind la formarea şi creşterea Produsului intern brut cu 16,0% şi 0,2% respectiv.

Consumul final a fost în creştere cu 2,4% în raport cu anul precedent, influenţând pozitiv (+2,8%) sporul Produsului intern brut. Creşterea a fost condiţionată de majorarea cu 2,9% a consumului final al gospodăriilor populaţiei. Formarea brută de capital fix a depăşit cu 10,1% realizările anului precedent, contribuind în perioada de referinţă cu 24,6% la formarea Produsului intern brut şi cu 2,3% la creşterea acestuia. Exporturile şi importurile de bunuri şi servicii s-au majorat cu 1,1%, şi cu 0,4% respectiv, faţă de anul 2013.

Anexe

• Produsul intern brut în anul 2014 - calcule preliminare

Notă:

^* Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender.

Persoana de contact:
Valentina Gîdilica
şef al direcţiei conturi naţionale şi sinteze macroeconomice
Tel. 0 22 73 75 57 / 40 30 90

---

PRECIZĂRI METODOLOGICE

Produsul intern brut trimestrial (PIBT) la preţ de piaţă, principalul indicator macroeconomic al contabilităţii naţionale, reprezintă rezultatul final al activităţii de producţie al unităţilor producătoare rezidente, în decursul unei perioade, respectiv un trimestru.

Produsul intern brut trimestrial se estimează prin două metode, obţinându-se un rezultat unic pentru cele două abordări. Acoperirea şi formulele de calcul sunt aceleaşi ca pentru PIB anual.

Principalele surse de date utilizate la calcularea PIBT:

Calculele se efectuează în preturi curente şi constante (preturile medii ale anului precedent şi în preţurile medii ale unui an de bază, actualmente - anul 2010).

Calculele producției în prețuri curente se realizează după cum urmează:

• pentru societăţile financiare şi administraţiile publice producţia se determină în baza surselor de date privind bilanţurile contabile, execuţia bugetului public naţional; producţia pentru societăţile financiare, cu excepţia celei pentru Banca Naţională, se calculează după metoda de venituri (fonduri provenind din angajamente contractate, dobânzi), cea pentru administraţiile publice – după metoda de cheltuieli.

Calculele consumului intermediar se realizează după cum urmează:

Valoarea adăugată brută se calculează ca sold între producţie şi consum intermediar.

Calcularea impozitelor şi subvenţiilor pe produse are la bază datele din execuţia bugetului public naţional.

Recalcularea în preţurile medii ale anului precedent se efectuează prin cele două metode principale:

Produsul intern brut – metoda de cheltuieli.

Consumul final însumează cheltuielile gospodăriilor populaţiei, administraţiei publice şi instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei.

Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei se determină prin însumarea cheltuielilor gospodăriilor populaţiei pentru procurarea bunurilor şi serviciilor utilizate pentru satisfacerea directă a nevoilor umane individuale ale gospodăriilor rezidente.

Cheltuielile pentru consumul final al administraţiei publice cuprind cheltuielile administraţiei publice pentru procurarea bunurilor şi serviciilor în folosul individual al gospodăriilor populaţiei și serviciile prestate din contul bugetului public naţional de întreprinderi şi organizaţii în folosul colectivităţii sau a unor grupuri de gospodării.

Consumul final al administraţiei publice = volumul producţiei administraţiei publice + prestaţii sociale – vânzări reziduale.

Cheltuielile pentru consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei reprezintă cheltuielile acestor unităţi pentru procurarea bunurilor şi serviciilor în vederea furnizării lor gratis gospodăriilor populaţiei cu titlu de transferuri sociale în natură.

Formarea brută de capital fix reprezintă valoarea bunurilor durabile dobândite de unităţile rezidente în scopul de a fi utilizate ulterior în procesul de producţie (construcţii, maşini şi utilaje şi alte).

Variaţia stocurilor reprezintă diferenţa între stocul de la finele perioadei considerate şi cel iniţial. Stocurile reprezintă bunurile, altele decât cele de capital fix, deţinute la un moment dat de unităţile de producţie.

La elaborarea Produsului intern brut prin metoda de cheltuieli în preţuri curente se utilizează aceleaşi surse de date ca şi pentru Produsul intern brut prin metoda de producţie, precum şi aceleaşi metode (deflatării prin preţ, metoda extrapolării volumului) pentru recalcularea în preţurile medii ale anului precedent.

Produsul Intern Brut trimestrial – în preţuri constante sau prețurile unui an de bază.

PIB în preţuri constante rezultă din elementele sale componente evaluate în preţuri constante sau în preţurile unui an de bază.

Anul de bază - reprezintă anul utilizat pentru determinarea structurii preţurilor, în baza cărora indicatorii statistici se calculează în preţuri medii anuale. În rezultatul schimbării anului de bază obţinem diferite rezultate a evaluări indicatorilor statistici calculaţi în preţuri medii anuale. La determinarea anului de bază, de obicei, sunt utilizate două metode:

• metoda în lanţ;
• metoda de evaluare cu bază fixă.

Metoda în lanţ – constă în aceea că PIB pentru anul de raport este estimat în preţurile anului precedent. În rezultatul calculelor obţinem indicii volumului fizic pe trimestre în limitele a doi ani adiacenţi, care ulterior sunt utilizaţi la calculul indicilor în lanţ, utilizaţi la recalcularea şirului de date în preţurile anului de bază stabilit (distincte de preţurile anului precedent).

În conformitate cu metoda în lanţ calculele trimestriale ale PIB pentru doi ani adiacenţi se efectuează în preturile medii ale anului precedent în rezultatul cărora obţinem date trimestriale comparabile doar pentru aceşti doi ani. Calculul PIB în preţurile medii ale anului precedent se produce pe fiecare component a PIB (pe activităţi economice şi pe elemente de cheltuieli) prin deflatarea indicatorilor statistici în preţuri curente pentru fiecare trimestru a anului de bază. În calitate de deflator se utilizează coraportul dintre indicii de preţ medii trimestriali şi indicii medii anuali. Pentru unele componentele ale PIB se utilizează metoda de evaluare cu ajutorul indicelui angajaţilor pe activităţi economice, ori indicii volumului fizic, ori a indicatorilor care caracterizează volumul fizic, ori alţi indicatori.

În principiu, estimarea în preţurile medii ale anului 2010 (sau ale oricărui an de bază) oferă posibilitatea comparării oricăror două trimestre (consecutive, corespunzătoare etc.) în ceea ce priveşte creşterea în volum, fără a fi afectată de variaţia preţurilor corespunzătoare acelor trimestre comparate.

Punctul de pornire în calcul îl constituie estimarea agregatelor macroeconomice pentru cele patru trimestre ale anului 2010 în preţurile medii ale anului 2010. Continuând cu anul 2011, pentru fiecare agregat, estimările trimestriale în preţurile anului 2010 sunt calculate prin înlănţuirea indicelui de volum al trimestrului corespunzător din anul 2010 în preţurile medii ale anului 2010. Acelaşi calcul se aplică pentru anii următori. Deoarece înlănţuirea se realizează separat pentru fiecare agregat, în final se poate pierde aditivitatea dintre suma componentelor şi PIB, fiind evidenţiat un element de discrepanţe statistice.

Principalele metode de estimare în preţuri constante sunt aceleaşi ca la recalcularea în preţurile medii ale anului precedent.

Produsul intern brut trimestrial (PIBT) - ajustat sezonier

Pe lângă estimările brute ale Produsului intern brut trimestrial, se calculează şi estimări ajustate sezonier prin metoda regresivă, metoda recomandată de regulamentele europene.

Ajustarea sezonieră are drept scop eliminarea efectelor sezoniere din cadrul seriei de date pentru a se evidenţia evoluţia economică reala din perioade consecutive. Produsul intern brut - serie ajustată sezonier - este utilizat în compararea trimestrului de referinţă cu trimestrul anterior, în timp ce Produsul intern brut – serie brută se utilizează, preponderent, în compararea cu perioada corespunzătoare din anul anterior.

Aplicarea ajustărilor sezoniere şi aprecierea trendului ciclic reprezintă o revizuire analitică a informaţiei iniţiale. Esenţa noului şir dinamic ajustat sezonier şi a componentului trendului ciclic este diferită de cea a şirului dinamic iniţial şi nici de cum nu pot fi substituite unul prin altul din următoarele motive:

• datele iniţiale reflectă evenimentele reale care au loc în economie, pe când informaţia corectată sezonier şi trendul ciclic reprezintă reconcilierea datelor iniţiale cu cele anuale, utilizate ulterior în elaborarea pronosticului şi în luarea deciziilor;
• datele ajustate sezonier sunt supuse reviziei pe măsura precizării informaţiei şi apariţiei noilor trimestre;
• în şirul de date ajustate sezonier e mult mai uşor de depistat erorile, fapt care ne impune analiza şi prelucrarea suplimentară a informaţiei şirului de date iniţial.

Conform standardelor internaţionale Produsul intern brut ajustat sezonier se obţine prin metoda directă, ceea ce conduce la apariţia unei discrepanţe statistice între Produsul intern brut şi suma componentelor sale ajustate sezonier în mod independent.

Ajustarea sezonieră a seriilor de date a fost efectuată cu ajutorul programului DEMETRA, utilizând metoda TRAMO-SEATS. Acesta realizează estimarea efectului sezonier (evenimente care se întâmplă în acelaşi moment, cu aceeaşi magnitudine şi direcţie în fiecare an, cum ar fi: anotimpuri, vacanţe, etc., a numărului de zile lucrătoare diferit de la o lună la alta şi efectului calendarului, cum ar fi Paştele ortodox, an bisect şi alte sărbători naţionale) precum şi identificarea şi corectarea valorilor extreme (schimbări de nivel ocazionale, tranzitorii sau permanente) şi interpolarea valorilor lipsă.

Politica de estimare și diseminare a Produsului intern brut trimestrial s-a modificat prin:

• iniţierea calculelor discrete a Produsului intern brut pentru trimestrul IV (începând cu trimestrul IV 2012);
• trecerea la executarea calculelor trimestriale în preţurile medii ale anului precedent (începând cu trimestrul I 2013);
• schimbarea anului de bază (din 2000 în 2010).