Infrastructura edilitară în localităţile urbane şi servicii de salubrizare în anul 2014
Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind infrastructura edilitară a localităţilor urbane şi servicii de salubrizare pentru total localităţi în anul 20141.
Spaţii verzi. Din suprafaţa totală a terenurilor localităţilor urbane, 6,5 mii ha sau 7,7% reprezintă spaţiile verzi. În perioada anilor 2007-2013 suprafaţa spaţiilor verzi este practic constantă, dar în scădere cu 0,9 mii ha în anul 2014, această diminuare se atestă în mun. Chişinău şi or. Otaci respectiv cu 0,8 şi 0,1 mii ha. Restrângerea suprafeţei spaţiilor verzi accentuează riscurile ecologice urbane, având un impact negativ asupra viabilităţii şi sustenabilităţii acestora, asupra calităţii vieţii şi stării de sănătate a populaţiei.
Figura 1. Suprafaţa spaţiilor verzi
Spaţiile verzi reprezintă o categorie funcţională în cadrul localităţilor sau aferentă acestora, al cărei specific este determinat, în primul rând, de vegetaţie în general amenajată, la care se asociază cadrul construit specific, cuprinzând dotări şi echipări destinate activităţii cultural-educative, sportive sau recreative a populaţiei. Suprafaţa acestor spaţii în proporţie de 61 la sută reprezintă spaţii de folosinţă generală (scuare, grădini, parcuri, etc.), restul fiind spaţiile cu acces limitat (14,1%), spaţiile cu funcţii utilitare (12,5%), spaţiile cu profil specializat (6,3%) şi spaţiile din zonele turistice şi de agrement (6,1%). Comparativ cu anul precedent a fost extinsă suprafaţa spaţiilor verzi cu funcţii utilitare (plantaţii pentru consolidarea terenurilor, plantaţii de protecţie a surselor de apă şi de protecţie contra incendiilor) – cu 37,4 ha şi spaţiile verzi cu profil specializat (grădini botanice şi dendrologice, parcuri zoologice şi pentru expoziţii, plantaţii în cimitire, etc.) – cu 26,8 ha, în schimb a diminuat suprafaţa spaţiilor verzi din zonele turistice şi de agrement – cu 894,1 ha şi a spaţiilor de folosinţă generală (scuaruri, grădini, parcuri, spaţii verzi din cuprinsul arterelor de circulaţie) – cu 83,7 ha şi cele cu acces limitat (parcuri sportive, spaţii verzi de pe lîngă instituţii preşcolare, de învăţămînt şe de cercetări ştiinţifice, etc.) – cu 48,6 ha.
Figura 2. Suprafaţa spaţiilor verzi din cadrul perimetrelor localităţilor urbane, în 2014
Actualmente în Republica Moldova suprafaţa medie a spaţiilor verzi ce revine în medie pe un locuitor este de 43,2 m.p. Cele mai mari valori a acestui indicator sînt înregistrate în or. Vadul lui Vodă (mun. Chişinău) – 1007,5 m.p./locuitor şi or. Frunză (r-ul Ocniţa) – 177,1 m.p./locuitor. Totodată, nu toată populaţia oraşelor dispune de necesarul minim de spaţii verzi. În 14 localităţi urbane ale ţării suprafaţa medie a spaţiilor verzi ce revine unui locuitor este de pînă la 26 m.p., iar în oraşul Cahul în medie pe un locuitor revin doar 4,8 m.p.
Plantarea spaţiilor verzi. În anul 2014 a fost efectuată plantarea arborilor pe o suprafaţă de 88,6 ha, iar a plantelor floricole şi a suprafeţelor de gazon pe o arie de 21,7 ha. Pe o suprafaţă de 21,3 ha au fost plantaţi arbuşti, cu 10,3 ha mai mult faţă de anul 2013. În total în localităţile urbane pe parcursul anului au fost plantaţi 22,2 mii arbori, 10,7 mii arbuşti (cu 95 la sută mai mult comparativ cu anul precedent), 465,0 mii unităţi de material floricol.
Cea mai mare pondere a lucrărilor de plantare a arborilor, arbuştilor, plantelor floricole şi a suprafeţelor de gazon revine mun. Chişinău. De asemenea, putem menţiona lucrări de plantare a arborilor în mun. Bălţi (7,9% din total arbori plantaţi pe ţară), or. Orhei (6,9%), or. Briceni şi or. Tvardiţa (cîte 2,9%), or. Vulcăneşti (2,6%), or.Cahul (2,4%). Arbuşti au fost plantaţi în or. Drochia (17,4% din total arbuşti plantaţi), mun. Bălţi (9,4%), or. Mărculeşti (6,1%), or. Briceni (5,6%), or. Ialoveni şi or. Cahul (respectiv cîte 3,8%). Totodată, în 30 oraşe ale ţării întreprinderile de salubrizare şi amenajare pe parcursul anului 2014 nu au plantat nici un arbore sau arbuşti.
Iluminarea străzilor. În anul 2014 lungimea porţiunilor de străzi şi cheiuri iluminate a constituit 2,5 mii km, fiind în creştere cu 154,2 km, iar gradul de acoperire al străzilor cu iluminare este de 69,7%. Pe parcursul anului pe teritoriul ţării au fost instalate pe străzi şi căi carosabile 74,1 mii lămpi sau cu 5,8 mii de lămpi mai mult comparativ cu anul precedent. Din total lămpi instalate, 33,8 mii sunt lămpi cu natriu (45,6%). Circa jumătate din lămpi au fost instalate pe străzile şi căile carosabile ale mun. Chişinău, 9,4% - în mun. Bălţi, 5,4% - în or. Cahul, 3,3% - în or. Ungheni, 2,3 % - în UTA Găgăuzia, 2,2% - în or. Rîşcani.
Figura 3. Lungimea porţiunilor de străzi şi de cheiuri iluminate
Cea mai bună acoperire a localităţilor cu serviciul de iluminat stradal public este înregistrată în mun. Chişinău, Bălţi şi Comrat, şi în oraşele Briceni, Lipcani, Drochia, Făleşti, Frunză, Costeşti, Soroca, Criuleni, Străşeni, Teleneşti, Cantemir (peste 90% din lungimea totală a străzilor, căilor carosabile şi cheiurilor). Totuşi, iluminatul stradal rămîne a fi o problemă pentru jumătate din oraşe, în unele din ele iluminarea străzilor este asigurată în proporţie de pînă la 25 la sută: or. Floreşti – 22,1%, or. Otaci şi Iargara cîte – 21,9%, or. Anenii Noi – 15,6%, etc. (anexa, tabelul 2).
Totodată, în oraşul Căinari străzile din an în an practic rămîn neiluminate. În 2014 pentru prima dată a fost iluminat or.Ghindeşti, cu o porţiune de străzi şi chei de 5,7 km. Situaţia s-a îmbunătăţit şi în oraşele Sîngera, Leova şi Sîngerei, unde lungimea străzilor iluminate s-a mărit cu respectiv 93 km (de 31 ori), 12,7 km (de 1,6 ori) şi 7,3 km (de 1,6 ori), etc.
Servicii de salubrizare a localităţilor2. Pe parcursul anului 2014 în salubrizarea localităţilor au fost antrenate 698 vehicule cu destinaţie specială sau cu 37 unităţi de transport mai mult faţă de anul 2013. Din total autovehicule cu destinaţie specială, 264 (37,8%) deservesc mun. Chişinău, 27 (3,9%) - r-nul Ungheni, 23 (3,3%) - r-nul Soroca, 22 (3,2%) - mun. Bălţi, 21 (3,0%) - r-nul Anenii Noi, iar 20 (2,9%) deservesc localităţile din UTA Găgăuzia.
Pentru curăţarea drumurilor pe timp de iarna au fost utilizate 49 vehicule pentru împrăştierea nisipului şi a materialului antiderapant, 5 încărcătoare de zăpadă şi 6 pluguri de zăpadă cu rotor. Pentru menţinerea curăţeniei în localităţi au fost utilizate de asemenea 81 tractoare echipate cu mecanisme de curăţire, 20 automăturătoare (inclusiv 6 în mun. Chişinău), 41 autostropitoare (inclusiv 27 în mun. Chişinău). Pe parcursul anului în ţară a fost curăţată o suprafaţă de 39,1 milioane m.p., inclusiv 89 la sută din suprafaţă cu mijloace mecanizate .
Suprafaţa depozitelor destinată deşeurilor menajere solide a constituit în anul 2014 172,9 ha sau cu 3,4 ha mai mult comparativ cu anul precedent. Către aceste depozite au fost transportate 2996,2 mii m.c. deşeuri menajere solide, din care 67,5 la sută reprezintă volumul deşeurilor colectate de la populaţie, după care urmează volumul deşeurilor de la instituţii, agenţi economici (29,5%), iar deşeurile stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi constituie 3,0%. Cantitatea de deşeuri lichide comparativ cu anul precedent s-a majorat cu 42,3 mii m.c., alcătuind 89,3 mii m.c.
Figura 4. Structura volumului deşeurilor menajere solide, în 2014
În anul 2014, întreprinderile care prestează servicii de salubrizare au colectat deşeuri menajere solide de la circa 61 la sută din populaţia urbană şi 3,7% din populaţia rurală, ceea ce reprezintă, la nivel naţional, o medie de 27,8%. Numărul localităţilor care au beneficiat de servicii de colectare a deşeurilor menajere solide a constituit 106 unităţi, inclusiv 3 – municipii, 49 – oraşe şi 54 – sate.
Note:
1 Întreprinderile cu orice formă de proprietate, care efectuează gestionarea infrastructurii edilitare şi activitatea de înverzire şi cele care efectuează lucrări de salubrizare în localităţi şi evacuare a deşeurilor.
2 În anul 2014 a fost revizuită şi îmbunătăţită metodologia de colectare a datelor privind activitatea întreprinderilor ce prestează servicii de salubrizare a localităţilor, în urma căreia s-a majorat numărul unităţilor de raportare şi sfera de cupindere.
Persoană de contact:
Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 40 30 78
