Vîrstnicii în Republica Moldova în anul 2015

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vîrstnicilor în anul 2015.

Situaţia demografică

Numărul persoanelor în vîrstă creşte mai repede decît numărul persoanelor din alte categorii de vîrstă

Potrivit estimărilor la nivel global¹, numărul persoanelor în etate/ vîrstnici (60 ani şi peste) a constituit circa 901 milioane în anul 2015, inclusiv 125 milioane fiind în vîrstă de 80 ani şi peste. Astfel, unul din opt oameni din întreaga lume are vîrsta de 60 ani şi peste. Ritmul de creştere al persoanelor în vîrstă se accelerează, ponderea acestora constituind 12,3% în anul 2015 (comparativ cu 9,2% în anul 1990 ). Două treimi din persoanele în vîrstă trăiesc în țările în curs de dezvoltare, numărul vîrstnicilor din regiunile mai puțin dezvoltate crește mai repede decât în regiunile mai dezvoltate, acestea fiind deja în curs de îmbătrînire.

Numărul persoanelor în vîrstă este mai mare în rîndul femeilor şi în mediul rural

La începutul anului 2016 în Republica Moldova locuiau 592,6 mii persoane în vîrstă de 60 ani şi peste, ceea ce constituie 16,7% din numărul total al populației stabile. Circa 60% din numărul total al vîrstnicilor sunt femei şi 58% locuiesc în mediul rural. În funcţie de vîrstă, se constată că fiecare a treia persoană este în vîrsta cuprinsă între 60-64 ani, iar 13,3% sunt persoanele care au depășit vîrsta de 80 ani.

Figura 1. Structura populaţiei vîrstnice pe grupe de vîrstă şi medii de reşedinţă, la 1 ianuarie 2016

Pe parcursul ultimilor ani, ponderea persoanelor în vîrstă de peste 60 ani a fost în creştere, în anul 2015 coeficientul de îmbătrînire al populaţiei s-a majorat comparativ cu anul precedent cu 0,5 puncte procentuale, constituind 16,7%. Procesul de îmbătrînire a populaţiei este mai avansat în mediul rural. Totodată, există o tendinţă constantă de convergenţă a nivelurilor de îmbătrînire din ambele populaţii rurale şi urbane. La începutul anului 2016 coeficienţii de îmbătrînire pe medii au fost practic egali. (vezi Figura 2).

Figura 2. Coeficientul de îmbătrînire al populaţiei, 2011-2015

Vîrstnicii din mediul urban şi femeile în vîrstă au durata vieţii mai mare

În prezent, durata medie a vieţii femeilor ce au atins vîrsta de 60 ani constituie 19,6 ani, iar a bărbaţilor -15,6 ani, diferenţa fiind de 4 ani. Speranţa de viaţă la vîrstnicii din mediul urban este mai longevivă cu 2,7 ani decît la cei din rural, fiind respectiv de 19,5 şi 16,8 ani.

Figura 3. Decedaţi în vîrstă de 60 ani şi peste după principalele clase ale cauzelor de deces

Femeile în vîrstă preponderent decedează din cauza bolilor aparatului circulator în timp ce bărbaţii din cauza tumorilor

Principalele cauze ale mortalităţii vîrstnicilor sunt bolile aparatului circulator (69,6% din totalul decedaţilor din această grupă de vîrstă), tumorile maligne (13,7%) şi bolile aparatului digestiv (6,7%). Mortalitatea specificată pe cauze de deces diferă considerabil la bărbaţi şi femei. „Supramortalitatea masculină” este înregistrată în cazul tumorilor, bolilor aparatului respirator, accidentelor, otrăvirilor şi traumatismelor, iar „Supramortalitatea feminină” în cazul bolilor aparatului circulator şi aparatului digestiv.

Mortalitatea este mai mare în mediul rural şi la bărbaţii vîrstnici

Pe parcursul ultimii 3 ani se observă o stagnare a nivelului mortalităţii persoanelor în etate (vezi Figura 4). La 1000 locuitori în vîrstă de 60 şi peste ani revin în medie anual circa 50 persoane decedate, mortalitatea vîrstnicilor fiind mai mare în mediul rural (58 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 39 decedaţi în mediul urban) şi în cazul bărbaţilor (58 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 45 decedaţi pentru femeile de vîrsta respectivă).

Figura 4 . Mortalitatea vîrstnicilor pe medii de reşedinţă şi sexe, la 1000 locuitori de vîrsta respectivă

Starea de sănătate

Vîrstnicii într-o proporţie mai mică îşi apreciază starea de sănătate ca fiind bună

Vîrsta înaintată cauzează numeroase probleme de sănătate, inclusiv un risc mai mare al afecţiunilor cronice de lungă durată. Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, circa 69% din vîrstnici suferă de boli cronice, cele mai mari rate de prevalenţă fiind înregistrate pentru bolile aparatului circulator (48,1%), boli ale sistemului osteoarticular (15,8%), boli endocrine, de nutriţie şi metabolism (9,6%) şi boli ale aparatului digestiv (7,8%). În ultimele 4 săptămîni anterioare cercetării, 61,2% din vîrstnici au avut careva probleme de sănătate, din care circa 40% nu s-au adresat după ajutor din careva motiv.

Circa două treimi din vîrstnici își apreciază starea de sănătate ca fiind una satisfăcătoare, fiecare al treilea o consideră rea sau foarte rea, iar 5,7% din persoanele vîrstnice au declarat starea de sănătate ca fiind bună. Vîrstnicii din mediul rural (64,4%) mai frecvent declară o stare de sănătate satisfăcătoare decît cei din mediul urban (62,8%), în timp ce starea de sănătate rea sau foarte rea este mai frecvent declarată de către vîrstnicii din mediul urban (32,1% faţă de 29,5% în rural).

Incidenţa prin tumori maligne este în creştere continuă

Pe lîngă riscul apariţiei mai multor probleme de sănătate în acelaşi timp, vîrsta sporește vulnerabilitatea în faţa unor afecţiuni incurabile. Conform datelor Ministerului Sănătății, în anul 2015 circa 60% din cazurile noi de tumori maligne revin persoanelor în vîrstă de 60 ani şi peste. În medie în fiecare zi cîte 26 persoane sunt diagnosticate cu tumori, fiind înregistrate în total peste 5,6 mii persoane cu diagnosticul stabilit pentru prima dată. La 100 mii vîrstnici revin în medie 968 cazuri noi de tumori maligne comparativ cu 882 cazuri în anul 2011.

Figura 5. Incidenţa prin tumori maligne la persoanele în vîrstă de 60 ani şi peste pe sexe, la 100 mii populație de vîrsta respectivă

Vîrstnicii din categoria de vîrstă 70-74 ani şi bărbaţii vîrstnici în general sunt afectaţi în proporţie mai mare de tumori maligne

Totodată, tumorile maligne sunt mai frecvente în cazul bărbaţilor, la 100 mii bărbaţi în vîrstă de 60 ani şi peste revin în medie 1306 cazuri noi de tumori maligne, comparativ cu 745 cazuri la 100 mii femei de vîrsta respectivă. Cea mai înaltă rată a incidenţei prin tumori maligne se înregistrează atît în cazul bărbaţilor, cît şi al femeilor pentru segmentul de vîrstă 70-74 ani - 1661 cazuri la 100 mii bărbaţi de vîrsta respectivă şi 887 cazuri la 100 mii femei.

Vîrstnicii din categoria de vîrstă 55-64 ani şi bărbaţii vîrstnici în general sunt afectaţi în proporţie mai mare de tuberculoză

În anul 2015 la nivel de ţară s-au înregistrat 2,3 mii cazuri noi de tuberculoză activă, aproape fiecare al cincilea caz  fiind persoane în vîrstă de 55 ani şi peste. Comparativ cu anul 2011 numărul cazurilor ce revin la 100 mii locuitori a crescut cu 17 cazuri.

Figura 6. Incidenţa prin tuberculoză activă la persoanele în vîrstă de 55 ani şi peste pe sexe, la 100 mii locuitori de vîrsta respectivă

Dizabilitatea vîrstnicilor

Rata dizabilităţii primare la vîrstnici este mai mare în mediul urban

Pe parcursul anului 2015, în urma expertizării primare au fost recunoscute 11,2 mii persoane cu dizabilităţi primare, inclusiv 0,4 mii femei în vîrstă de 57 ani şi peste, şi 0,3 mii bărbaţi în vîrstă de 62 ani şi mai mult. Astfel, la 100 mii locuitori revin 111 cazuri de dizabilitate primară, fiind în descreştere continuă în ultimii ani. Totodată, la 100 mii locuitori din mediul urban revin 143 cazuri comparativ cu 87 cazuri în mediul rural.

Figura 7. Rata dizabilităţii primarea persoanelor în vîrstă 57/62 ani la 100 mii locuitori de vîrsta respectivă

Bolile aparatului circulator sunt cauza predominantă a dizabilităţii primare

Cauzele care determină cel mai des dizabilitatea primară rămîn a fi bolile aparatului circulator (28%), în cazul a fiecărei a patra persoană dizabilitatea primară a fost determinată de tumori maligne, iar în cazul a fiecărei a şasea persoană - de bolile ochiului şi anexelor sale.

Figura 8. Structura morbidităţii persoanelor în vîrstă de 57/62 ani şi peste, recunoscute cu dizabilitate primară în anul 2015

Protecţia socială

Femeile vîrstnice depăşesc cota bărbaţilor vîrstnici pensionari

Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2016, la evidenţa organelor de protecţie socială se aflau 679,9 mii pensionari sau cu 10,0 mii persoane mai mult comparativ cu anul precedent. Circa 76% din total pensionari sunt pensionarii pentru limita de vîrstă. Datorită ponderii mai mari în numărul populaţiei vîrstnice şi diferenţei dintre longevitatea femeilor şi bărbaţilor, 70,5% din total pensionari pentru limită de vîrstă sunt femei. Persoanele în vîrstă de 60 ani şi peste deţin o pondere de 88% în total pensionari pentru limita de vîrstă, inclusiv 66% dintre aceştia sunt femei.

Figura 9. Numărul pensionarilor pentru limită de vîrstă

Femeile beneficiază de pensii pentru limită de vîrstă mai mici decît bărbaţii

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă la 01.01.2016 a constituit 1191,8 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 6,9%, iar comparativ cu anul 2011 aceasta s-a majorat cu 32%. Mărimea medie a pensiei pentru bărbaţi constituie 1362,5,1 lei, comparativ cu 1120,3 lei în cazul femeilor.

Figura 10. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă

Pensia pentru limită de vîrstă la bărbaţi acoperă într-o proporţie mai mare valoarea minimului de existenţă decît la femei

Valoarea medie a minimului de existenţă pentru pensionari în anul 2015 a alcătuit 1437,4 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 7%. Minimul de existenţă pentru pensionari diferă în funcţie de mediu de reşedinţă. Astfel, pentru pensionarii din oraşele mari acesta constituie 1612,8 lei, comparativ cu 1368,8 lei pentru cei din sate şi 1442,6 lei pentru cei din alte oraşe.

Mărimea medie a pensiei pentru limita de vîrstă acoperă valoarea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie în proporţie de 83 la sută în anul 2015, comparativ cu 69 la sută în anul 2011. În medie, pensia bărbaţilor acoperă valoarea minimului de existenţă pentru pensionari în proporţie de 95%, iar în cazul femeilor – 78%.

Figura 11. Valoarea minimului de existenţă pentru pensionari

Din total pensionari pentru limita de vîrstă, circa 15% primesc pensii cu cuantum minim. Pe de altă parte, circa 23% din pensionari pentru limita de vîrstă sunt angajaţi în cîmpul muncii la momentul stabilirii pensiei. Pensiile a 282 persoane sunt transferate peste hotare conform acordurilor bilaterale, mărimea medie a acesteia constituind 933,8 lei (cu 4,2% mai mult comparativ cu anul precedent ).

În afară de aceasta, persoanele în vîrstă beneficiază și de alte prestaţii, ajutoare şi servicii sociale cum ar fi: ajutorul social pentru perioada rece a anului, suport financiar pentru pensionarii a cărui pensie nu depăşeşte pragul de 1500 lei, alocaţii lunare pentru participanţii la cel de-al doilea război mondial, victime ale represiunilor politice, ajutoare de deces, alocaţii lunare pentru persoanele cu merite deosebite faţă de stat, compensaţii lunare pentru transport, bilete de tratament de recuperare/reabilitare medicală, etc.

Mai puţine cantine de ajutor social şi lucrători sociali care deservesc persoanele în etate

În anul 2015, au activat circa 2,1 mii lucrători sociali (inclusiv 1,7 mii femei) care au prestat servicii de îngrijire la domiciliu pentru circa 20,2 mii de beneficiari.

Figura 12. Asistenţa socială, acordată bătrînilor şi persoanelor cu dizabilităţi la domiciliu

Pe parcursul anului 2015 în republică au activat 79 cantine de ajutor social, care au deservit 4,4 mii persoane din care 2,5 mii vîrstnici au beneficiat de prînzuri.

Piaţa muncii

Ponderea vîrstnicilor activi din punct de vedere economic este în creştere

Numărul persoanelor vârstnice (de 60 ani şi peste) active din punct de vedere economic în 2015 a fost de 99,7 mii, ceea ce constituie 7,9% din totalul persoanelor active şi 17,3% din populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă. Persoanele vârstnice inactive din punct de vedere economic au alcătuit 82,7% din numărul total al persoanelor din această categorie de vârstă.

Figura 13. Distribuţia persoanelor de 60 ani şi peste după participarea la activitatea economică

Vîrstnicii din mediul rural şi bărbaţii sunt ocupaţi într-o proporţie mai mare

Populaţia ocupată de 60 ani şi peste a fost de 98,9 mii, ceea ce constituie 8,2% din totalul populaţiei ocupate. Pentru populaţia ocupată de vîrstă înaintată sunt caracteristice diferenţe notabile în repartizarea pe medii, sexe, activităţi economice, statut profesional etc. Astfel, 62,1% din vîrstnicii ocupaţi sunt din mediul rural şi 55,1% o constituie bărbaţii. Circa 2/3 din totalul vîrstnicilor ocupaţi (62,9%), au vîrsta cuprinsă între 60-64 ani, fiecare a cincea persoană (20,8%) are 65-69 ani, circa 2,0% - 80 ani și peste.

Vîrstnicii preponderent sunt ocupaţi în activităţi agricole

Fiecare a doua persoană ocupată, lucrează în activităţi agricole, iar fiecare a șasea persoană – în sfera serviciilor sociale, prestate în special de stat. Astfel, 52,4% din bărbaţi lucrează în sectorul agricol, 12,4% - industrie, 7,0% - învăţămînt, 3,7% - transport. În rîndul femeilor distribuţia este următoare: 55,9% în agricultură, 12,6% – în învăţămînt, 7,7% - comerţ, 7,2% – sănătate şi asistenţă socială.

Figura 14. Distribuţia persoanelor ocupate de 60 de ani şi peste după activităţi economice

Menţionăm, că din totalul vîrstnicilor ocupaţi în agricultură, mai mult de jumătate (54,0%) o formează persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în gospodăria auxiliară proprie, în special pentru consumul propriu. Fiecare a doua persoană ocupată lucrează fie la o întreprindere, instituţie, organizaţie cu drept de persoană juridică (45,2%), fie la o fermă sau teren agricol (52,1% din totalul vîrstnicilor ocupaţi).

Durata medie a săptămânii de lucru pentru persoanele vîrstnice ocupate a constituit 34 ore. Fiecare a doua persoană ocupată (50,0%) a lucrat în medie de la 20 până la 39 de ore pe săptămână, iar 42,0% - câte 40 de ore şi mai mult pe săptămână. În distribuţia populaţiei vîrstnice după statutul profesional predomină lucrătorii pe cont propriu (47,4%), urmaţi de salariaţi (46,8%).

Gospodăriile cu vîrstnici sunt preponderente în mediul rural şi sunt formate cel mai des dintr-o singură persoană

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice în anul 2015 din total gospodării, 44,4% au în componenţa sa cel puţin o persoană în vîrstă de 60 ani şi peste, din care 67,5% constituie gospodăriile formate doar din vîrstnici, iar restul sunt gospodării în componenţa cărora sunt şi alte persoane. Din total gospodării formate doar din vîrstnici, 58,4% locuiesc în mediul rural şi respectiv 41,6% în mediul urban. Repartizarea gospodăriilor de vîrstnici după numărul de persoane în gospodărie relevă o preponderenţă a gospodăriilor formate dintr-o singură persoană (60,6%), gospodăriile formate din 2 persoane fiind prezente în proporţie de 38,8%.

Gospodăriile cu vîrstnici din mediul urban au o situaţie financiară mai bună

Veniturile gospodăriilor cu vîrstnici sunt determinate de mai mulţi factori. În medie, o gospodărie în componenţa căreia este cel puţin o persoană în vîrstă de 60 ani şi peste, dispune de 1811,1 lei lunar pe o persoană. Gospodăriile din mediul urban se află într-o situaţie mai bună, cu un venit mediu lunar de 2135,4 lei/persoană, faţă de 1583,6 lei/persoană în mediul rural.

Prestaţiile sociale sunt cea mai importantă sursă de venit a vîrstnicilor

Principala sursă de venit a gospodăriilor cu vîrstnici sunt prestaţiile sociale, care constituie 47,6% din veniturile lunare ale gospodăriei. Totodată, plăţile salariale în medie constituie 24,7% din veniturile acestei categorii de gospodării, iar activitatea individual agricolă – 10,1%. Transferurile din afara ţării contribuie la formarea veniturilor gospodăriilor cu vîrstnici în proporţie de 10,3%.

Gospodăriile formate numai din vîrstnici au venituri medii mai mari decît gospodăriile cu vîrstnici care locuiesc și cu alte persoane

Situaţia vîrstnicilor diferă în funcţie de componenţa gospodăriei. Astfel, gospodăriile formate numai din vîrstnici din perspectiva veniturilor medii pe o persoană sunt într-o situaţie mai bună decît vîrstnicii care locuiesc în gospodării extinse (vezi Tabelul 1). O explicaţie ar fi faptul că aceste gospodării sunt numeroase, iar veniturile vîrstnicilor sunt o sursă de venit pentru toată gospodăria.

Tabelul 1. Structura veniturilor disponibile pentru gospodăriile cu vîrstnici, anul 2015

Pentru gospodăriile formate numai din vîrstnici, principala sursă de existenţă sînt prestaţiile sociale (64,7%). Datorită faptului că o parte din vîrstnici sunt economic activi, veniturile acestora au la bază şi alte surse de venit, cum ar fi activităţile salariale (11,9%) şi activitatea individuală agricolă (9,5%). În cazul gospodăriilor mixte, în componenţa cărora sînt şi alte persoane, principala sursă de venit este activitatea salariată – 37,4%, iar prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor în proporţie de 30,6%. Totodată, gospodăriile mixte sunt dependente într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării comparativ cu cele formate doar din vîrstnici (13,2% faţă de 7,4%).

Figura 15. Evoluția repartizării vîrstnicilor după mărimea medie a veniturilor disponibile băneşti

Pe parcursul ultimilor 5 ani, ponderea vîrstnicilor cu venituri lunare mai mari de 1200 lei a înregistrat o continuă creștere. Astfel, în anul 2015, fiecare al cincilea vîrstnic a dispus de un venit mediu lunar în limitele a 1200-1600 lei, iar în cazul a 11,8% veniturile lunare au variat în limitele a 1600 - 2000 lei. Ponderea vîrstnicilor cu un venit mai mare de 2800 lei lunar a constituit 11,3% (comparativ cu 4,8% în 2011).

Vîrstnicii din mediul urban cheltuie mai mult decît cei din mediul rural

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu vîrstnici sînt determinate de mărimea veniturilor disponibile. În medie o gospodărie cu vîrstnici cheltuie lunar 1947,3 lei pe o persoană. Cu un nivel mai mare a cheltuielilor de consum se evidenţiază mediul urban, unde acestea au înregistrat, în medie pe lună, 2288,7 lei/persoană, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vîrstnici au însumat 1707,8 lei/persoană.

Aproape jumătate din cheltuielile vîrstnicilor se referă la produse alimentare

Preponderent cheltuielile gospodăriilor cu vîrstnici sunt destinate necesarului de consum alimentar (45,7%), după care urmează cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei – 19,5%, îngrijire medicală şi sănătate – 8,9% și îmbrăcăminte şi încălţăminte – 8,8%. Celelalte cheltuieli revin pentru dotarea locuinţei (3,9%), comunicaţii (3,5%) şi transport (3,2%).

Gospodăriile formate numai din vîrstnici cheltuie mai mult decît cele care au în componenţă şi alte persoane

Gospodăriile formate doar din vîrstnici cheltuie, în medie pe lună, 2109,6 lei/persoană sau cu 17,3% mai mult comparativ cu gospodăriile în componenţa cărora sunt şi alţi membri. În acelaşi timp, comparativ cu gospodăriile cu vîrstnici și alte persoane, persoanele din gospodăriile formate numai din vîrstnici, cheltuie mai mult pentru procurarea de produse alimentare, întreţinerea locuinţei, dotarea locuinței şi servicii de sănătate (vezi Tabelul 2).

Tabelul 2. Structura cheltuielilor de consum pentru gospodăriile cu vîrstnici, anul 2015

Gospodăriile numai cu vîrstnici sunt mai puţin dotate cu comodităţi

Gospodăriile formate numai din vîrstnici se dovedesc a fi în condiţii mai puţin avantajoase cu referire la nivelul de dotare şi confort al locuinţelor. Dacă gospodăriile cu vîrstnici şi alte persoane dispun de baie sau duş în locuinţă în proporţie de 54,1%, atunci în cazul gospodăriilor numai cu vîrstnici, 40,6% dispun de aceste comodităţi. Situaţia este similară dacă ne referim şi la dotarea cu apeduct şi sistem de canalizare.

Figura 16. Dotarea locuinţelor cu principalele comodităţi, anul 2015

Condiţiile vîrstnicilor din mediul urban sunt mai bune decît ale celor din mediul rural

Condițiile de trai diferă semnificativ pentru vîrstnicii de la sat şi oraş. În mediul urban construcţiile de locuinţe de tip bloc presupun şi conectarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare şi termoficare, respectiv vîrstnicii din mediul urban locuiesc în condiţii mult mai bune decît cei din mediul rural. Astfel, în mediul urban 90,3% din gospodăriile formate numai din vîrstnici dispun de apeduct, 85,7% – de sisteme de canalizare, 73,6% – de baie sau duş în locuinţă şi 59,9% – de încălzire centrală sau autonomă. În schimb la sate, doar 49,3% gospodării dispun de apeduct, 27,9% – de sisteme de canalizare, 17,1% – de baie sau duş în interior, iar 95,7% pentru încălzire folosesc sobă cu lemne sau cărbune. Toate acestea se datorează mai multor factori, principalii fiind posibilităţile financiare limitate, existenţa unor alternative, cum ar fi utilizarea sobelor sau aprovizionarea cu apă de la cişmea, fîntînă, etc.

Vîrstnicii din mediul urban sunt mai puţin satisfăcuţi de condiţiile de trai comparativ cu cei din mediul rural

În mediul urban, 26,3% din gospodăriile formate numai din persoane în etate apreciază condiţiile de trai ca fiind rele sau foarte rele, pe cînd în mediul rural, doar 14,1% din gospodăriile formate numai din vîrstnici sunt nesatisfăcuţi de nivelul de trai. Comparativ cu anul precedent, 71,3% din gospodăriile cu vîrstnici au menţionat că trăiesc la fel, 27,4% – mai rău sau mult mai rău şi numai 1,3% au afirmat ca trăiesc mai bine.Capacitatea gospodăriei de a procura sau de a respecta termenele de plată pentru diferite servicii depinde de posibilitățile financiare ale gospodăriei. În anul 2015, 52,1% din gospodăriile cu vîrstnici n-au putut să-și permită să includă în regimul alimentar carne sau pește fiecare a doua zi. Datele statistice relevă că 11,2% din gospodăriile cu vîrstnici nu dispun de mijloace suficiente pentru procurarea medicamentelor necesare.