Persoanele cu dizabilităţi în Republica Moldova în anul 2018

Cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, marcată anual la 3 decembrie, Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia persoanelor cu dizabilităţi în anul 2018.

Persoanele cu dizabilități reprezintă circa 7 la sută din populaţia cu reședință obișnuită a ţării

Numărul estimat al persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova este de 176,1 mii persoane, inclusiv 10,6 mii copii cu vârsta de 0-17 ani. Persoanele cu dizabilităţi reprezintă 6,6% din populaţia totală a ţării cu reședință obișnuită, iar copiii cu dizabilităţi constituie 1,8% din numărul total al copiilor cu reședință obișnuită din Republica Moldova.

În medie, la 10 mii locuitori revin 656 persoane cu dizabilităţi, iar la 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani revin 180 copii cu dizabilităţi. Aproape fiecare a șaptea persoană cu dizabilitate se încadrează în categoria celor cu dizabilitate severă².

Bărbații predomină în rândul persoanelor cu dizabilități

Ponderea bărbaţilor în structura persoanelor cu dizabilităţi este mai mare decât a femeilor şi constituie 51,5%. La 10 mii bărbaţi revin în medie 710 bărbaţi cu dizabilităţi comparativ cu 608 femei cu dizabilităţi la 10 mii populație feminină.

Majoritatea persoanelor cu dizabilităţi primesc pensie de dizabilitate

În structura persoanelor cu dizabilităţi, aflate la evidenţa organelor de asigurări sociale, pensionarii de dizabilitate reprezintă 73%, iar beneficiarii de alocaţii - circa 27%. Pe parcursul anului 2018, aproximativ 127,5 mii persoane cu dizabilităţi au beneficiat de pensii de dizabilitate, inclusiv 0,9 mii persoane cu dizabilități fiind angajați ai organelor de forță³, iar 47,6 mii persoane au beneficiat de alocaţii sociale, dat fiind faptul că nu întrunesc condiţiile necesare pentru obţinerea pensiei.

Persoanele cu dizabilităţi preponderent sunt din mediul rural

Persoanele cu dizabilităţi în proporţie de 66 la sută sunt din mediul rural, iar, comparativ cu anul 2014, ponderea lor s-a majorat cu 1,2 p.p.

Dizabilitatea survine cel mai des după vârsta de 30 ani şi, în principal, este cauzată de boli obişnuite

În numărul total al pensionarilor cu dizabilităţi, predomină persoanele care au vârsta de 55-64 ani - 43,1% şi 30-54 ani - 33,9%. Dacă ne referim la cauza care a determinat dizabilitatea, constatăm că, în proporţie de 96,4% dizabilitatea a survenit în urma unei boli obişnuite şi, în circa 2 la sută din cazuri, pe motiv de boală profesională şi accidente de muncă (vezi tabelul 1). Aproape fiecare al zecelea pensionar are dizabilitate severă.

Tabelul 1. Repartizarea pensionarilor cu dizabilităţi pe categorii şi grupe de vârstă, 2014-2018

Beneficiari de alocaţii sociale de dizabilitate sunt preponderent persoanele cu dizabilităţi din copilărie

Din numărul de persoane cu dizabilităţi  beneficiari, în anul 2018, de alocaţii sociale (47,6 mii persoane), aproape fiecare al doilea beneficiar este o persoană cu dizabilitate din copilărie, iar fiecare al patrulea beneficiar este copil în vârstă de până la 18 ani.

Tabelul 2. Numărul persoanelor cu dizabilităţi - beneficiari de alocaţii sociale de stat, 2014-2018

Femeile reprezintă 43,5% în structura beneficiarilor, iar persoanele din mediul rural reprezintă circa 78,7%.

Dizabilitatea primară

Numărul persoanelor recunoscute pentru prima dată cu dizabilitate este în descreştere

Conform datelor Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă, în anul 2018 s-au adresat, pentru a fi expertizate, 11,7 mii persoane. Dintre acestea, au fost recunoscute cu dizabilitate primară 9,6 mii persoane (82%), inclusiv 8,4 mii adulți (80%) și 1,2 mii copii (95%). Ponderea dizabilităţii primare este mai mare în mediul rural și a constituit 61,3% în anul 2018.

Astfel, în anul 2018, în medie la 10 mii locuitori în vârstă de 18 ani şi peste revin 40 persoane adulte recunoscute cu dizabilitate primară, comparativ cu 55 persoane adulte la 10 mii locuitori în anul 2014. La 10 mii copii revin 20 cazuri noi de dizabilitate, comparativ cu 25 cazuri la 10 mii copii în anul 2014.

Rata dizabilităţii primare este mai mare în rândul bărbaţilor şi persoanelor cu vârsta de peste 50 ani

În structura persoanelor cu dizabilitate primară predomină bărbaţii având ponderea de 63% faţă de 37% pentru femei. Rata dizabilităţii primare la bărbaţi constituie 47 cazuri la 10 mii bărbaţi și 26 cazuri la 10 mii femei.

Pe măsura înaintării în vârstă creşte şi riscul survenirii dizabilităţii. Astfel, rata dizabilităţii primare pentru persoanele care au depăşit vârsta de 50 ani constituie 54 persoane la 10 mii locuitori de vârsta respectivă.

Majoritatea adulților recunoscuți cu dizabilitate pentru prima dată sunt în vârstă aptă de muncă

Circa 91 la sută din persoanele cu dizabilitate primară sunt în vârstă aptă de muncă, iar circa 62 la sută din acestea sunt din mediul rural. Rata dizabilităţii primare, în cazul persoanelor în vârstă aptă de muncă, a înregistrat tendinţe de scădere în ultimii ani. În anul 2018, la 10 mii locuitori în vârstă aptă de muncă revin circa 48 persoane cu dizabilitate primară.

Majoritatea persoanelor recunoscute cu dizabilitate pentru prima dată au dizabilitate accentuată

Conform gradului de dizabilitate, 17,8% sunt persoane cu dizabilitate severă (gradul I), 47,7% cu dizabilitate accentuată (gradul II) şi 34,5% cu dizabilitate medie (gradul III). Totodată, femeile în structura persoanelor cu grad sever de dizabilitate constituie 36,3%, din persoanele cu dizabilitate accentuată - 37,5% și 37,8% din total persoane cu dizabilitate medie. Comparativ cu anii precedenți ponderea persoanelor cu dizabilitate severă și accentuată a scăzut, dar a crescut în cazul persoanelor cu dizabilitate medie.

Dizabilitatea primară este determinată, în principal, din cauza tumorilor și bolilor aparatului circulator

Cauzele principale care determină dizabilitatea primară sunt tumorile (18,5%), bolile aparatului circulator (17,7%), după care urmează bolile sistemului osteo-articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv (11,4%). În cazul a circa o mie de persoane, dizabilitatea primară a survenit din cauza bolilor sistemului nervos (10,2%), iar în circa șapte sute cazuri din cauza bolilor endocrine, de nutriție și metabolism (7,2%). Atât pentru populaţia din mediul urban, cât și pentru cea din mediul rural în structura dizabilităţii primare predominante rămân a fi tumorile (21,9% și, respectiv, 16,3%).

În anul 2018, printre principalele boli care determină dizabilitatea severă sunt tumorile - 33,5%, 14,9% din cazuri sunt determinate de bolile aparatului circulator, după care urmează bolile sistemului nervos − 10,3%. Dizabilitatea accentuată este acordată preponderent persoanelor care suferă de tumori – 19,7%, boli ale aparatului circulator – 19,1%, și boli ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv- 10,2%. În cazul dizabilităţii medii în topul afecţiunilor se plasează bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjuctiv- 18,1%, bolile aparatului circulator – 17,1% și sistemului nervos – 11,2%. În categoria altor boli sunt incluse boli ca: tuberculoza, bolile ochiului şi anexelor, bolile aparatului respirator, care, însă, au ponderi mai mici în structura dizabilității primare.

Dizabilitatea la o vârstă mai timpurie este determinată, în principal, din cauza malformațiilor și tulburărilor mentale și de comportament

În cazul copiilor, cauza principală a dizabilității o constituie malformațiile congenitale (26,2%) și tulburările mentale și de comportament (25,3%), iar, în cazul persoanelor adulte cu vârsta 18-29 ani, dizabilitatea primară a fost stabilită în proporţie de 15,9% din cauza tulburărilor mentale şi de comportament şi 14,4% din cauza tumorilor. Persoanele cu vârsta 30-39 ani cel mai des au fost recunoscute cu dizabilitate având tumori (22,1%) și boli ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjuctiv (10,7%). Pentru grupul de vârstă 40-49 ani în top sunt tumorile (21,3%) și bolile aparatului circulator (15,0), iar începând cu vârsta de 50 ani, dat fiind faptul că, structura morbidităţii generale a populaţiei în vârstă este dominată de bolile caracteristice acestei vârste, respectiv şi dizabiltatea primară este determinată în cea mai mare măsură de boli ale aparatului circulator (25,8%), după care urmează tumorile (20,4%).

Dizabilitatea repetată şi fără termen de reexpertizare

Pe parcursul anului 2018 au fost expertizate repetat 38,8 mii persoane, cu 19,2% mai puţin comparativ cu anul 2014 (48,0 mii persoane). Ponderea persoanelor reîncadrate în grad de dizabilitate după reexpertizare a constituit 97,8% în anul 2018.

Dizabilitatea fără termen⁵ de reexpertizare în anul de raportare a fost stabilită pentru 2,5% din total persoane cu dizabilitate primară (241 persoane) şi pentru 10,7% (4045 persoane) din cei reîncadraţi într-un anumit grad de dizabilitate. Totodată, din numărul total al persoanelor încadrate repetat în grad de dizabilitate fără termen de reexpertizare 11,2% sunt copii și câte 10,2% sunt femei în vârstă de 57 ani şi peste și bărbaţi cu vârsta de 62 ani şi peste.

Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi

Mărimea medie a pensiei persoanelor cu dizablităţi este mai mică decât mărimea medie a pensiei pentru pensionari în general

Mărimea medie a pensiei de dizabilitate⁶, în anul 2018, a constituit 1278,0 lei, comparativ cu 1709,2 lei pentru total pensionari. În funcţie de gradul de dizabilitate, mărimea acesteia variază de la 857,9 lei pentru persoanele cu dizabilitate medie până la 1590,6 lei pentru cele cu dizabilitate severă. Comparativ cu anul 2014, mărimea medie a pensiei de dizabilitate s-a majorat în medie cu 46,0%, în timp ce mărimea medie a pensiei per total a crescut cu 57,2%. Pentru participanţii la lichidarea avariei de la Cernobâl şi militarii în termen, mărimea medie a pensiei a constituit 2755,1 lei.

Mărimea medie a pensiei de dizabilitate acoperă valoarea minimului de existență în proporție de 68 la sută

Valoarea minimului de existență, în anul 2018, a constituit în medie pentru o lună 1891,0 lei/persoană. Astfel, mărimea medie a pensiei de dizabilitate face posibilă acoperirea minimului de existență în proporție de 67,6% (vezi anexa, tabelul 5). Cuantumul mediu al pensiei de dizabilitate severă acoperă minimul de existență în proporție de 84,1%, cuantumul pensiei de dizabilitate accentuată – 72,4%, iar al pensiei de dizabilitate medie – 45,4%.

Cuantumul minim al pensiei de dizabilitate acoperă minimul de existență într-o proporție și mai mică

Cuantumul minim al pensiei de dizabilitate severă constituie 768,8 lei, în cazul pensiei de dizabilitate accentuată - 717,5 lei și pentru pensia de dizabilitate medie - 512,5 lei. Respectiv, acestea acoperă într-o proporție mai mică valoarea minimului de existență: 40,7% în cazul pensiei minime de dizabilitate severă, 37,9% în cazul pensiei minime de dizabilitate accentuată și 27,1% pentru pensia minimă de dizabilitate medie.

Alocaţii sociale mai mari primesc copiii cu dizabilităţi severe şi persoanele cu dizabilităţi severe din copilărie

Persoanele cu dizabilităţi de război beneficiază de alocaţii lunare de stat. În anul 2018, numărul acestor beneficiari a constituit 2,9 mii persoane cu dizabilităţi. Mărimea medie a acestor alocații constituie 577,1 lei.

Totodată, persoanele cu dizabilități beneficiază și de suport financiar. În anul 2018, de acest suportau beneficiat 119,5 mii persoane cu dizabilităţi al căror cuantum, după indexarea pensiei, nu a depăşit 1500 lei. Pentru o persoană cu dizabilitate severă cuantumul suportului este de 180 lei, pentru cei cu dizabilitate accentuată – 120 lei şi dizabilitate medie – 100 lei.

Pentru compensarea parţială a călătoriilor în transportul public urban, suburban şi interurban, sunt alocate compensaţii pentru servicii de transport, cuantumul mediu al căreia constituie 46 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi copii cu dizabilităţi şi 23 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi accentuate. În municipiul Chișinău și Bălți acestea diferă și constituie 120lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi copii cu dizabilităţi și 60 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi accentuate, iar la Bălți, respectiv, 90 lei/lunar și 45 lei/lunar. În anul 2018, au beneficiat de aceste compensaţii 141,0 mii persoane cu dizabilităţi și 13,7 mii persoane cu dizabilităţi ale aparatului locomotor.

Servicii sociale

Serviciile sociale primare se acordă la nivel de comunitate şi au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate care pot cauza marginalizarea sau excluziunea socială. Cantinele de ajutor social, au menirea de a oferi beneficiarilor aflați în dificultate prânzuri. Pe parcursul anului 2018, au activat 65 cantine sociale, care au deservit în medie 3,5 mii persoane lunar, inclusiv persoane cu dizabilităţi (comparativ cu 3,9 mii în anul 2017).

Serviciile sociale specializate

În anul 2018, au activat 20 centre de zi, 6 centre de plasament temporar, 36 centre multifuncţionale şi 30 centre de plasament de lungă durată care au prestat servicii sociale lunar pentru 4,3 mii persoane/familii adulte, vârstnici, inclusiv persoane cu dizabilităţi.

Tabelul 3. Evoluţia numărului de beneficiari pe unele tipuri de servicii sociale specializate, 2015-2018

Serviciile sociale cu specializare înaltăinclud o combinaţie dintre serviciile socio-medicale specializate. Aceste servicii sunt prestate inclusiv în cele 6 instituţii rezidenţiale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi şi celor 2 instituţii pentru copii. În anul 2018, de serviciul acestor instituții au beneficiat circa 2,0 mii persoane în etate și cu dizabilități intelectuale și psihosociale.

Copii cu necesități speciale⁷

Majoritatea copiilor cu cerințe educaționale speciale sunt integrați în școlile obișnuite

În anul de studii 2018/19, în instituțiile de învățământ din țară au fost înscriși 10269 elevi cu cerințe educaționale speciale și dizabilități, inclusiv 9560 elevi în instituții de învățământ general și 709 elevi – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

Tabelul 4. Elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, după tipul instituției, 2014/15-2018/19

În instituțiile de învățământ general au fost integrați 7990 copii cu cerințe educaționale speciale și 1570 copii cu dizabilități, numărul cărora s-a diminuat cu 2,8% comparativ cu anul de studii 2017/18. Mai mult de o treime din elevii cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, cuprinși în învățământul general sunt fete, ponderea lor micșorându-se pe parcursul ultimilor 5 ani cu 2,9 puncte procentuale.

• Anexă

Note:

¹ Numărul total al persoanelor cu dizabilități este estimat în baza beneficiarilor de pensii pentru dizabilitate și ai alocațiilor sociale, inclusiv beneficiarii organelor de forță, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale.

² Conform legii Nr.60 din 30.03.2012, gradele I, II şi III se echivalează cu dizabilitatea severă, accentuată şi dizabilitatea medie. 

³ Începând cu 01.01.2017, angajații organelor de forță sunt incluși în numărul total al pensionarilor, fiind la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale. 

⁴ Datele cu privire la vârsta aptă de muncă se referă la vârsta de 15-56 ani pentru femei şi 15-61 ani pentru bărbaţi. 

⁵ La copii dizabilitatea este stabilită doar pentru perioada de până la 18 ani. 

⁶ Cu excepţia pensionarilor participanţi la lichidarea avariei de la Cernobâl, militarilor în termen și organelor de forță. 

⁷ Sunt incluși atât copiii cu dizabilități cât și cei cu cerințe educaționale speciale.

• Toți indicatorii relativi sunt calculați în baza numărului populației cu reședință obișnuită. Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
• Datele privind populația cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2019 sunt preliminare.
• Informația este prezentată fără datele privind populaţia localităţilor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender.