Situația demografică în anul  2019¹

Biroul Naţional de Statistică prezintă informația statistică privind situația demografică în Republica Moldova în anul 2019², analizată din perspectiva evenimentelor demografice, care au avut loc în  anul de referință. Valorile indicatorilor demografici au fost calculate în baza populației cu reședință obișnuită³, care cuprinde acele persoane ce au trăit preponderent în ultimele 12 luni pe teritoriul Republicii Moldova indiferent de absențele temporare.

Numărul estimat al populaţiei cu reședința obișnuită (populație rezidentă) al Republicii Moldova la 01.01.2019 a constituit 2686,1 mii persoane (date finale), iar populația la 01.01.2020 a constituit 2 640,4  mii persoane, acestea fiind date provizorii.

Natalitatea

În anul 2019 s-au născut 32,0 mii copii, cu 2,7 mii mai puțin comparativ cu anul precedent (sau în scădere cu 7,9%) (Tabelul 1).

Tabelul 1.  Principalii indicatori ai natalităţii în anii 2018 și 2019

	2018	2019*
Născuți-vii4, persoane	34 764	32 022
Băieți	17 909	16 430
Fete	16 855	15 592
Rata de natalitate (născuţi-vii la 1000 locuitori), ‰	12,8	12,0
Vârsta medie a mamei la prima naștere, ani	25,0	25,2
Vârsta medie a mamei la toate nașterile, ani	28,3	28,6
Rata totală de fertilitate (număr mediu de copii născuți de o femeie pe parcursul vieții	1,8	1,8

*datele pentru ratele din 2019 sunt provizorii

Rata natalităţii a scăzut, ajungând în anul 2019 la 12,0 născuţi-vii la 1000 locuitori, faţă de 12,9 născuţi-vii la 1000 locuitori în anul 2018. Mai mult de jumătate din numărul copiilor născuţi-vii au fost băieţi (16,4 mii băieți și 15,6 mii fete), raportul de masculinitate fiind de 105 băieţi la 100 fete.

Vârsta medie a mamei la prima naștere în 2019 afost de 25,2 ani, în ușoară creștere față de 2018 (25,0 ani).

Rata totală de fertilitate în 2019 a  înregistrat aceleași valori ca în anii precedenți - în medie  1,8 nașteri per femeie. Deși, rata totală de fertilitate în Republica Moldova este relativ înaltă, totuși, aceasta nu atinge nivelul de înlocuire a generațiilor de 2,1 copii născuți-vii de o femeie în perioada sa de vârstă reproductivă.   

Mortalitatea

Fenomenul mortalității constituie o componentă negativă a mișcării naturale a populației, influențând numărul populației și structura acesteia pe grupe de vârstă (Tabelul 2).

Tabelul 2. Principalii indicatori ai mortalității, pe sexe, în anii 2018 și 2019

*datele pentru ratele din 2019 sunt provizorii

Structura mortalităţii feminine, repartizată pe cauze de deces, diferă de cea masculină, astfel înregistrând valori superioare doar în cazul bolilor aparatului circulator. „Supramortalitatea masculină” a fost de 3,6 ori mai mare în cazul accidentelor, intoxicaţiilor şi traumelor, de 2,1 ori – bolilor aparatului respirator, de 1,3 ori – tumori maligne şi de 1,1 – bolilor aparatului digestiv.

Numărul copiilor decedaţi în vârstă de sub un an, în 2019, a fost de 278, fiind în scădere cu 38 copii comparativ cu anul 2018. Rata mortalităţii infantile constituie 8,7 decedați cu vârsta mai mică de  un an la 1000 născuţi-vii.

Sporul natural în anul 2019 a avut valori negative (-4,4 mii persoane) şi o evoluție diferită pentru femei şi bărbați. Sporul natural negativ a înregistrat valori mai mari pentru populația masculină (-2,9 mii persoane) comparativ cu valorile indicatorului pentru populația feminină (de -1,5 mii persoane), din cauza „supramortalităţii masculine”. În anul 2019 comparativ cu anul 2018, valorile negative ale sporului natural s-au accentuat, atât la bărbaţi, cât şi la femei, însă influența acestui indicator la creșterea/descreșterea populației a fost nesemnificativă.

Nupțialitatea şi divorțialitatea

În anul 2019 s-au înregistrat 20301 căsătorii, fiind în  descreștere cu  0,5% comparativ cu anul 2018, iar rata nupţialităţii a constituit 7,6 căsătorii la 1000 de locuitori (Figura 2).

Cea mai mare pondere din total  căsătorii care au fost încheiate în anul 2019, și anume 43,8% revin femeilor din grupa de vârstă 20-24 ani, urmate de cele încheiate de bărbații din grupa de vârstă 25-29 ani - 36,5%. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 28,9 ani pentru bărbaţi şi de 26 ani pentru femei. 

Divorțialitatea în anul 2019 s-a menţinut la un nivel destul de înalt. Astfel, în anul de referință s-au înregistrat 10736 divorțuri, similar ca în anul 2018. Rata de divorţialitate în ultimii doi ani a fost aceeași, înregistrând valoarea de 4,0 divorţuri la 1000 de locuitori.

Trecerea treptată de la căsătoriile timpurii la cele târzii (amânate), a determinat şi o creștere a vârstei medii la divorţ. Astfel, vârsta medie la persoanele care au decis să divorţeze a crescut, atât la bărbaţi, cât şi la femei. În anul 2019, vârsta medie a soţilor la divorţ a fost de 40 ani pentru bărbaţi şi 36,9 ani pentru femei.

În anul 2019, din totalul divorțurilor,  ponderea celor survenite după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani constituia - 25,7%, după 5-9 ani – 24,8%, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioadă cuprinsă între 10-14 ani (18%), după 15-19 ani (9,9%), și respectiv după 20 ani şi peste (21,6%). Durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorţ a fost de 11 ani.

Migraţia internaţională

Deoarece pentru estimarea migrației finale pentru un anumit an sunt necesari 3 ani consecutivi, datele pentru anul 2018⁴ sunt considerate finale, iar estimările provizorii pentru migrația internațională pentru anul 2019 au fost efectuate în baza ratelor migrației din anul 2018, pentru a estima numărul provizoriu al populației cu reședința obișnuită la 01.01.2020.

În anul 2018 procesul de depopulare a Republicii Moldova a continuat, astfel că migrația netă pentru anul 2018 a constituit minus 41,8 mii persoane. În anul de referință, sporul migrator a înregistrat o ușoară tendință pozitivă faţă de anul 2017 (49,4 mii persoane), această evoluție datorându-se unei rate mai înalte de creștere a numărului de imigranți comparativ cu cea a numărul de emigranți.

Atât la emigranţi, cât şi la imigranţi, se evidenţiază aceleaşi grupe de vârstă ce deţin ponderi de peste 20% din total. Din totalul emigranţilor, grupele de vârstă 21-30 de ani şi 31-40 de ani deţin circa 46 % din total (25% şi respectiv de 21%). La imigranti, aceleaşi grupe de vârstă deţin o pondere de circa 44% din total (21% şi, respectiv, 23%) (Figura 3).

Migraţia internă

Pe parcursul anului 2019, şi-au schimbat domiciliul în interiorul ţării 39,0 mii de persoane. În mare parte migranţii interni (mai mult de 88%) sunt persoane cu vârstă apta de muncă, predominant  fiind din grupa de vârstă 20-49 ani. Fluxul de sosiri/plecări, abordat din perspectiva  de gen, a constituit 56,2% pentru femei şi 43,8% pentru bărbaţi.

Tabelul 3. Migraţia internă oficială determinată de schimbarea domiciliului în anul 2019, persoane

În 2019, datorită migrației interne numărul populației din localitățile urbane a crescut cu 8,1 mii de persoane în detrimentul localităților rurale.

Revizuirea numărului populației la nivel național și local, și estimarea migrației interne și internaționale este realizată în cadrul proiectului ”Îmbunătățirea capacității instituționale a Biroului Național de Statistică”, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, cofinanțat și implementat de Fondul ONU pentru Populație în Moldova.

Note:

¹ Datele cu privire la numărul populației cu reședința obișnuită în Republica Moldova la 1 ianuarie  2020 sunt provizorii. 

² Informația este prezentată fără datele privind populaţia localităţilor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender.

³ Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

⁴ Pentru estimare migrației din anul 2018 sau folosit traversările frontierei de stat ale persoanelor fizice pentru anii 2017-2019.

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Populaţia și procesele demografice / Populaţia cu reședința obișnuită și indicatorii demografici revizuiți
• Concepte şi definiţii / Populaţia
• Metadate de referinţă / Populație și demografie
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2020

Persoană de contact: