Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul II 2020

Participare la forța de muncă

Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)¹, în trimestrul II 2020, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 857,7 mii persoane², fiind în descreștere cu 9,0% față de trimestrul II 2019 (943,0 mii).

În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,6%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,4%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (55,4% și, respectiv, 44,6%).

Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 39,9% (în trimestrul II 2019 - 43,4%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine – 44,8%, în comparație cu cea feminină – 35,6%. Ratele respective pe medii au înregistrat următoarele valori: 45,1% în mediul urban și 36,5% în mediul rural.

În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 34,0%, iar în categoria 15-64 ani³ – 47,1%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-58 ani pentru femei și 16-63 ani pentru bărbați) a fost de 50,4%.

Ocuparea

Populaţia ocupată a constituit 821,5 mii persoane, fiind mai mică cu 8,8% față de trimestrul II 2019 (901,1 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților este mai mare față de cea a femeilor (52,2% bărbați și 47,8% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (56,0% mediul rural și, respectiv, 44,0% mediul urban).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste fată de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 38,2%, fiind în scădere față de nivelul anului precedent (41,4% în 2019) (Figura 1). Rata de ocupare a bărbaților (42,6%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (34,3%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea 42,6% în mediul urban și 35,3% în mediul rural. Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (16-58 ani pentru femei și 16-63 ani pentru bărbați) a fost de 48,1%, a populației în vârstă de 15-64 ani – 45,0%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 31,7%.

Analiza ratelor de ocupare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe la persoanele de 25-34 ani, atât pe sexe (cu 15,8 p.p. mai mari pentru bărbați), cât și pe medii de reședință (cu 15,1 p.p. mai mare pentru persoanele ocupate din mediul urban) (Figura 2).

Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că în sectorul agricol au activat 188,1 mii persoane sau 22,9% din totalul persoanelor ocupate (în trimestrul II 2019 - 197,3 mii și, respectiv, 21,9%).

În activitățile non-agricole au fost ocupate 633,5 mii persoane, fiind în descreștere cu 10,0% față de trimestrul II 2019 (703,8 mii). Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 14,7% (în trimestrul II 2019 – 14,5%), inclusiv în industria prelucrătoare 11,6% (indicator ODD 9.2.2 ) , iar în construcții 7,0%(în 2019 - 7,1%). Numărul persoanelor ocupate în industrie (120,4 mii) a fost în scădere față de nivelul trimestrului respectiv al anului trecut (cu 7,8%), iar în construcții a constituit 57,9 mii, micșorându-se cu 9,8% față de 2019. În sectorul servicii au activat 455,1 mii, sau 55,4% din totalul persoanelor ocupate, numărul acestora fiind în descreștere cu 10,6% față de trimestrul II 2019 (în trimestrul II 2019 – 509,0 mii) (Figura3).

Munca nedeclarată⁴ în rândul salariaților a constituit 6,4%, fiind în scădere față de nivelul anului precedent (8,3% în trimestrul II 2019). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (8,7%), decât salariații femei (4,2%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (58,0%), construcții (12,0%), comerț (9,9%) și industrie (8,4%).

În sectorul informal au lucrat 17,6% din totalul persoanelor ocupate în economie (în 2019 – 17,4%), iar 23,3% au avut un loc de muncă informal (în trimestrul II 2019 – 24,2%). Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 22,2%. În sectorul non-agricol ponderea ocupării informale a constituit 10,4% (indicator ODD 8.3.1) .

Din totalul salariaților 6,8% aveau un loc de muncă informal. Salariu „în plic” primeau 6,5% din salariați, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (60,3%), construcții (11,5%), comerț (9,1%) și industrie (8,8%).

Numărul persoanelor sub-ocupate⁵ (persoane care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referinţă, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 64,3 mii, ceea ce reprezenta 7,8% din totalul persoanelor ocupate, fiind de 2 ori mai mare față de nivelul anului precedent (3,9% în trimestrul II 2019).

Din totalul persoanelor ocupate 7,9% au declarat că doresc să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă pe motiv că nu sunt satisfăcute de nivelul remunerării (situație inadecvată în raport cu venitul).

Șomajul

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM)⁵, a fost de 36,2 mii, fiind în descreștere față de nivelul trimestrului II 2019 (42,0 mii). Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbații – 60,4% din total șomeri şi persoanele din mediul urban – 58,2%⁶.

Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 4,2%, fiind mai mică fată de trimestrul II 2019 (4,5%) (indicator ODD 8.5.2) . Rata şomajului la bărbaţi a fost de 4,9%, iar la femei - de 3,5%; în mediul urban – 5,5% și în mediul rural, respectiv, 3,2%. În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 12,6%, valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe medii (18,7% urban și 4,8% rural), iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 5,6%.

Rata şomajului este unul din cei 4 indicatori ai sub-utilizării forţei de muncă⁵, implementați în practica statistică în conformitate cu standardul BIM. Astfel, pe lângă LU1 – rata șomajului, alți trei indicatori ce măsoară discrepanțele între oferta de muncă şi cererea de muncă (sau sub-utilizarea) sunt: LU2 – Rata compusă a sub-ocupării în raport cu timpul și a șomajului; LU3 – Rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale; LU4 - Indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă. Evoluția trimestrială a indicatorilor de sub-utilizare a forței de muncă, calculați pentru Republica Moldova, se prezintă în Figura 4.

Populația în afara forței de muncă

Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în trimestrul II 2020, a constituit 1293,2 mii persoane sau 60,1% din totalul populației de aceeași categorie de vârstă, fiind în creștere cu 4,9% față de trimestrul II 2019 (1232,2 mii și, respectiv, 56,6%). În cadrul populației inactive cea mai mare pondere, peste 45,0%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupa elevilor și studenților (13,3%) și grupa persoanelor care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (13,2%). În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă (permanent sau sezonier) peste hotare, sau care planifică să lucreze peste hotare (12,6%, comparativ cu 11%în trimestrul II 2019). Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (6,3% sau 82,0 mii), numărul celor din urmă fiind în descreștere cu 24,7% față de trimestrul II 2019 (respectiv 108,9 mii). Restul este format din alte categorii de populație în afara forței de muncă.

Persoanele care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare și persoanele plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru predomină în rândul bărbaților (21,4% și, respectiv, 10,7% la bărbați față de 5,9% și, respectiv, 3,0% la femei), iar activitățile de îngrijire de familie sunt mai mult caracteristice femeilor (22,0% comparativ cu 1,4% pentru bărbați) (Figura 5).

În trimestrul II 2020, ponderea tinerilor NEET⁷ a constituit 18,9% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-24 ani, 27,6% - în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 32,6% în rândul celor de 15-34 ani (indicator ODD 8.6.1) . În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai mari în rândul femeilor în comparație cu bărbații (Figura 6).

Impactul pandemiei covid-19 asupra situației pe piața muncii

Efectele pandemiei COVID-19 asupra pieței muncii au apărut la finele trimestrului I 2020, odată cu instituirea în țară a stării de urgență (începând cu 17 martie curent). COVID-19 a continuat să afecteze piața muncii și pe tot parcursul trimestrului II 2020, starea de urgență fiind înlocuită cu starea de urgență în sănătate publică (din 16 mai). Astfel, rezultatele cercetării AFM pentru trimestrul II au conturat situațiile noi apărute pe piața muncii din cauza acestei pandemii.

Principalele constatări

În trimestrul II 2020, fiecare a zecea persoană în vârstă de 15 ani și peste, sau peste 217 mii, au declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii. Din totalul acestora, majoritatea absolută, peste 92 la sută, sunt persoane ocupate și 7% - persoane care au devenit inactive pe piața muncii din cauza pandemiei.

Numărul persoanelor ocupate, care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă datorită COVID-19 a constituit 200,6 mii sau 24,4% din total populație ocupate (comparativ cu 33,2 mii sau 4,1% din total populație ocupată în trimestrul I 2020). COVID-19 a afectat într-o proporție mai mare populația feminină – 30,9%, în comparație cu cea masculină – 18,5% (comparativ cu 4,6% pentru femei și 3,7% pentru bărbați în trimestrul I 2020) și, respectiv populația din mediul urban - 33,3%, în comparație cu cea din mediul rural - 17,4%.

În structura pe sexe ponderea femeilor constituie 60,5% din total persoane afectate la locul de muncă și cea a bărbaților 39,5% (femeile - 53,7% și bărbații - 46,3% în trimestrul I 2020) (în timp ce, în total ocupare, femeile alcătuiesc 47,8% și bărbații 52,2%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea 60,0% în mediul urban și 40,0% în mediul rural (50,5% și, respectiv, 49,5% în trimestrul precedent). În distribuția după grupe de vârstă ponderea cea mai mare revine persoanelor în vârstă de 35-44 ani (27,5%), urmate de persoanele adulte tinere de 25-34 ani (24,1%) și cele de 45-54 ani (23,3%) (Tabel 1) (comparativ cu 36,3% pentru 25-34 ani, 24,6% - 35-44 ani, 19,5% - 45-54 ani în trimestrul I 2020).

Tabel 1. Numărul persoanelor ocupate afectate de Covid-19 la locul de muncă pe sexe,
medii și grupe de vârstă, trimestrul II 2020, mii persoane

Impactul pandemiei asupra situației la locul de muncă s-a manifestat în principal prin: întreruperea / sistarea activității, prestarea muncii la domiciliu, trecerea la programul de lucru parțial, micșorarea orelor de muncă efectiv lucrate etc. (Tabel 2).

Tabel 2. Numărul persoanelor ocupate afectate de Covid-19⁸ la locul de muncă pe sexe,
medii și situații cauzate, trimestrul II 2020, mii persoane

În rândul persoanelor ocupate afectate de pandemie majoritatea (60,7%) o constituie persoanele care nu au lucrat deloc / au absentat de la locul de muncă; fiecare a patra persoană (25,6%) a prestat munca la domiciliu / a lucrat la distanță; circa o treime (30,4%) a lucrat mai puține ore pe săptămână, alte circa 7% au fost transferați la program de lucru parțial (Figura 7).

Întreruperea temporară a activității

Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în trimestrul II 2020, a constituit 163 mii, fiind în creștere de 8 ori în comparație cu trimestrul II 2019. A crescut, respectiv, și ponderea acestora în total ocupare de la 2,5 în trimestrul II 2019 la 4,9% în trimestrul I 2020 și la 20% în trimestrul II 2020. Creșterea numărului acestor persoane a fost cauzată în mare parte (74,6%) de restricțiile impuse în legătură cu COVID-19 - acest motiv a fost invocat de 121,7 mii persoane. Principalele motive ale absenței temporare de la locul de muncă sunt următoarele: concediile neplătite, staționarea activității unității, șomajul tehnic, concediile de odihnă anuale etc. (Figura 8).

În comparație cu trimestrul II 2019, numărul persoanelor aflate în concedii anuale s-a mărit de 4 ori, iar a celor în concedii fără plată și în șomaj tehnic a crescut cu 90 la sută.

În distribuția pe sexe, bărbaților le revin 45,1% din totalul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat din cauza pandemiei și femeilor, respectiv, 54,9% (comparativ cu 53,2% și, respectiv, 46,8% în trimestrul I 2020). În repartizarea după mediile de reședință, localitățile urbane formează 60,6% și cele rurale, respectiv, 39,4% (Tabel 3) (comparativ cu 48,2% și, respectiv, 51,8% în trimestrul precedent).

Tabel 3. Repartizarea persoanelor ocupate care nu au lucrat din cauza Covid-19 după principalele motive,
pe sexe și medii, trimestrul II 2020, mii persoane

În funcție de vârstă, majoritatea (30,0%) o formează grupa persoanelor de 35-44 ani, urmată de grupa persoanelor de 45-54 ani și 25-34 ani (22,2% și, respectiv 21,4%).

În rândul persoanelor care nu au lucrat din cauza pandemiei majoritatea absolută de 85% revine salariaților (în total ocupare aceștia formează 76,4%). Restul 15% o formează grupa lucrătorilor pe cont propriu, care au fost nevoiți să-și sisteze activitatea (comparativ cu 88% salariați și 12% lucrători pe cont propriu în trimestrul I 2020).

Din repartizarea absențelor de la locul de muncă după activitățile economice rezultă că, ponderi mai mari au fost înregistrate în activitățile de comerț (18,2%), industrie (16,7%), învățământ (14,8%), activități de cazare și alimentație publică (8,5%), construcții (8,1%) (comparativ cu trim.I 2020 - comerț - 27,3%, industrie - 24,8%, învățământ - 15,4%). În rândul bărbaților predomină activitățile de comerț (19,9%), construcții (16,2%) și din industria prelucrătoare (15,6%). Printre femei mai multe absențe au fost înregistrate în învățământ (24,2%), comerț (16,7%) și în activități de cazare și alimentație publică (9,0%).

Totodată, după tipurile de absențe, în industria prelucrătoare predomină concediile fără plată - 39,2% (la femei 43,6%) și șomajul tehnic - 37,8% (la bărbați 38,4%); în comerț predomină staționarea activității - 31,3% (la bărbați 33,3%) și, respectiv, concediile fără plată, 29,4% (la femei 37,6%); în construcții predomină staționarea activității - 49,7% (la bărbați 55,3%); în activități de cazare și alimentație publică predomină concediile fără plată – 46,4% (la bărbați 64,1%); în învățământ – concediile de odihnă cu o pondere de 51,3% (52,4% la femei).

Prestarea muncii la domiciliu

Numărul persoanelor care au prestat munca la domiciliu, în trimestrul II 2020, a constituit 55,6 mii persoane (comparativ cu 16,6 mii persoane în trimestrul I 2020), în creștere considerabilă (mai mult de 10 de ori) față de perioada respectivă a anului trecut (4,7 mii). Majoritatea absolută a creșterii (51,3 mii sau 92,3%) s-a datorat efectelor restricțiilor impuse de COVID-19. Printre acestea, fiecare a treia persoană (31,8%) a declarat că numărul orelor lucrate la domiciliu pe săptămână a fost de 40 de ore și mai mult, iar la două din trei persoane numărul orelor lucrate la domiciliu pe săptămână a fost mai puțin de 40 de ore (66,4%). 

În distribuția pe sexe a persoanelor care lucrează la distanță 78,1% o formează femeile și 21,9% bărbații (comparativ cu 75,2% și, respectiv, 24,8% în trimestrul I 2020), iar pe medii de reședință acest indicator a avut valoarea 60,7% în mediul urban și 39,3% în mediul rural (51,4% și, respectiv, 48,6% în trimestrul I 2020).

În funcție de vârstă, fiecare a treia persoană are între 25-34 ani, iar fiecare a patra persoană face parte fie din grupa de vârstă 35-44 ani, fie din grupa celor de 45-54 ani.

În repartizarea acestor persoane după activitățile economice, majoritatea, 66,7%, o formează lucrătorii din învățământ, urmați de lucrătorii din administrația publică și apărare; asigurări sociale obligatorii cu 5,4% și cele de comerț cu 5,2% (comparativ cu 54,7% - învățământ, 18,1% - activitățile profesionale, științifice și tehnice, 12,0% - comerț în trimestrul I 2020).

Orele de lucru

COVID-19 a modificat tiparele obișnuite și în raport cu durata efectivă a săptămânii de lucru. Astfel, în rândul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă datorită pandemiei, 90,1% fie că au lucrat mai puțin de 40 de ore pe săptămână, fie că nu au lucrat defel (comparativ cu 86,1% în trimestrul I 2020). În timp ce printre persoanele care nu au avut de suferit de pe urma situației epidemiologice acest indicator este de 3 ori mai mic, constituind 29,8%, fiind la nivelul anului precedent (în trimestrul II 2019 - 29,8%, comparativ cu 32,4% în trimestrul I 2020).

În cazul orelor de lucru reduse, în funcție de vârstă, cele mai afectate sunt persoanele de 45-54 ani cu o pondere de 26,9%, persoanele de 25-34 ani – 26,2% și persoanele de 35-44 ani - 22,6% (persoanele de 35-44 ani - 29,0% și 45-54 ani - 25,7% în trimestrul I 2020).

În rândul persoanelor care au lucrat mai puține ore cota principală revine persoanelor din învățământ (61,1%), industria prelucrătoare (10,1%) și comerț (7,9%) (comparativ cu trimestrul I 2020 - 43,7% în învățământ, 15,9% comerț și 14,0% industria prelucrătoare).

Din numărul total de 64,3 mii de persoane sub-ocupate în trimestrul II 2020 fiecare a doua persoană, sau 33,1 mii, a invocat că această situație se datorează în totalitate pandemiei. 

Program de lucru parțial

Numărul persoanelor ocupate cu program de lucru parțial, în trimestrul II 2020, a constituit 44,8 mii sau 5,5% din total ocupare (51,1 mii și, respectiv, 6,3% în trimestrul I 2020). Din rândul acestora, fiecare a treia persoană (comparativ cu 5,2 la sută în trimestrul precedent) a declarat că a trecut la programul parțial de lucru din cauza pandemiei, motivele principale fiind lipsa clienților sau a comenzilor și transferul din inițiativa angajatorului la un asemenea program de lucru.

În cadrul persoanelor trecute la programul de lucru parțial din cauza pandemiei au fost înregistrate discrepanțe pe sexe și medii. Astfel, ponderea bărbaților în totalul acestor persoane a fost de 46,4% și a femeilor, respectiv, de 53,6% (41% și, respectiv, 59% în trim.I 2020); mediului urban i-au revenit 57,2% și mediului rural, respectiv, 42,8% (35,6% și, respectiv, 64,4% în trimestrul I 2020).

• Anexe (8 tabele .xlsx)

Note:

¹ Cercetare statistică selectivă asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul old.statistica.md rubrica: Metadate / Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.
² Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
³ Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.
⁴ Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă.
⁵ Detalii: Metodologia Anchetei forței de muncă. Concepte și definiții.
⁶ Numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 iunie 2020 a constituit 33,1 mii persoane.
⁷ Tineri NEET - tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la nici-un fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training).
⁸ O persoană poate să se regăsească în una sau mai multe situații.

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Statistica sociala / Forța de muncă și câștigul salarial / AFM - Ocupare și somaj, 2016-2019 (în baza populației cu reședința obișnuită)
• Concepte şi definiţii / Forța de muncă
• Metadate de referinţă / Ancheta Forţei de Muncă. Principalii indicatori
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2020