Prima / Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 2008
 
Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 2008
03.06.2009

Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 2008¹

Biroul Naţional de Statistică anunţă despre situaţia demografică a Republicii Moldova în anul 2008. Pe parcursul anilor 2007-2008 în evoluţia proceselor demografice au avut loc schimbări pozitive, care sînt exprimate în primul rînd prin creşterea natalităţii şi scăderea mortalităţii, ca rezultat s-a micşorat scăderea naturală a populaţiei. A început să crească şi rata totală de fertilitate, ajungînd la 1,28 copii născuţi de o femeie pe parcursul vieţii sale fertile (cel mai mare indicator din ultimii 9 ani).

Tabelul 1. Evoluţia principalilor indicatori demografici în 2006-2008

Denumirea indicatorilor

2006

2007

2008

2007 în % faţă de 2006

2008 în % faţă de 2007

Numărul populaţiei la sfîrşitul anului, mii persoane

3581,1

3572,7

3567,5

99,8

99,9

Născuţi-vii, persoane

37587

37973

39018

101,0

102,8

Decedaţi, persoane

43137

43050

41948

99,8

97,4

din care, copii sub 1 an

442

428

473

96,8

110,5

Scădere naturală

5550

5077

2930

91,5

57,7

Rata totală de fertilitate

1,229

1,256

1,277

102,2

101,7

Numărul căsătoriilor

27128

29213

26666

107,7

91,3

Numărul divorţurilor

12594

13923

12601

110,6

90,5

Numărul populaţiei stabile a Republicii Moldova la 1 ianuarie 2009 a constituit 3567,5 mii persoane, din care 1476,1 mii (41,4%) – populaţia urbană şi 2091,4 mii (58,6%) – cea rurală. Repartizarea populaţiei după sexe se prezintă astfel: 52% – femei şi 48% – bărbaţi. Procentajul se menţine acelaşi ca în anii precedenţi. Se observă o uşoară scădere a populaţiei în 2008 faţă de 2007 (cu 5,2 mii de persoane).

Structura pe vîrste a populaţiei poartă amprenta caracteristică unui proces de îmbătrînire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere. Comparativ cu 1 ianuarie 2000, se remarcă reducerea ponderii populaţiei tinere (de 0-14 ani) de la 23,8% la 17,1% (-256,4 mii persoane) şi creşterea ponderii celei vîrstnice (de 65 ani şi peste), de la 9,4% la 10,2% (+23,8 mii persoane). În ultimii doi ani situaţia s-a ameliorat datorită creşterii natalităţii.

Natalitatea. Numărul născuţilor-vii în anul 2008 a fost de 39018, majorîndu-se cu 1045 (2,8%) faţă de anul 2007, rata natalităţii constituind 10,9 născuţi-vii la 1000 locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale se menţine mai înalt decît în localităţile urbane, fiind respectiv 11,8‰ şi 9,7‰.

Întotdeauna, într-un an se nasc mai mulţi băieţi decît fete. Mai mult de jumătate (51,5%) din numărul copiilor născuţi-vii au fost băieţi, înregistrînd o rată de masculinitate de 11,7‰. Majoritatea copiilor (98,8%) s-au născut în unităţile sanitare cu asistenţă medicală.

În funcţie de greutate la naştere, 94,7% din născuţii-vii au avut peste 2500 grame. Cei mai mulţi copii (96,9%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămîni.

Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vîrstă a mamei, evocă concentrarea acestora pînă la vîrsta de 30 ani. Totodată trebuie de menţionat, că în 2008 s-a păstrat tendinţa de scădere a ponderii naşterilor la femeile în vîrstă de pînă la 20 ani – 10,5% din numărul total al născuţilor-vii, faţă de 11,3% în 2007 (13,0 % - în 2006 şi 16,9 % - în 2000). Vîrsta medie a mamei la prima naştere a fost de 23,1 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vîrstă mai mică decît mamele din mediul urban, respectiv la 22,2 şi 24,4 ani.

În anul de referinţă s-a înregistrat o uşoară creştere a ponderii născuţilor-vii de rangul I, constituind respectiv 53,7%, pe cînd ponderea născuţilor-vii de rangul II, III şi peste descreşte. Majoritatea copiilor născuţi în familiile numeroase revin mamelor din mediul rural – 84,4% din numărul total de nou-născuţi din această categorie.
Din punct de vedere al situaţiei juridice, continuă să scadă ponderea copiilor născuţi în afara căsătoriei (de la 23,3 în anul 2006, la 22,3 în 2008). Totodată nivelul natalităţii extraconjugale rămîne înalt.

Din totalul născuţilor-vii, 29,3 mii (75,2%) revin mamelor care sînt la prima căsătorie şi fiecare al doilea a fost născut în primii doi ani de căsătorie.
Rata natalităţii prezintă diferenţieri în profil teritorial. Cele mai mici rate ale natalităţii s-au înregistrat în raioanele: Cimişlia (8,4‰), Donduşeni (8,5‰), şi Soroca (9,4‰), iar cele mai înalte rate s-au înregistrat în raioanele: Ialoveni şi Criuleni (cîte 13,6‰), Străşeni (12,7‰), Ştefan Vodă, Ungheni şi UTA Găgăuzia (cîte 12,4‰).

Mortalitatea. În anul 2008 au decedat 41948 persoane, cu 1102 persoane (2,6%) mai puţin comparativ cu anul precedent. Această scădere s-a înregistrat la majoritatea cauzelor de deces. Rata mortalităţii generale a constituit 11,8 decedaţi la 1000 locuitori faţă de 12,0 în anul 2007. Se menţine decalajul între ratele mortalităţii generale pe medii: în mediul urban au fost înregistraţi 9,1 decedaţi la 1000 locuitori, în cel rural – 13,6. Diferenţa semnificativă între ratele mortalităţii generale pe medii este rezultatul unui proces mai accentuat de îmbătrînire demografică a populaţiei din mediul rural. Cele mai scăzute rate ale mortalităţii au fost înregistrate în mun.Chişinău (8,1‰), mun. Bălţi şi raionul Cahul (cîte 10,5 ‰) , UTA Găgăuzia ( 10,9‰), iar cele mai înalte – în raioanele: Donduşeni, Briceni, Ocniţa, Floreşti, Şoldăneşti, Edineţ, Rîşcani, Drochia (14,6-17, 6 ‰).

Structura mortalităţii pe cauze de deces relevă, că cele mai multe decese (56,0%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumori (13,4%), bolile aparatului digestiv (9,6%), accidentele, intoxicaţiile şi traumatismele (8,4%), bolile aparatului respirator (5,9%).

Se observă o scădere destul de semnificativă a mortalităţii infantile în 2007 comparativ cu 2000 (de la 18,3 pînă la 11,3 decedaţi sub un an la 1000 născuţi-vii). Numărul copiilor decedaţi în vîrstă sub un an în 2008, a fost de 473, rata mortalităţii infantile majorîndu-se pînă la 12,7 decedaţi în vîrstă sub un an la 1000 născuţi-vii. Această creştere s-a creat în rezultatul trecerii, începînd cu 1 ianuarie 2008, la implementarea standardelor şi criteriilor europene privind înregistrarea în statistica oficială de stat a naşterii şi copiilor nou-născuţi cu masa de la 500 gr şi de la 22 săptămîni gestaţie. Rata mortalităţii recalculată după metodologia veche a constituit 10,6 decedaţi în vîrstă sub un an la 1000 născuţi-vii.

Cele mai scăzute rate ale mortalităţii infantile au fost înregistrate în raioanele: Ocniţa (3,9‰), Donduşeni (5,1‰), Cahul şi Criuleni (cîte 8,1‰), iar cele mai înalte - în raioanele Rezina (30,1‰), Ştefan Vodă (19,0‰), Făleşti, Edineţ şi Cantemir (aproximativ cîte 16 ‰).

Principalele clase ale cauzelor de deces ale copiilor au rămas stările ce apar în perioada perinatală, care constituie 37,6% din totalul copiilor decedaţi în vîrstă sub 1 an, malformaţiile congenitale, deformaţiile şi anomaliile cromozomiale – 32,1%, bolile aparatului respirator – 14,4%, accidentele, intoxicaţiile şi traumele –7,4%.
Scăderea continuă a mortalităţii a condiţionat creşterea duratei medii a vieţii în ţară. Conform datelor preliminare speranţa de viaţă la naştere în 2008 a crescut comparativ cu 2006 cu un an. Speranţa de viaţă a femeilor este mai mare decît a bărbaţilor cu 7,6 ani. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie a vieţii a locuitorilor din mediul urban a fost mai mare decît a celor din mediul rural, respectiv cu 2,5 ani la bărbaţi şi cu 3,1 ani la femei.

Tabelul 2. Speranţa de viaţă la naştere în 2006-2008

Anii

Total

Mediul urban

Mediul rural

Ambele sexe

Bărbaţi

Femei

Ambele sexe

Bărbaţi

Femei

Ambele sexe

Bărbaţi

Femei

2006

68,40

64,57

72,23

70,39

66,53

74,11

67,18

63,34

71,10

2007

68,79

65,04

72,56

70,44

66,40

74,32

67,76

64,20

71,48

2008

69,36

65,55

73,17

71,22

67,12

75,10

68,22

64,59

72,00

Nupţialitatea şi divorţialitatea. Evoluţia proceselor demografice mai depinde în mare măsură şi de numărul căsătoriilor şi divorţurilor.

În 2008 s-au încheiat 26,7 mii căsătorii, cu 9,1 la sută mai puţin comparativ cu anul precedent, rata nupţialităţii constituind 7,5 căsătorii la 1000 locuitori. Din totalul căsătoriilor înregistrate cele mai multe s-au încheiat în luna octombrie (13,8%), iar cele mai puţine – în luna aprilie (2,9%).

Cele mai multe persoane, care s-au căsătorit în 2008, aparţin grupei de vîrstă 20-24 ani (37,2 % dintre bărbaţi şi 47,8 % dintre femei). Vîrsta medie la prima căsătorie a fost de 25 ani pentru bărbaţi şi 23 ani pentru femei.

Căsătoriile pe medii după vîrsta soţilor se reprezintă astfel: 23,1% din numărul căsătoriilor înregistrate la sate, au fost încheiate de femei în vîrstă sub 20 ani, faţă de 10,2%, în mediul urban.

Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2008, cele încheiate de persoane celibatare au reprezentat 80,7% pentru bărbaţi şi 83,1% pentru femei. Proporţia persoanelor divorţate, care s-au recăsătorit, a fost de 18,4% la bărbaţi şi 15,1% la femei, iar proporţia persoanelor văduve, care s-au recăsătorit a constituit respectiv 0,9 % şi 1,8%.

Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărîrea judecătorească a fost în 2008 de 12,6 mii, cu 9,4% mai puţin faţă de anul 2007, revenind în medie 3,5 divorţuri la 1000 locuitori.

În anul 2008 din totalul divorţurilor, 31,2% au intervenit după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioada cuprinsă între: 20 ani şi peste (20,1%), 5-9 ani (19,6%), 10-14 ani (15,6%). Durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorţ a fost de 11 ani.

Căsătoriile desfăcute în cazul cuplurilor cu copii minori au reprezentat 29,7% din totalul divorţurilor, iar numărul copiilor minori afectaţi de desfacerea acestor căsătorii a fost de 5119.

Migraţiunea populaţiei. Atît în 2006, 2007, cît şi în 2008 mai multe persoane au emigrat din Moldova, comparativ cu cele care au imigrat. Diferenţele de gen sînt semnificative în sensul în care mai multe femei decît bărbaţi au ales să emigreze, din numărul imigranţilor ponderea majoritară deţinînd-o de asemenea femeile.
Conform datelor Ministerului Dezvoltării Informaţionale, pe parcursul anului trecut din ţară au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate 6988 persoane. Cele mai active legături migraţionale se menţin cu Ucraina şi Rusia (corespunzător 3163 şi 2663 emigranţi). Numărul cetăţenilor Republicii Moldova, ce şi-au ales noul domiciliu S.U.A. a constituit 588 persoane, Germania - 195, Israel – 137. Majoritatea emigranţilor, atît femei, cît şi bărbaţi, fac parte din grupele de vîrstă 20-29 de ani şi 30-39 de ani. Majoritatea emigranţilor, indiferent de sex, au un nivel de educaţie mediu, liceal. Emigranţii cu studii superioare constituie mai puţin de 15% din total.

O parte a emigraţiei din ţară este compensată de repatrierea persoanelor originare din Republica Moldova şi imigraţie. Potrivit informaţiei primite de la Ministerul Afacerilor Interne, în anul 2008 în ţară s-au repatriat 2023 persoane. Distribuţia repatriaţilor după naţionalităţi este următoarea: moldoveni – 46,8%, ruşi – 19,8%, ucraineni – 17,8%, găgăuzi – 5,9%, bulgari – 3,7%, evrei – 2,6%. Majoritatea repatriaţilor au sosit din Rusia şi Ucraina, respectiv 52,4% şi 26,6%.
Pe parcursul anului 2008 în Republica Moldova au sosit 2749 imigranţi, dintre care 451 persoane au obţinut permis de reşedinţă permanentă, iar 2298 persoane – permis cu termen fixat. După scopul sosirii aceştia se caracterizează astfel: la muncă – 41,3%, la studii – 18,7%, imigraţia de familie – 39,9%.

Anexă : 1 foaie

Persoană de contact:

Nina Cesnocova, Şef al Serviciului statistica demografică
Tel. 40 31 10

1 Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stîngă a Nistrului şi mun. Bender, inclusiv cazuri aparte de înregistrare a actelor de stare civilă a persoanelor de pe acest teritoriu.

Anexă

Mişcarea naturală a populaţiei în raioanele Republicii Moldova pentru anul 2008

Date absolute

Rate la 1000 locuitori

Născuţi- vii

Dece-daţi

Spor natural

Căsătorii

Divorţuri

Decedaţi sub 1 an

Nata litate

Mortalitate

Spor natural

Nupţialitate

Divorţialitate

Mortalitate infantilă (la 1000 născuţi-vii)

Total

39018

41948

-2930

26666

12601

473

10,9

11,8

-0,9

7,5

3,5

12,2

m. Chişinău

7846

6387

1459

6761

3075

73

10,0

8,1

1,9

8,6

3,9

9,4

Nord

10285

14003

-3718

6762

3156

131

10,1

13,8

-3,7

6,7

3,1

12,8

m. Bălţi

1459

1553

-94

1143

573

17

9,9

10,5

-0,6

7,7

3,9

11,7

Briceni

768

1209

-441

494

196

9

10,1

15,8

-5,7

6,5

2,6

11,8

Donduşeni

394

811

-417

243

139

2

8,5

17,6

-9,1

5,3

3,0

5,1

Drochia

934

1331

-397

603

293

10

10,2

14,6

-4,4

6,6

3,2

11,4

Edineţ

888

1229

-341

577

239

14

10,6

14,7

-4,1

6,9

2,9

16,2

Făleşti

1039

1346

-307

592

276

17

11,1

14,4

-3,3

6,3

3,0

16,3

Floreşti

928

1356

-428

624

312

13

10,2

14,9

-4,7

6,8

3,4

13,9

Glodeni

611

865

-254

412

176

7

9,7

13,8

-4,1

6,6

2,8

11,5

Ocniţa

538

868

-330

295

181

2

9,5

15,3

-5,8

5,2

3,2

3,9

Rîşcani

693

1041

-348

479

179

11

9,8

14,6

-4,8

6,7

2,5

15,9

Sîngerei

1078

1083

-5

655

286

18

11,5

11,5

0,0

7,0

3,1

16,7

Soroca

955

1311

-356

645

306

11

9,4

12,9

-3,5

6,4

3,0

11,6

 

Centru

12674

13224

-550

7909

3399

170

11,9

12,4

-0,5

7,4

3,2

13,4

Anenii Noi

989

1006

-17

714

455

12

11,9

12,1

-0,2

8,6

5,5

12,3

Călăraşi

792

1058

-266

537

244

8

10,0

13,3

-3,3

6,8

3,1

10,0

Criuleni

989

946

43

566

195

8

13,6

13,0

0,6

7,8

2.7

8,1

Dubăsari

421

435

-14

198

9

5

12,0

12,4

-0,4

5,6

0,3

11,9

Hînceşti

1314

1465

-151

902

416

17

10,7

11,9

-1,2

7,3

3,4

12,6

Ialoveni

1336

1117

219

879

284

18

13,6

11,4

2,2

9,0

2,9

13,5

Nisporeni

800

806

-6

455

176

10

11,9

12,0

-0,1

6,8

2,6

12,5

Orhei

1490

1585

-95

932

426

21

11,8

12,6

-0,8

7,4

3,4

14,2

Rezina

602

725

-123

321

279

18

11,3

13,7

-2,4

6,1

5,3

30,1

Străşeni

1158

1155

3

767

304

17

12,7

12,6

0,1

8,4

3,3

14,7

Şoldăneşti

457

654

-197

243

118

5

10,4

14,9

-4,5

5,5

2,7

10,9

Teleneşti

873

883

-10

508

173

10

11,7

11,8

-0,1

6,8

2,3

11,5

Ungheni

1453

1389

64

887

320

21

12,4

11,9

0,5

7,6

2,7

14,5

 

Sud

6014

6533

-519

3633

1691

71

11,1

12,0

-0,9

6,7

3,1

11,8

Basarabeasca

294

335

-41

175

122

3

10,0

11,4

-1,4

5,9

4,1

10,2

Cahul

1390

1297

93

905

336

11

11,2

10,5

0,7

7,3

2,7

8,1

Cantemir

741

742

-1

412

235

12

11,7

11,7

0,0

6,5

3,7

16,1

Căuşeni

1073

1223

-150

625

284

10

11,6

13,2

-1,6

6,7

3,1

9,3

Cimişlia

527

794

-267

387

191

5

8,4

12,7

-4,3

6,2

3,0

9,5

Leova

617

651

-34

362

163

8

11,5

12,1

-0,6

6,7

3,0

12,9

Ştefan Vodă

900

904

-4

490

236

17

12,4

12,5

-0,1

6,8

3,3

19,0

Taraclia

472

587

-115

277

124

5

10,6

13,2

-2,6

6,2

2,8

10,6

 

U.T.A Găgăuzia

1979

1749

230

1497

892

23

12,4

10,9

1,5

9,4

5,6

11,7

Prima / Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 2008
Tel. 022 40 30 00
Fax
str. Grenoble, 106, MD-2019 Chişinău, Republica Moldova
Email: moldstat@old.statistica.md
Copyright © 2024 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare | Protecția datelor cu caracter personal
Tipărire