Activitatea instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general la începutul anului de studii 2011/121
Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind activitatea instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general la începutul anului de studii 2011/12.
Reţeaua instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general este constituită din 1460 şcoli, gimnazii şi licee, inclusiv 3 şcoli serale şi 1457 şcoli de zi. Învăţămîntul de zi se desfăşoară în 83 şcoli primare, 829 gimnazii, 497 licee, 19 şcoli medii de cultură generală şi 29 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.
Tabelul 1. Instituţii de învăţământ primar şi secundar general
2010/11 | 2011/12 | |||
Total | inclusiv instituţii de stat | Total | inclusiv instituţii de stat | |
Total | 1489 | 1471 | 1460 | 1442 |
De zi | 1484 | 1466 | 1457 | 1439 |
şcoli primare | 85 | 85 | 83 | 83 |
gimnazii | 763 | 763 | 829 | 829 |
licee | 495 | 477 | 497 | 479 |
şcoli medii de cultură generală | 108 | 108 | 19 | 19 |
şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică | 33 | 33 | 29 | 29 |
Serale | 5 | 5 | 3 | 3 |
Învăţămîntul de zi. Marea majoritate a instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general (98,8%) reprezintă proprietatea publică. În ţară funcţionează, de asemenea, 18 licee cu forma de proprietate nestatală, care sînt amplasate doar în mediul urban.
Ca rezultat al optimizării reţelei instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general, numărul acestora în anul de studii 2011/12 s-a micşorat comparativ cu anul de studii precedent cu 27 unităţi, în special s-a redus numărul şcolilor medii de cultură generală.
Tipul instituţiilor de învăţământ diferă în dependenţă de mediul de reşedinţă. Astfel, în mediul urban prevalează liceele, cu o pondere de 65 la sută, fiind urmate de gimnazii cu 22 la sută, pe cînd în mediul rural, 68,5% din instituţiile de învăţământ sunt gimnaziile, iar 23,7% liceele.
La începutul anului de studii 2011/12 reţeaua instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general cuprindea 380,2 mii elevi sau cu 3,8% mai puţin decât în anul de studii precedent (vezi anexa, tabelul 1). În ultimii 10 ani numărul elevilor s-a micşorat cu 37,0%, iar numărul populaţiei din grupa de vîrstă 7-18 ani a fost în descreştere cu 32,5%.
Figura 1. Evoluţia populaţiei de vîrstă şcolară (7-18 ani) şi a numărului de elevi din învăţămîntul primar şi secundar general, în perioada 2002-2011
Din total elevi cuprinşi în învăţământul primar şi secundar general, 139,8 mii (36,8%) reprezintă elevii din învăţământul primar şi din clasele pregătitoare din şcoli, 181,9 mii (47,8%) - elevii din învăţământul gimnazial şi 58,5 mii (15,4%) elevii, care au urmat cursurile de studii liceale. În ultimii 5 ani, se constată o reducere a contingentului de elevi în clasele primare şi pregătitoare cu 14,2 mii elevi (9,2%), în clasele gimnaziale – cu 57,6 mii elevi (24,0%) şi în clasele X–XII – cu 8,9 mii elevi (13,2%).
Reducerea numărului de elevi a cauzat şi reducerea numărului mediu de elevi în clasă. În anul de studii 2011/12, numărul mediu al elevilor în clasă a scăzut până la 19 elevi, în comparaţie cu 22 elevi în anul de studii 2002/03. În mediul urban acest indicator constituie 22 de elevi, iar în cel rural – 17 elevi.
Numărul copiilor înscrişi în clasa I care au fost încadraţi în programe de educaţie preşcolară a constituit circa 35 mii persoane sau 97,5%, fiind practic la nivelul anului de studii precedent.
Majoritatea elevilor din învăţământul primar şi secundar general (99,0%) studiază în şcoli publice. În sectorul privat studiază, respectiv, 3,9 mii persoane, sau cu 2,2% mai mult faţă de anul de studii 2010/11.
În anul de studii 2011/12, în medie la 10 mii locuitori revin 1071 elevi. Cel mai mare număr de elevi la 10 mii locuitori se înregistrează în UTA Găgăuzia – 1170 persoane. În zona Sud acest indicator constituie 1111 persoane la 10 mii locuitori, Centru – 1107, Nord – 1021 şi în mun. Chişinău – 1002 persoane.
Figura 2. Numărul de elevi la 10 mii locuitori, pe zone de dezvoltare
Pe parcursul ultimilor ani în învăţământul primar şi secundar general s-a schimbat considerabil situaţia privind studierea limbilor străine. De o popularitate tot mai mare se bucură limba engleză, care este studiată de 57,4% elevi, după care urmează limba franceză – 52,0% elevi, iar germana este studiată doar de 3,1% elevi. În afara de acestea, sunt studiate şi următoarele limbi: spaniola, latina, italiana, turcă, poloneza.
În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată diferenţe semnificative în ierarhia limbilor studiate. Astfel, limba franceză este studiată preponderent în instituţiile din mediul rural (67,2% din total elevi din mediul rural), iar în mediul urban predomină ponderea elevilor care studiază limba engleză (83,8% din total elevi din mediul urban).
Figura 3. Ponderea elevilor din învăţământul primar şi secundar general, care studiază limbi moderne
Actualmente, în ţară funcţionează 81 şcoli în care procesul educaţional se desfăşoară în două schimburi. Menţionăm, că tot mai puţini elevei studiază în schimbul doi, în anul de studii 2011/12 numărul acestor elevi constituie 5,4 mii persoane, sau 1,4% din numărul total de elevi (vezi anexa, tab. 5).
Reţeaua instituţiilor de învăţământ special este formată din29 unităţi. Numărul elevilor înscrişi în învăţământul special, în anul de studii 2011/12 a constituit 2549 persoane sau cu 19,4% mai puţin comparativ cu anul de studii precedent. Majoritatea elevilor din cadrul acestor instituţii sunt cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală – 80,3%, cu auz slab – 8,7%, cu restanţe poliomielitice şi paralizii cerebrale – 4,2% copii, cu vederea slabă – 4,1%, surzi – 2,8%. Totodată, pentru circa 1600 copii cu necesităţi speciale, care din diferite motive nu pot frecventa şcoala, sunt organizate studiile la domiciliu.
Absolvenţi. În anul 2011 numărul total de absolvenţi ai învăţămîntului de zi a constituit 61,5 mii persoane, din care învăţământul gimnazial au absolvit 41,5 mii, iar 20,0 mii sînt absolvenţi ai liceelor şi şcolilor medii de cultură generală. Din total absolvenţi ai gimnaziilor, 36,5% sunt din mediul urban şi 63,5% din mediul rural. În cazul absolvenţilor liceelor şi şcolilor medii de cultură generală, 63,9% din absolvenţi sunt din mediul urban, iar 36,1% respectiv din mediul rural.
Figura 4. Repartizarea absolvenţilor în funcţie de medii de reşedinţă, 2011
Baza tehnico-materială. La începutul anului de studii 2011/12 din 1457 instituţii de învăţămînt primar şi secundar general de zi, 1432 unităţi desfăşurau procesul educaţional în încăperi proprii, iar 25 – în încăperi arendate. Din total instituţii, 1150 dispun de încăperi standardizate, iar restul 307– de încăperi reamenajate.
Cu săli sportive sunt dotate 54,2% şcoli primare, 73,2% gimnazii, 94,0% licee şi 89,5% şcoli medii. Punct medical există în 75,2% gimnazii, 97,2% licee, 78,9% şcoli medii şi în fiecare a doua şcoală primară. Practic fiecare instituţie şcolară dispune de bibliotecă.
Totodată, 87,4% din numărul total de şcoli dispun de cabinete pentru bazele informaticii şi tehnicii de calcul, care sînt utilate cu 17,3 mii computere. Din acestea, 13,4 mii lucrează în reţea şcolară comună, iar 40% din total computere sunt cu acces la Internet. În medie la un loc utilat cu computer revin 22 elevi, în mediul urban - 27 elevi, iar în mediul rural – 19 elevi.
Figura 5. Numărul de elevi la un computer
Învăţământul seral. La începutul anului de studii 2011/12, cele 3 instituţii cu profil seral cuprindeau 1198 persoane, sau 0,3% din numărul total al elevilor din învăţămîntul primar şi secundar general. În general, numărul persoanelor care îşi fac studiile în învăţământul seral este în continuă descreştere, aceste instituţii fiind amplasate în oraşul Chişinău.
Numărul absolvenţilor învăţământului seral, care au primit certificat de studii gimnaziale în anul 2011 a constituit 183 persoane, iar numărul celor care au primit atestat de studii medii generale a înregistrat cifra de 1234 persoane.
Notă:
1 Instituţii situate în partea stângă a Nistrului şi municipiul Bender care se află în subordinea Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova
Persoană de contact:
Ala Negruţa
şefa direcţiei statistica socială şi a nivelului de trai
tel. 40 30 78