Prima / Mortalitatea generală după principalele clase ale cauzelor de deces în anul 2019
 
Mortalitatea generală după principalele clase ale cauzelor de deces în anul 2019
15.05.2020

Mortalitatea generală după principalele clase ale cauzelor de deces în anul 20191

Biroul Național de Statistică informează că numărul decedaților, în anul 2019, conform datelor Agenției Servicii Publice, a fost de 36416 persoane, cu 891 persoane (2,4%) mai puțin comparativ cu anul precedent.

Evoluția acestui eveniment demografic pe parcursul anilor 2014-2019 relevă faptul că au avut loc atât creșteri, cât și diminuări esențiale ale numărului persoanelor decedate. În acest sens, o creștere mai semnificativă a fost înregistrată în anul 2014 (cu 3,8%), iar diminuarea cea mai vizibilă s-a produs în anul 2017 (cu 4,5%).

În anul 2019, rata mortalităţii pe țară (calculată la numărul preliminar al populației cu reședință obișnuită2 din 01.01.2020 -  2,6 mil. persoane) s-a redus, comparativ cu anul 2018, de la 13,8‰ la 13,7‰, la bărbați rata mortalității rămâne constantă (15,3‰), însă la femei s-a înregistrat o diminuare ușoară de la 12,4‰ la 12,3‰ comparativ cu anul precedent.

Conform datelor preliminare ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale, structura mortalităţii pe principalele clase ale cauzelor de deces3 practic nu s-a schimbat: cele mai multe decese (59,1%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumorile maligne (16,8%), bolile aparatului digestiv (9,0%), accidentele, intoxicaţiile şi traumele (6,0%), bolile aparatului respirator (4,4%) şi alte cauze (4,7%).

Mortalitatea masculină, repartizată pe cauze de deces, diferă de cea feminină. „Supramortalitatea feminină” s-a înregistrat numai în cazul bolilor aparatului circulator. În structura mortalității femeilor, ponderea deceselor din această cauză este de 1,2 ori mai mare decât cea a bărbaților.

Însă, mortalitatea masculină a înscris valori mai înalte comparativ cu mortalitatea femeilor („supramortalitate masculină”) în cazul accidentelor, intoxicaţiilor şi traumelor - de 4,2  ori mai mare; de 2,4  ori – în cazul bolilor aparatului respirator; și de 1,4 ori – în cel al tumorilor maligne, comparativ cu valorile înregistrate de mortalitatea feminină.

Mortalitatea generală pe cauze de deces diferă destul de semnificativ şi în profil teritorial.

Decesele cauzate de boli ale aparatului circulator au fost mai semnificative în partea de Nord a Republicii Moldova (63,8% din numărul total al decedaților în regiune), de tumori maligne – în municipiul Chișinău (21,2%) și UTA Găgăuzia (20,1%); de boli ale aparatului digestiv cele mai multe cazuri au fost înregistrate în zona centrală a ţării (11,2%). Cel mai înalt nivel al mortalităţii provocate de cauzele externe (precum accidente, intoxicații și traume) s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare Centru și Sud (câte 6,9%). În UTA Găgăuzia s-au înregistrat cele mai multe cazuri de deces provocate de bolile aparatului respirator – 5,3% urmat de regiunea Sud - 4,6%.

Date privind numărul de decese pe principalele clase ale cauzelor de deces în profil teritorial sunt prezentate în Tabelul 1 din Anexă.

Informații statistice adiționale

Conform datelor preliminare ale Agenției Servicii Publice4, numărul de acte de deces, înregistrate de către organele stării civile în primele trei luni ale anului 2020, sunt în scădere din ianuarie până în martie 2020 și comparativ cu aceleași perioade ale anului 20195.

Date privind indicatori de monitorizare a mortalității în cadrul Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 3 Sănătate și stare de bine pentru toți sdg-ro-03.png pot fi accesate în Tabelul 2 din Anexă.

 

Note:

1 Date preliminare. Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender. 
2 Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.). 
3 Principalele clase ale cauzelor de deces sunt stabilite conform Clasificației Internaționale a Maladiilor (CIM), Revizia a 10-a a Organizației Mondiale a Sănătății. 
4 În contextul Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr.55 din 17.03.2020 privind declararea stării de urgență, precum și Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.1 din 18 martie 2020, Agenția Servicii Publice prin intermediul subdiviziunilor teritoriale, începând cu 19 martie curent, a instituit regim special de activitate a instituției.
5 Datele privind numărul decedaților în ianuarie-martie 2020 reprezintă un număr preliminar al deceselor înregistrate (conform datei înregistrării actului de deces, nu după data evenimentului de deces) în această perioadă de către subdiviziunile Agenției Servicii Publice (ASP) (responsabilă de înregistrarea actelor stării civile) și poate să nu corespundă cu numărul de decese din alte surse (cum ar fi rapoarte media, estimări ale autorităților de sănătate sau alte agenții), sau cu total decese în țară. De menționat că, elaborarea informației despre mortalitate pe cauze de deces (date după data evenimentului, prezentate anual BNS) este efectuată de Agenția Națională pentru Sănătate Publică în baza certificatelor medicale constatatoare ale decesului. În baza datelor ASP, Biroul Național de Statistică elaborează date ale statisticii vitale (mișcarea naturală a populației). 

 

Informații relevante:

 

sdg-ro-03.png

Persoană de contact:

Bargan Natalia
Direcţia statistica populației și migrației
tel. 067 770 026
Prima / Mortalitatea generală după principalele clase ale cauzelor de deces în anul 2019
Tel. 022 40 30 00
Fax
str. Grenoble, 106, MD-2019 Chişinău, Republica Moldova
Email: moldstat@old.statistica.md
Copyright © 2024 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare | Protecția datelor cu caracter personal
Tipărire