Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 2016

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia infracţionalităţii în anul 2016.

Numărul infracţiunilor în ultimii ani este în creştere

Conform informaţiei Ministerului Afacerilor Interne în anul 2016, pe teritoriul republicii au fost înregistrate 41,9 mii infracţiuni, înregistrînd o creştere de 5,4% faţă de anul precedent, iar comparativ cu anul 2012 nivelul infracţionalităţii a crescut cu 14,5%. Rata infracţionalităţii constituie 118 infracţiuni la 10 mii locuitori comparativ cu 103 infracţiuni în anul 2012.

Figura 1. Rata infracţionalităţii, 2012 -2016

Nivelul infracţionalităţii este mai mare în mediul urban

Cea mai mare rată a infracţionalităţii rămîne a fi înregistrată în localităţile urbane şi mai cu seamă în mun. Chişinău - 182 infracţiuni la 10 mii locuitori şi mun. Bălţi - 128 infracţiuni la 10 mii locuitori. Circa 35% din total infracţiuni au loc în mun. Chişinău, nivelul infracţionalităţii depăşind nivelul mediu pe ţară de 1,5 ori.

În raioanele Criuleni, Cantemir şi Ialoveni este înregistrat cel mai mare nivel al infracţionalităţii

În anul 2016, o rată mai mare a infracţionalităţii s-a înregistrat în Criuleni (110 infracţiuni la 10 mii locuitori), Cantemir (109 infracţiuni la 10 mii locuitori) şi Ialoveni (107 infracţiuni la 10 mii locuitori). Un nivel mai mic al infracţionalităţii se atestă în Făleşti (59 infracţiuni la 10 mii locuitori), Glodeni (64 infracţiuni la 10 mii locuitori) şi Sîngerei (67 infracţiuni la 10 mii locuitori ).

Fiecare a cincea infracţiune este din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave

Circa 20% din infracţiunile înregistrate sunt excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 3,3% revin infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 16,6% revin celor grave. În ultimii 5 ani se înregistrează o creştere a infracţiunilor mai puţin grave (+16%) şi a celor uşoare (+25%). La 10 mii locuitori, în medie revin 23,5 infracţiuni grave, cele mai multe infracţiuni fiind înregistrate în mun. Chişinău (39 cazuri la 10 mii locuitori).

Figura 2. Numărul infracţiunilor grave¹ în total infracţiuni înregistrate, 2012-2016

Fiecare a patra infracţiune este comisă în locuri publice, iar fiecare a şasea este comisă de către persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie

Pe parcursul anului 2016, fiecare a patra infracţiune a fost săvîrşită în locuri publice, iar cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost săvîrşite 91 infracţiuni, inclusiv 31 cazuri de huliganism, 28 cazuri de vătămări intenţionate, 9 cazuri de tîlhării şi 8 cazuri de omor. Din numărul total de infracţiuni înregistrate, 16,2% sunt săvîrşite de persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie.

Numărul infracţiunilor săvîrşite de minori este în descreştere

Pe parcursul anului 2016, de către minori sau cu participarea acestora au fost comise 2,2% din total infracţiuni înregistrate. Comparativ cu anul precedent se remarcă o reducere cu 5,7% a infracţiunilor săvârşite de minori, în special a infracţiunilor privind viaţa sexuală şi contra patrimoniului.

Tabelul 1. Infracţionalitatea juvenilă, 2012-2016

Minorii preponderent comit furturi şi jafuri

Minorii cel mai frecvent sunt implicaţi în săvîrşirea furturilor, cu o pondere de 67,8%, după care urmează jafurile – 6,4% şi huliganismul – 2,9%. În anul 2016, la 100 mii copii în vîrstă de pînă la 18 ani revin circa 137 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 206 în anul 2012. Cel mai mare nivel al ratei infracţionalităţii juvenile din ultimii 5 ani s-a înregistrat în 2012.

Aproape fiecare a doua infracţiune este contra patrimoniului, iar fiecare a şaptea în domeniul transporturilor

În structura infracţiunilor înregistrate, fiecare a doua infracţiune este comisă contra patrimoniului (53,5%), după care urmează infracţiunile în domeniul transporturilor (14,7%), infracţiunile contra securităţii publice (4,7%) şi cele contra familiei şi minorilor (4,4%).

Figura 3. Structura infracţiunilor înregistrate după categorii, 2016

Mai multe infracţiuni contra patrimoniului şi contra vieţii şi sănătăţii persoanei, dar mai puţine infracţiuni economice şi contra familiei şi minorilor

În anul 2016 au fost înregistrate mai multe infracţiuni contra patrimoniului comparativ cu anul precedent, în special s-a majorat numărul cazurilor de pungăşii (de 1,6 ori), şantaj (de 1,4 ori). De asemenea, a crescut numărul infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei (+8%), inclusiv a omorurilor (+6,8%) şi a infracţiunilor contra securităţii publice (+11,5%). În acelaşi timp, au fost înregistrate mai puţine cazuri de infracţiuni economice (-20,8% ), infracţiuni contra familiei şi minorilor (-10,8%) şi contra sănătăţii publice (-2,3 %).

Tabelul 2. Persoane decedate în urma infracţiunilor înregistrate, 2012-2016

Fiecare a treia persoană a decedat în accidente rutiere şi fiecare a patra din cauza omorurilor

În anul 2016, numărul persoanelor decedate în urma infracţiunilor înregistrate a constituit 642 persoane. Astfel, aproape fiecare a treia persoană a decedat în urma accidentelor rutiere (36,8%), urmat de decesul din cauza omorurilor (23,5%) şi vătămărilor intenţionate (13,1%). În rezultatul infracţiunilor grave au decedat 279 persoane.

Numărul persoanelor care au comis infracţiuni este în creştere, iar cei mai mulți infractori sunt bărbați

În anul 2016 au fost relevate 17,6 mii persoane care au comis infracţiuni, în creştere cu 2,4% comparativ cu anul precedent. Rata persoanelor care au comis infracţiuni a înregistrat o valoare medie de 495 infractori la 100 mii populaţie, faţă de 483 infractori în anul precedent. La 10 mii copii în vîrstă de pînă la 18 ani revin în medie 19 infractori.

Cel mai înalt nivel al infracţionalităţii este înregistrat în rîndul bărbaţilor, femeile constituind o cotă mai mică în numărul persoanelor care au comis infracţiuni (7,5%). Femeile sunt implicate în comiterea infracţiunilor grave în proporţie de 20,2% din totalul femeilor comparativ cu 15,9% din bărbaţi. La 100 mii femei revin în medie 71 femei care au comis infracţiuni, iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 951 persoane. Bărbaţii sunt implicaţi mai mult în săvîrşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor, huliganism şi violenţă în familie, iar femeile în săvîrşirea furturilor, infracţiunilor legate de droguri şi escrocherii.

Tabelul 3. Numărul persoanelor relevate care au comis infracţiuni, 2014-2016

Femeile comparativ cu bărbaţii încalcă legea la o vîrstă mai înaintată

Astfel, cel mai frecvent comit infracţiuni femeile în vîrstă de 30 şi mai mulţi ani (55,0%) şi cele în vîrstă de 18-24 ani (20,1%), iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 45,1% şi 24,9%. Circa 9,6 la sută din bărbaţi şi 2,4 la sută din femei în vîrstă de 30 ani şi peste au fost în stare de ebrietate în momentul săvîrşirii infracţiunii, cel mai frecvent aceştia au comis infracţiuni în domeniul transportului.

Persoane condamnate

În medie în fiecare zi circa 27 persoane sunt condamnate, inclusiv 25 bărbaţi

Numărul persoanelor condamnate în anul 2016 a constituit circa 10 mii persoane, ceea ce înseamnă că în fiecare zi 27 persoane sunt condamnate. Comparativ cu anul precedent numărul lor s-a redus cu 14,1%.

Figura 4. Persoane condamnate la 100 mii locuitori, 2012-2016

La 100 mii locuitori în medie revin 283 condamnaţi, cu 36 condamnaţi mai mult comparativ cu anul 2012. Femeile deţin o cotă de 6,3% în numărul total de condamnaţi, iar la 100 mii femei revin în medie 35 femei condamnate comparativ cu 550 bărbaţi condamnaţi la 100 mii bărbați. Rata minorilor condamnaţi înregistrează un nivel de 49 condamnaţi la 100 mii minori (0-17 ani).

Cel mai des infractorii sunt condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor, furturi şi huliganism

În majoritatea cazurilor delicvenţii au fost condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor – 28,3%, savîrşirea furturilor – 12,9%, acte de huliganism – 8,1%, infracţiuni legate de droguri – 6,0%, precum şi jafuri – 3,8%, etc.

Figura 5.Structura condamnaţilor după principalele categorii de infracţiuni, 2016

Amenda, condamnarea condiţionată şi privaţiunea de libertate sunt principalele pedepse aplicate

Cel mai frecvent au fost aplicate următoarele pedepse: aplicarea amenzii – 3229 persoane (32,2%), condamnarea condiţionată - 2700 persoane (26,9%), privaţiunea de libertate - 2157 persoane (21,5%), munca neremunerată în folosul comunităţii – 1636 (16,3%). În cazul minorilor predomină condamnarea condiţionată (55,8%), după care urmează privaţiunea de libertate (9,9%) şi munca neremunerată în folosul comunităţii (8,7%).

Femeile într-o măsură mai mare sunt condamnate condiţionat comparativ cu bărbaţii

În anul 2016 condamnarea condiţionată a fost stabilită pentru 36 la sută din femei, comparativ cu 26 la sută din bărbaţi.Totodată, pe lîngă amendă şi închisoare, fiecare al şaselea bărbat condamnat a fost pedepsit cu munca neremunerată în folosul comunităţii, iar în cazul femeilor această pedeapsă a fost stabilită pentru 11 la sută din femei condamnate.

Tabelul 4. Repartizarea condamnaţilor după principale tipuri de pedepse stabilite de instanţele judecătoreşti,2014-2016

Mai multe persoane deţinute în instituţii penitenciare

În anul 2016, numărul persoanelor care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile penitenciare s-a majorat cu aproximativ 27% comparativ cu anul 2012. Totodată, din total persoane deţinute circa 8,2% sunt femei. La 100 mii locuitori revin în medie 180 persoane deţinute. Cazurile de omor au determinat pedeapsa cu închisoare pentru 1561 persoane, acestea fiind urmate de persoanele care au comis furturi - 677 persoane. Ceilalţi au fost condamnaţi pentru viol - 604 persoane, vătămare intenţionată gravă - 537 persoane, tîlhării - 488 persoane, iar pentru infracţiuni privind traficul şi consumul de droguri - 340 persoane.

Tabelul 5. Numărul deţinuţilor în instituţiile penitenciare după tipul infracţiunii săvîrşite, 2012 - 2016