Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi șomajul în anul 2017¹

Biroul Naţional de Statistică anunţă că, în anul 2017 populația economic activă (populația ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1259,1 mii persoane, fără modificări esenţiale față de anul 2016 (-1,1%).

Disparităţi importante pe sexe şi medii în cadrul persoanelor economic active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaților (50,8%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (49,2%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare faţă de cea din mediul urban: respectiv 53,7% și 46,3%.

Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 42,2%, fiind în ușoară scădere față de nivelul anului 2016 (42,6%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populaţiei masculine – 45,3%, în comparaţie cu cea feminină – 39,4%. Ratele de activitate pe medii au înregistrat următoarele valori: 44,5% în mediul urban și 40,4% în mediul rural. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 30,1%, iar în categoria 15-64² ani – 46,9%. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-56 ani pentru femei şi 16-61 ani pentru bărbaţi) a fost de 49,4%.

Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități³ a constituit 19,7%, inclusiv 20,3% la bărbați, 19,0% la femei, 16,8% în mediul urban și 21,5% în mediul rural.

Populaţia ocupată a constituit 1207,5 mii persoane, fără modificări semnificative față de 2016 (-1,0%). Ca şi în cazul populaţiei economic active, nu au fost înregistrate disparităţi pe sexe (50,5% bărbați și 49,5% femei), ponderea persoanelor ocupate din mediu rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban, respectiv 54,4% mediul rural și 45,6% mediul urban.

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 40,5%, fără modificări semnificative față de anul 2016 (40,8%). Rata de ocupare a bărbaților (43,1%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (38,1%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea de 41,9% în mediul urban și 39,3% în mediul rural.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16- 56/61 ani) a fost de 47,2%, a populaţiei în vârstă de 15-64 ani – 44,9%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 27,6%.

Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități a constituit 19,1%. În distribuția pe sexe acest indicator a înregistrat valorile: 19,7% pentru bărbați si 18,5% pentru femei. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități din mediul rural a fost mai înaltă (21,1%) în comparație cu cea din mediul urban (16,0%).

Figura 1. Evoluția ratelor de activitate și ocupare

În distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că în sectorul agricol au activat 390,5 mii persoane (32,3% din totalul persoanelor ocupate). Din rândul acestora, 46 la sută (sau 14,9% din total ocupare) o constituie persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în exclusivitate pentru consumul propriu. Faţă de 2016 numărul populaţiei ocupate în agricultură s-a micșorat cu 20,5 mii, sau cu 5,0%.

În activităţile non-agricole au fost ocupate 817,0 mii persoane (+ 8,4 mii față de 2016). Ponderea persoanelor ocupate în industriea constituit 12,0% (12,1% în 2016), iar în construcții 4,7% (5,0% în 2016). Faţă de nivelul anului trecut numărul persoanelor ocupate în industrie s-a micșorat cu 2,5%, iar în construcții cu 7,1%. În sectorul servicii au activat mai mult de jumătate (51,0%) din totalul persoanelor ocupate, ponderea acestora fiind în creștere față de 2016 (49,2%).

În rândul persoanelor ocupate cu dizabilități predomină activitățile agricole (52,6%), urmate de administrația publică, învățământ și sănătate (15,8%), comerț (10,0%), industrie (7,3%).

În repartizarea după forme de proprietate 74,4% din populația ocupată a activat în sectorul privat și 25,6% - în sectorul public.

Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă, că ponderea salariaților a constituit 65,2% din total. Marea majoritate a salariaților (91,1%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată⁴ în rândul salariaților a constituit 6,2%, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (7,1% în 2016). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înţelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (7,3%) decât salariații femei (5,3%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (40,0%) și comerț (20,7%).

În sectorul informal au lucrat 14,9% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 34,7% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 13,4%, iar persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în exclusivitate pentru consumul propriu – 43,0%. Din totalul salariaților 7,1% aveau un loc de muncă informal.

Numărul şomerilor, estimat conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de 51,6 mii, fiind cu 3,2% mai mic față de 2016 (53,3 mii). Şomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații – 59,9% din total șomeri şi persoanele din mediul urban – 64,7%.

Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 4,1%, fără modificări semnificative față de 2016 (4,2%). Rata şomajului la bărbaţi a fost de 4,8%, iar la femei - de 3,3%. Disparităţi semnificative au fost înregistrate între medii: 5,7% în urban, față de 2,7% în rural. În rândul  tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 11,8%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 8,1%.

Printre persoanele cu dizabilități valoarea acestui indicator a fost de 2,9%, inclusiv 3,1% la  bărbați și 2,8% la femei. 

Rata şomajului este unul din cei patru indicatori ai sub-utilizării forţei de muncă, denumit LU1 de BIM. Toți indicatorii privind sub-utilizarea forței de muncă⁶, calculați pentru Republica Moldova se prezintă astfel:

Figura 2. Evoluția indicatorilor de sub-utilizare a forței de muncă

Valoarea ridicată a indicatorului LU4 (indicatorul compozit de sub-utilizare al forței de muncă) indică existența forței de muncă potențiale (persoane inactive care își exprimă interesul de a lucra, dar condițiile existente îi limitează în căutarea activă a unui loc de muncă și/sau la începerea lucrului în următoarele 15 zile), neutilizată, care este estimată la peste 140,0 mii persoane, (în scădere cu 8,3% față de anul anterior).

Diferența mare dintre valorile indicatorilor LU4 (indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă) și LU1 (rata șomajului BIM) demonstrează limitările pe care le are rata șomajului BIM în contextul pieței muncii din țara noastră. Puțin peste o treime (36,8%) din persoanele care doresc să lucreze pentru un venit, caută activ un loc de muncă și sunt identificate/ definite ca șomeri BIM.

Populaţia inactivă de 15 ani şi peste a constituit 1724,7 mii persoane, sau 57,8% din totalul populaţiei de aceeaşi categorie de vârstă, fără modificări semnificative față de 2016 (57,4%).

Din punct de vedere al relaţiei cu piaţa muncii din țară, în cadrul populaţiei inactive pentru anul 2017, se disting câteva categorii importante:

A. Persoane care nu doresc să lucreze: 1382,4 mii

Din acestea:

A.1. pensionari: 616,6 mii;
A.2. persoane care nu doresc să lucreze deoarece învaţă sau studiază: 254,1 mii;
A.3. persoane care nu doresc să lucreze pentru venit deoarece îngrijesc de familie: 198,9  mii;
A.4. persoane care se află în ţară, dar care nu doresc să lucreze în Moldova deoarece deja au un loc de muncă (permanent sau sezonier) peste hotare sau persoane care planifică să lucreze peste hotare: 216,2  mii;

B. Persoane declarate de către gospodării aflate peste hotare, la lucru sau în căutare de lucru: 318,4 mii persoane;

C. Persoane descurajate în a-şi mai găsi un loc de muncă în țară: 7,7  mii persoane.

Sumând numărul persoanelor din grupurile A.4. și B. se obține un număr de 535 mii persoane, sau 31,0% din numărul total de persoane inactive cu vârsta de 15 ani și mai mult, care participă sau planifică să participe pe piața forței de muncă din alte țări.

În anul 2017, ponderea tinerilor NEET a constituit 29,3% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-29 ani, cu excepția persoanelor plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru.

Grupul NEET⁷ îl reprezintă tinerii în vârstă de 15-29 ani, care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la nici-un fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație.

• Anexă (10 tabele .xls)

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender. 

² Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.

³ Conform certificatului de dizabilitate și capacitatea de muncă.

⁴ Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru şi sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă. 

⁵ Definiție în corespundere cu Rezoluția „Statisticile privind munca, ocuparea şi subutilizarea forţei de muncă”, adoptată de a 19-a Conferință Internațională a Statisticienilor Muncii, 2013.

⁶ Subutilizarea forței de muncă în Republica Moldova (19.05.2016): LU1 – rata șomajului; LU2 – Rata compusă a sub-ocupării în raport cu timpul și șomajului; LU3 – Rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale; LU4 - Indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă, detalii aici.

⁷ Termenul original din limba engleză: „Not in Employment, Education or Training (NEET)”.

* Datele prezentate au fost obţinute în cadrul cercetării Ancheta Forţei de Muncă, desfășurate în anul 2017 pe un eșantion de 28800 adrese. Informația fiind colectată de la 46187 persoane cu vârsta de 15 ani şi peste. Estimatorii pentru anul 2017 au fost calculați ca medii anuale în baza estimatorilor trimestriali.