Tinerii în Republica Moldova în anul 20201
Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia tinerilor în Republica Moldova în anul 2020.
Situaţia demografică
Tinerii reprezintă peste un sfert din populația țării
Numărul populaţiei cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2021 a constituit 2597,1 mii persoane2, din care 680,3 mii sau 26,2% au fost tineri cu vârsta 14-34 ani. Repartizarea tinerilor pe sexe, se prezintă astfel: 49,4% – femei şi 50,6% – bărbaţi.
Generaţia tinerilor este în descreştere continuă
În perioada 2017-2021, populaţia cu vârsta de 14-19 ani a scăzut cu 18,5 mii persoane (sau cu 10,1%), iar ponderea acestei categorii în numărul total al tinerilor cu vârsta 14-34 ani s-a majorat de la 22,0% la 01.01.2017, până la 24,1% la 01.01.2021. Numărul persoanelor în vârstă de 20-24 ani a scăzut cu 61,5 mii persoane (sau cu 31,6%), ponderea acestoră fiind în descreștere în perioada analizată cu 3,9 p.p., iar a celor în vârstă de 25-29 ani cu 53,3 mii (respectiv cu 23,6% și cu 1,9 p.p.). Numărul tinerilor cu vârsta de 30-34 ani s-a diminuat cu 15,0 mii (sau cu 6,7%), ponderea acestoră fiind în creștere în perioada analizată cu 3,7 p.p.
Datele graficului în format .xlsx
Femeile tinere se căsătoresc mai devreme comparativ cu bărbații tineri
În anul 2020 s-au încheiat 15,5 mii căsătorii. Numărul căsătoriilor încheiate pentru prima dată a constituit 10,7 mii. Majoritatea (90%) fiind înregistrate de persoanele tinere cu vârsta de 16-34 ani. Cei mai mulți bărbați, care s-au căsătorit în 2020, aparțin grupei de vârstă 25-29 ani (43,3%), iar cele mai multe femei căsătorite - grupei de vârstă 20-24 ani (49,0%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 29 ani pentru bărbați și 26 ani pentru femei.
Datele graficului în format .xlsx
Pe parcursul perioadei 2016-2020, atât numărul căsătoriilor cât și al divorțurilor, a fost în scădere. Numărul căsătoriilor înregistrate la tineri s-a micșorat cu 34,2% în cazul bărbaților și cu 34,4% – în cazul femeilor. Ponderea primelor căsătorii încheiate de tineri în vârsta de 20-24 ani a scăzut cu circa 0,8 p.p, iar la tinerii cu vârsta de 25-29 ani cu 2,4 p.p. În același timp, ponderea femeilor și bărbaților care s-au căsătorit la o vârstă timpurie (16-19 ani) a crescut cu 0,2 p.p. și cu 0,5 p.p la tinerii cu vârsta de 30-34 ani.
Datele graficului în format .xlsx
Femeile tinere din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără decât cele din mediul urban
Distribuția născuților-vii după vârsta mamei arată concentrarea acestora până la vârsta de 35 ani (85% din total născuți-vii). Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 25,2 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără decât mamele din mediul urban, la 24,1 ani şi, respectiv, 26,9 ani. În funcție de starea civilă a mamei, în anul 2020, numărul copiilor născuți de mamele tinere în afara căsătoriei a fost de 5,0 mii (19,3% din numărul total al născuților-vii, mamele cărora au vârsta de 14-34 ani). Rata nașterilor timpurii la vârsta de 15-19 ani, în anul 2020, a constituit 27,3 născuți-vii la 1000 femei de vârsta respectivă (indicator ODD 3.7.2 
) fiind în scădere cu circa 1,2 p.p. comparativ cu 2019 (28,5 născuți-vii la 1000 femei).
Numărul întreruperilor de sarcină la femeile în vârstă de 15-34 ani este în scădere
În anul 2020, numărul întreruperilor de sarcină la femeile în vârstă de 15-34 ani a constituit 5,9 mii de cazuri, fiind cu 43,7% mai puțin față de anul 2016. Dintre acestea, 91,5% au revenit femeilor în vârstă de 20-34 ani. La 1000 femei în vârstă de 15-34 ani au revenit 17,8 cazuri de întrerupere a sarcinii.
Învăţământ
În anul de studii 2020/21, numărul elevilor (din învățământul liceal și profesional tehnic) și studenților a constituit 140,9 mii persoane sau cu 10,9% mai mic față de anul de studii 2016/17.
Numărul de elevi (din învățământul liceal și profesional tehnic) și studenți ce revin la 1000 locuitori în vârstă de 15-29 ani a constituit 320 persoane în anul de studii 2020/21, comparativ cu 275 persoane în 2016/17. Pe niveluri educaționale, în anul de studii 2020/21, la 1000 locuitori de 15-29 ani au revenit 84 elevi din învățământul liceal, 102 elevi din învățământul profesional tehnic și 134 studenți din învățământul superior.
Datele graficului în format .xlsx
Pe parcursul ultimilor 5 ani, numărul de elevi în învățământul liceal a înregistrat o evoluție relativ constantă și ușor în creștere. Astfel, în anul de studii 2020/21, în învățământul liceal au fost înscriși 37,1 mii elevi, fiind în creștere cu circa 5% față de 2019/20. Pe sexe s-a menținut preponderența fetelor (55,4% în anul de studii 2020/21). Pe medii de reședință s-a păstrat decalajul constant, mediul rural fiind în continuare defavorizat. În anul de studii 2020/21, 80,5% din elevii înscriși în clasele 10-12 își faceau studiile în liceele din mediul urban.
În anul de studii 2020/21, în învățământul profesional tehnic au fost cuprinși 44,8 mii elevi, inclusiv 15,1 mii în învățământul profesional tehnic secundar și 29,7 mii – profesional tehnic postsecundar3. În sistemul de învățământ profesional tehnic efectivele de elevi au scăzut în cazul nivelului secundar, cu 3,9 mii față de anul 2016/17.
Datele graficului în format .xlsx
În învățământul profesional tehnic secundar, s-au atestat ponderi mai mari pentru elevii în vârstă de 16 și 17 ani, precum și 18 ani (29,9%, 29,8% și, respectiv, 17,9% în anul de studii 2020/21), în învățământul profesional tehnic postsecundar, respectiv, pentru elevii cu vârste aferente acestui nivel: 23,2% – 16 ani, 23,2% – 17 ani, 22,7% – 18 ani, 17,2% – 19 ani.
Totodată, s-a păstrat orientarea mai multor băieți către învățământul profesional tehnic secundar (72,8% din total elevi în acest nivel) și mai multor fete către cel postsecundar (54,2%).
Structura elevilor pe domenii relevă că, atât în învățământul profesional tehnic secundar, cât și în cel postsecundar, s-au înregistrat rate mai mari pentru domeniul inginerie, prelucrare și construcții (76,3% și, respectiv, 27,3%). Totodată, în învățământul profesional tehnic postsecundar ponderi importante s-au înregistrat și pentru așa domenii ca afaceri, administrare și drept (20,0%), sănătate și asistență socială (17,5%).
În anul 2020, numărul de absolvenți în învățământul profesional tehnic secundar a constituit 5,6 mii persoane, practic la nivelul anului precedent. Absolvenții au înregistrat ponderi mai mari în cadrul domeniului inginerie, prelucrare și construcții la următoarele domenii de formare profesională: construcții și inginerie civilă (19,0% din total absolvenți), vehicule cu motor, nave și aeronave (14,2%), textile (10,8%).
În anul 2020, învățământul profesional tehnic postsecundar au absolvit 6,3 mii persoane, în descreștere cu 4,7% față de anul 2019. Din totalul de absolvenți ai anului 2020, practic fiecare al treilea a fost pregătit pentru domeniul inginerie, prelucrare și construcții (32,2%), fiecare al cincilea pentru domeniul afaceri, administrare și drept (20,3%), iar fiecare al șaselea – domeniul sănătate și asistență socială (17,6%).
Numărul de studenți în învățământul superior a continuat să scadă de la un an la altul și doar în anul de studii 2020/21 s-a înregistrat o ușoară creștere față de anul de studii precedent (cu 3,9%). În anul de studii 2020/21, în învățământul superior erau înscriși 59,0 mii studenți, din care 73,2% au urmat studii superioare de licență, 19,5% studii superioare de master și 7,3% studii superioare integrate.
Datele graficului în format .xlsx
În anul de studii 2020/21, proporția femeilor în numărul total de studenți a fost de 58,3%. În ceea ce privește distribuția studenților pe programe de studii în funcție de sex, s-au înregistrat diferențe semnificative, procentul femeilor crescând odată cu trecerea la un nivel mai înalt de studii. Astfel, femeile au constituit 69,8% din studenții studiilor superioare integrate, o proporție de 62,0% la master și de 56,3% la licență.
Repartizarea studenților pe vârste indică o participare mai mare în învățământul superior a persoanelor cu vârste cuprinse între 19 și 23 ani, acestea fiind vârstele teoretic corespunzătoare învățământului superior (63,7% din total studenți). În același timp, în anul de studii 2020/21 vârsta medie a studenților a fost de 23,8 ani, cu diferențe în funcție de sex, 24,0 ani la femei și 23,4 ani la bărbați.
În anul 2020, învățământul superior a fost absolvit de către 14,7 mii persoane, din care 64,4% au obținut diploma de licență, iar 35,6% diploma de master sau cea echivalentă la acest nivel. Corelat cu scăderea numărului de studenți, a scăzut și numărul de absolvenți de la un an la altul, mai cu seamă la licență (comparativ cu anul 2016 cu 37,7%).
În învățământul superior, 39,6% au fost absolvenții din domeniul business, administrare și drept, după care a urmat domeniul educație, cu o pondere a absolvenților de 16,0%, și domeniul inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții (11,6% din total absolvenți).
Piața muncii
Circa 4 din 10 tineri sunt ocupați, iar 6 din 10 sunt inactivi
Conform rezultatelor Anchetei Forței de Muncă, în raport cu statutul activității curente4 peste o treime din tinerii cu vârsta de 15-34 ani au fost ocupați (36,3% sau 248 mii persoane), adică aveau un loc de muncă, circa 2,0% (13 mii) erau șomeri și restul, 61,7% (circa 421 mii), erau inactivi din punct de vedere economic (persoane în afara forței de muncă). În rândul celor din urmă, peste 40,0% erau încadrați în sistemul național de învățământ.
Femeile tinere care nici nu lucrează și nici nu învață dețin ponderi net superioare în comparație cu bărbații
Fiecare al șaselea tânăr în vârstă de 15-24 ani (17,6%), peste un sfert din tinerii de 15-29 ani (26,0%) și fiecare a cincea persoană în vârstă de 15-34 ani (21,2%) nu au fost cuprinși nici în procesul de educație (formal sau non-formal), nici în ocupare (Tinerii NEET – Not in Education, Employment or Training). Pentru toate trei grupe de vârstă, valoarea acestui indicator a fost mai înaltă în rândul femeilor în comparație cu bărbații.
Datele graficului în format .xlsx
Peste 5% din tinerii ocupați sunt în același timp încadrați în învățământ, iar fiecare al 4-lea are un loc de muncă informal
Printre persoanele tinere (15-34 ani) ocupate, patru din cinci (80,8%) au lucrat în calitate de salariat, iar 5,0% dintre aceștia concomitent cu activitatea de muncă au urmat și o instruire (formală) în cadrul sistemului național de învățământ.
Circa o pătrime din tineri (22,4%) aveau locuri de muncă informale, iar în rândul tinerilor salariați 8,0% lucrau fără contracte individuale de muncă (munca nedeclarată). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) a fost mai frecventă printre bărbații salariați (11,3%), decât femeile salariate (4,0%).
Fiecare a 7-a persoană tânără ocupată (13,6%) a declarat că ar dori să schimbe situaţia în raport cu locul actual de muncă pe motiv că nu este satisfăcută de nivelul remunerării (situaţie inadecvată în raport cu venitul).
Rata de ocupare la tinerii de 15-24 ani, rata de ocupare a constituit doar 16,3%, pe când la cei de 25-29 ani și 30-34 ani indicatorul a înregistrat valori de 3 ori mai înalte (49,2% și, respectiv, 51,0%), fiind practic mai mare decât media pe total țară (38,8% pentru populația de 15 ani și peste).
Datele graficului în format .xlsx
Rata șomajului la tineri este mai înaltă față de media pe țară
Rata șomajului printre tineri a fost mai mare în comparație cu alte grupe de vârstă sau media la nivel de țară. Astfel, în anul 2020 rata șomajului conform definiției BIM5 la tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani a fost de 5,1%, la tinerii în vârstă de 15-24 ani, respectiv, 10,9% și la tinerii în vârstă de 15-29 ani - 6,2%, în timp ce media pe țară a constituit 3,8%. În șomaj de lungă durată (12 luni și mai mult) s-au aflat 6,5% din totalul șomerilor de 15-34 ani. Valoarea acestui indicator tinde să scadă în ultimii ani (de la 29,5% în 2015 la 13,0% în 2019).
Printre tinerii șomeri mai mult de jumătate erau bărbați (57,4%) și circa două treimi din mediul urban (64,9%).
Un nivel de instruire scăzut și mediu6 determină o rată a șomajului mai mare
În funcție de nivelul de instruire absolvit, rata șomajului a înregistrat valori mai ridicate în rândul tinerilor cu nivel de instruire scăzut – 6,7%, urmați de tinerii șomeri cu nivel mediu – 5,2% și cei cu nivel de instruire superior – 4,0%.
Doi din cinci tineri în afara forței de muncă sunt elevi sau studenti și fiecare al 4-lea este persoană care îngrijește de familie
Circa două treimi (61,7%) din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani erau inactivi din punct de vedere economic. În rândul acestora au predominat elevii și studenții (40,8%). În afară de elevi și studenți, o categorie importantă au format-o persoanele care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (24,4%). Majoritatea persoanelor casnice au format-o femeile (98,6%). Altă categorie din rândul inactivilor au format-o persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (11,5%), numărul celor din urmă fiind în descreștere față de 2019 (respectiv, 12,8%). În rândul altor persoane inactive s-au mai regăsit persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare, sau care planifică să lucreze peste hotare (14,1%, comparativ cu 12,8% în 2019).
Gospodăriile cu tineri
Gospodăriile formate numai din tineri sunt preponderente în mediul urban, în mediul rural fiind caracteristice familiile formate din tineri și părinți sau alte persoane
Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, 9,5% din total gospodării aveau în componența lor familii tinere cu membri în vârsta de 14-34 ani, din care 78,3% erau gospodăriile formate numai din familii tinere, 15,4% - gospodăriile din familii tinere cu părinții acestora, iar 6,3% - gospodăriile din familii tinere și alte persoane. În mediul urban, ponderea gospodăriilor formate numai din familii tinere care locuiau separat a fost cu 24,4 puncte procentuale mai mare comparativ cu mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea gospodăriilor cu familii tinere care locuiau cu părinți și gospodăriilor cu familii tinere și alte persoane a fost de circa 3 ori mai mare față de mediul urban.
Datele graficului în format .xlsx
Sursele principale de venit ale tinerilor sunt salariul și mijloacele financiare din partea părinților
Principalele surse de venit ale tinerilor (14-34 ani) au fost mijloacele financiare din activitatea salarială (33,5%) și din partea părinților/întreținere (30,6%), fiind urmate de prestațiile sociale (10,8%), transferurile din afara țării (8,6%) și activitatea individuală agricolă (8,1%).
Sursele de venit ale tinerilor variază semnificativ în funcție de grupul de vârstă al tinerilor. Astfel, pe măsura înaintării în vârstă, veniturile de întreținere au scăzut de la 73,5% pentru tinerii de 14-19 ani, până la 4,0% pentru tinerii în vârstă de 30-34 ani pentru care, mai importante au devenit plățile salariale (51,5%).
Datele graficului în format .xlsx
Mediul de reședință la fel este un factor care determină nemijlocit sursele de venit ale tinerilor. Dat fiind că, în mediul urban sunt disponibile mai multe locuri de muncă, activitatea salarială a fost sursa principală de venit pentru 44,3% din tinerii din mediul urban (în mediul rural 24,3%). Totodată, activitatea individuală agricolă a fost o sursă de venit pentru 13,0% din tinerii din mediul rural.
Gospodăriile cu tineri au un nivel de dotare cu bunuri de folosință îndelungată superior nivelului mediu pe țară
Nivelul de dotare cu bunuri de folosință îndelungată a gospodăriilor în componența cărora sunt familii tinere a fost superior față de media pe țară. Cele mai mari decalaje s-au înregistrat pentru bunuri ca: computer, mașina de spălat rufe automat, cuptor cu microunde, aspirator și autoturism.
Datele graficului în format .xlsx
Nivelul de dotare cu bunuri de folosință îndelungată a gospodăriilor din mediul urban a fost superior celui din rural. Astfel, dacă în mediul urban 91,9% gospodării cu familii tinere aveau computere, atunci în mediul rural numai 75,1%. Cu mașină automată de spălat rufe erau dotate 98,8% de gospodării în mediul urban, în rural doar 71,8%. Procentul gospodăriilor cu aspiratoare a variat între 94,3% în mediul urban și 78,7% în cel rural.
Gospodăriile cu tineri din mediul urban își apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun într-o măsură mai mare comparativ cu cele din mediul rural
Gospodăriile în componența cărora erau familii tinere în proporție de 68,4 la sută apreciau nivelul de trai ca fiind satisfăcător, 29,3% - bun sau foarte bun, iar 2,2% au declarat nivelul de trai al gospodăriei ca fiind rău sau foarte rău. În funcție de tipul gospodăriei, cel mai mult își apreciau nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun, gospodăriile cu familii tinere și alte persoane (35,4%).
Mediul de reședință joacă un rol foarte important în determinarea nivelului de trai. Astfel, mediului urban îi este caracteristică o pondere mai mare a gospodăriilor cu un nivel de trai bun sau foarte bun (31,8% față de 26,3% în rural), tot aici, nu s-au înregistrat gospodării cu familii tinere care își apreciau nivelul de trai ca fiind unul rău, comparativ cu 5,0% în mediul rural.
Datele graficului în format .xlsx
Tinerii își apreciază starea de sănătate ca fiind bună și foarte bună, cei din mediul urban în măsură mai mare comparativ cu cei din mediul rural
Tinerii preponderent și-au apreciat starea de sănătate ca fiind una bună sau foarte bună (circa 85,4%), 13,5% au declarat starea de sănătate satisfăcătoare și doar 1,1% au considerat-o rea sau foarte rea. Perceperea pozitivă a stării de sănătate se reduce odată cu înaintarea în vârstă, de la 91,6% în cazul tinerilor în vârstă de 14-19 ani până la 77,7% pentru cei cu vârsta de 30-34 ani.
Datele graficului în format .xlsx
Tinerii din mediul rural au declarat mai frecvent o stare de sănătate satisfăcătoare (14,6%) decât cei din mediul urban (12,2%). Totodată, tinerii din mediul urban au declarat o stare de sănătate bună sau foarte bună în proporție de 87,4% comparativ cu 83,7% în mediul rural. Femeile au fost mai critice față de perceperea stării de sănătate, declarând o stare de sănătate bună sau foarte bună în proporție de 83,7% față de 87,3% în cazul bărbaților.
Sănătatea tinerilor
Numărul cazurilor de infecţie cu virusul HIV la tineri s-a micșorat
Conform datelor Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile”, în anul 2020, numărul tinerilor în vârstă de 15-34 ani infectați cu virusul imunodificienței umane (HIV) a constituit 213 persoane, ceea ce a fost cu 22,0 % mai puțin față de anul 2019. Ponderea femeilor tinere infectate s-a majorat de la 45,7%, în anul 2016, până la 48,8% în anul 2020.
În structura incidenţei cu virusul HIV pentru tinerii cu vârsta 15-34 ani s-a înregistrat o pondere mai mare pe segmentul 30-34 ani (45,6%), după care a urmat grupul de vârstă de 25-29 ani (30,0%), iar pentru grupul de vârstă 15-24 ani s-a înregistrat o pondere de 24,4%.
În anul 2020, incidența cu virusul HIV la 100 mii tineri în vârstă de 15-24 ani a constituit 19,0 cazuri și 40,9 cazuri pentru tinerii în vârstă de 25-34 ani.
Datele graficului în format .xlsx
Cele mai multe cazuri noi de tumori maligne la tineri se atestă la nivelul țesutului limfoid, glandei tiroide și sânului
Conform datelor Agenției Națioale pentru Sănătate Publică, în anul 2020, la 100 mii tineri în vârstă de 15-34 ani au revenit în medie cite 35,6 cazuri noi de tumori maligne, comparativ cu 41,0 cazuri în anul 2016. În structura incidenței prin tumori maligne, în cazul tinerilor, au predominat localizări ale tumorilor precum: țesutul limfoid, hematopoietic și înrudite ale acestuia – 23,5%, glanda tiroidă – 12,2%, sânul – 9,2%, colul uterin – 6,7% şi testiculul – 5,0%
Datele graficului în format .xlsx
Numărul cazurilor noi de tumori maligne este mai mare în cazul femeilor în vârstă de 30-34 ani
Incidența prin tumori maligne a fost mai mare la femei (44,7 cazuri la 100 mii femei în vârstă de 15-34 ani comparativ cu 26,7 cazuri la 100 mii bărbați în vârstă de 15-34 ani).
Datele graficului în format .xlsx
În structura incidenței prin tumori maligne comparativ cu anul 2016 se atestă o evoluție constantă a morbidității la grupa de vârstă 30-34 ani, atât la bărbați cât și la femei, pe când la grupele de vârstă 20-24 și 25-29 ani sau majorat cazurile de tumori maligne în rindul bărbaților.
Numărul cazurilor noi de tuberculoză este mai mare la bărbați și tinerii din mediul rural
În anul 2020, la 100 mii tineri în vârstă de 15-34 ani au revenit 44,5 tineri cărora li s-a stabilit pentru prima dată diagnosticul de tuberculoză. Incidența prin tuberculoză la 100 mii tineri în vârstă de 15-24 ani a constituit 29,9 cazuri, iar pentru grupul de vârstă 25-34 ani - circa 54,7 cazuri (indicator ODD 3.3.2 
).
Circa 69,4% din total cazuri noi de tuberculoză au fost depistate la bărbați. În structura incidenței prin tuberculoză la tineri a prevalat tuberculoza aparatului respirator (98,0%). De asemenea, ca și în cazul populației în general, cazurile de tuberculoză la tineri au predominat în mediul rural unde s-au înregistrat 66,3% din cazuri.
Datele graficului în format .xlsx
Numărul cazurilor de infecție cu maladii transmise pe cale sexuală s-a micșorat
În anul 2020, numărul tinerilor în vârstă de 15-29 ani infectați cu boli venerice a constituit 757 persoane, fiind cu 26,8% mai puțin comparativ cu anul 2019. Circa 54,4% din cazuri au fost depistate la bărbații în vârstă de 20-29 ani.
Incidenţa prin gonoree a fost mai mare la bărbații în vârstă de 20-29 ani (146,7 cazuri la 100 mii bărbați de vârsta respectivă), iar indicența prin sifilis a fost mai mare la femeile în vârstă de 18-19 ani (132,7 cazuri la 100 mii femei de aceeași vârstă).
Cei mai mulți tineri au decedat în urma accidentelor, intoxicațiilor și traumatismelor
În anul 2020, rata specifică de mortalitate la tinerii în vârstă de 15-34 ani a constituit 119,7 decedați la 100 mii locuitori de vârsta respectivă, fiind în scădere comparativ cu anul 2016 cu 1,4 decedați la 100 mii locuitori.
Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, cele mai multe decese în rândul tinerilor au avut drept cauză accidentele, intoxicațiile și traumatismele (40,8%), din care leziuni auto-provocate (14,4%), agresiuni, omucideri (3,1%), urmate de bolile aparatului circulator (15,3%), bolile aparatului digestiv (11,3%), bolile aparatului respirator (9,5%), tumori (7,9%), bolile infecțioase și parazitare (6,3%) și alte boli (8,9%).
Comparativ cu anul 2019, în anul 2020, s-a atestat o reducere a mortalității tinerilor în vârstă de 20-24 ani din cauza tumorilor, bolilor infecțioase și parazitare, bolilor aparatului: circulator, respirator și digestiv, dar a crescut mortalitatea din cauza leziunilor auto-provocate, agresiunilor și omuciderilor. În cazul tinerilor în vârstă de 30-34 ani s-a înregistrat reducerea ratei mortalității din cauza tumorilor, însă a avut loc creșterea mortalității cauzată de bolile infecțioase și parazitare (circa de 2 ori), bolilor aparatului circulator, respirator și digestiv, inclusiv cauzele externe: accidente de transport, sinucideri, agresiuni și omucideri.
Infracționalitatea tinerilor
Numărul tinerilor în vârstă de 14-29 ani care comit infracțiuni este în scădere
Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, numărul tinerilor care au comis infracțiuni a scăzut de la 8,5 mii persoane, în anul 2016, până la 5,8 mii persoane în anul 2020. Femeile au constituit 6,7% în numărul total al tinerilor care au săvârșit infracțiuni. Cei mai mulți tineri care au comis infracțiuni s-au înregistrat în grupul de vârstă 18-24 ani (45,7%), după care a urmat grupul de vârstă 25-29 ani (36,0%) și grupul de vârstă de 14-17 ani -18,3%.
Datele graficului în format .xlsx
Cel mai des tinerii în vârstă de 14-29 ani săvârșesc infracțiuni precum furt, huliganism și jafuri
În anul 2020, din numărul persoanelor de vârsta 14-29 ani care au comis infracțiuni, fiecare al treilea a comis furt (30,2%), 7,1% au săvârșit acte de huliganism, iar 5,5 au comis jafuri și tâlhării. La 10 mii tineri în vârstă de 14-29 ani au revenit 124,4 persoane care au săvârșit infracțiuni.
- Anexă (22 tabele format .xlsx)
Note:
1 Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.2 Datele cu privire la numărul populației cu reședință obișnuită în Republica Moldova pe sexe şi grupe de vârstă la 1 ianuarie 2021 sunt provizorii. Datele precizate vor fi disponibile în trimestrul III al anului 2022. Pentru mai multe detalii accesați https://old.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=7050.3 Include și învăţământul profesional tehnic postsecundar nonterţiar.4 Statutul activităţii curente se referă la raportul în care persoana se află faţă de activitatea economică şi socială, precum şi la modul în care aceasta îşi asigură sursa de existenţă necesară traiului. Prioritate se dă ocupării faţă de şomaj şi şomajului faţă de inactivitate economică.5 BIM – Biroul Internaţional al Muncii.6 Nivel de instruire scăzut: gimnazial, primar, fără şcoală primară; mediu: liceal, mediu general, secundar profesional, mediu de specialitate; superior: universitar, postuniversitar.
Precizări metodologice:
- Indicatorii relativi, dependenți de numărul populației, sunt calculați în baza numărului populației cu reședință obișnuită. Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
- Conform legii nr. 215/2016 cu privire la tineret, tânăr/ă este definit ca: “persoana cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 ani”.
- Familie tânără este definită ca: “cuplu, format prin căsătorie, în care unul dintre soţi nu a atins vârsta de 35 de ani; familie cu copii formată dintr-un singur părinte de până la 35 de ani”.
- Conform legii nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţeide muncă și asigurarea de șomaj, tinerii NEET sunt definiți ca: “tinerii în vârstă de 15–29 de ani, care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație”(din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training”).
Informații relevante:
Eurostat
Direcția Statistică a ONU
 | |
Linia verde: 022 40 30 00
