RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 22.11.2022
Prima / Comunicate de presă / Vârstnicii în Republica Moldova în anul 2021
Vârstnicii în Republica Moldova în anul 2021
29.09.2022
Versiune tipar

Vârstnicii în Republica Moldova în anul 20211

Cu ocazia Zilei internaționale a persoanelor vârstnice, care este marcată anual la 1 octombrie, Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vârstnicilor, conform datelor disponibile pentru anul 2021 și 2022.

Situația demografică

Populația vârstnică la nivel global și național crește atât în termeni absoluți, cât și relativi

Populația lumii este într-un proces continuu de îmbătrânire. La începutul anului 2022, circa 771 milioane de persoane de pe globul pământesc aveau vârsta de 65 ani și peste. Ponderea acestor persoane în total populație s-a majorat de la 6% în anul 1990 până la 10,0% în anul 2022, iar până în anul 2050 se estimează că aceasta va crește până la 16%2.

În Republica Moldova, la începutul anului 2022, locuiau 593,0 mii persoane3 în vârstă de 60 ani şi peste, ceea ce constituie 22,8% din totalul populației cu reședință obișnuită. Din numărul total al vârstnicilor, 356,4 mii persoane erau femei (sau 60,1%), fiecare a treia persoană era între 60-64 ani, iar 61,0 mii persoane (sau 10,2%) constituiau persoanele care au depășit vârsta de 80 ani.

Ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 ani este în creştere continuă. În ultimii cinci ani a crescut cel mai mult ponderea vârstnicilor din grupul de vârstă de 70-74 de ani – cu 8,4 p.p. (de la 12,3%, la începutul anului 2018, până la 20,7% la începutul anului 2022).

Datele graficului în format .xlsx

La începutul anului 2022, coeficientul de îmbătrânire a populaţiei a constituit 22,8%, ceea ce corespunde unui nivel înalt de îmbătrânire demografică. Comparativ cu începutul anului 2018, acesta a înregistrat o majorare cu 2,8 puncte procentuale.

Diferenţe se constată şi în repartizarea pe sexe, coeficientul îmbătrânirii populației feminine, la începutul anului 2022, fiind cu 7,1 p.p. mai înalt față de cel al bărbaților și a constituit 26,2%, comparativ cu 19,1% în cazul bărbaților.

Datele graficului în format .xlsx

Raportul pe sexe la vârstnici nu diferă semnificativ în dinamică

La 1 ianuarie 2022, raportul dintre bărbați și femei în vârstă de 60 ani și peste a fost de 67,0 bărbați la 100 femei,  practic la nivelul din 1 ianuarie 2018. În grupul de vârstă 80-84 ani, schimbările în raportul pe sexe sunt mai vizibile, fiind în scădere de la 48 la 45 bărbați la 100 femei.

Datele graficului în format .xlsx

Femeile vârstnice au durata medie a vieții mai mare decât bărbații

Durata medie a vieții populației în vârstă de 60 ani, în perioada 2017-2021, a scăzut cu 1,7 ani în cazul bărbaților și cu 1,8 ani în cel al femeilor. În rezultat, s-a înregistrat descreșterea decalajului dintre durata medie a vieții la vârsta de 60 ani a bărbaților și a femeilor, de la 4,1 ani (în a.2017) la 3,9 ani (în a.2021) în favoarea femeilor. O femeie în vârstă de 60 ani va mai trăi estimativ încă 17,4 ani, în timp ce durata medie a vieții unui bărbat la 60 ani este de 13,5 ani potrivit datelor anului 2021.

Mortalitatea bărbaților vârstnici depășește mortalitatea femeilor

Principalele cauze ale mortalității vârstnicilor au fost bolile aparatului circulator (59,8%) din totalul decedaților din această grupă de vârstă, tumorile (11,6%) și bolile aparatului digestiv (4,5%). Supramortalitatea masculină, caracterizată prin valori superioare ale mortalității bărbaților vârstnici comparativ cu mortalitatea femeilor vârstnice,  a fost înregistrată în toate clasele principale ale cauzelor de deces.

Datele graficului în format .xlsx

Starea de sănătate

Incidența prin tumori maligne la vârstnici este în creștere

Conform datelor Ministerului Sănătății, în anul 2021, circa 69,6% din cazurile noi de tumori maligne au revenit persoanelor în vârstă de 60 ani și peste. În medie, în fiecare zi, 17 persoane vârstnice au fost diagnosticate pentru prima dată cu tumori maligne, fiind înregistrate în total 6,1 mii persoane vârstnice. La 100 mii vârstnici au revenit în medie 1037 cazuri noi de tumori maligne, comparativ cu 1156 cazuri în anul 2017.

Datele graficului în format .xlsx

Femeile și bărbații din categoria de vârstă 65-69 ani și bărbații vârstnici în general sunt afectați în proporție mai mare de tumori maligne

Tumorile maligne sunt mai frecvente în cazul bărbaților, la 100 mii bărbați în vârstă de 60 ani și peste au revenit în medie 1352 cazuri noi de tumori maligne, comparativ cu 828 cazuri noi la 100 mii femei de vârsta respectivă. Cea mai înaltă rată a incidenței prin tumori maligne s-a înregistrat atât în cazul bărbaților, cât și al femeilor pentru segmentul de vârstă 65-69 ani – 1363 cazuri noi la 100 mii bărbați de vârsta respectivă și 809 cazuri noi la 100 mii femei.

Bărbații vârstnici din categoria de vârstă de 55-64 ani sunt afectați în proporție mai mare de tuberculoză activă

În anul 2021, la nivel de ţară, s-au înregistrat 1,4 mii cazuri noi de tuberculoză activă, aproape fiecare al patrulea caz (24,2%) revenind unei persoane în vârstă de 55 ani şi peste. Din total persoane vârstnice, cel mai afectați de tuberculoza activă sunt bărbații cu vârsta de 55-64 ani (54,2%). Totodată, circa 65% din aceste cazuri s-au înregistrat la populația în vârstă de 55 ani și peste din mediul rural. La 100 mii locuitori în vârstă de 55-64 ani au revenit 57 cazuri noi de tuberculoză activă și 30 cazuri noi de tuberculoză activă la 100 mii locuitori în vârstă de 65 ani și peste.

De la începutul pandemiei de Covid-19 persoanele vârstnice au fost mai mult afectate de noul virus

Conform datelor Ministerului Sănătății, de la începutul pandemiei de Covid-19 - din martie 2020 și până la data de 28 septembrie 2022, au fost confirmate circa 589,4 mii cazuri4 de infecție cu noul tip de Coronavirus, iar 11,8 mii persoane au decedat. Din numărul total al persoanelor infectate, persoanele în vârstă de 60 ani și peste reprezintă 23,9%, iar din numărul total al deceselor – 83,5%. Femeile reprezintă 62,5% în numărul total al persoanelor de 60 ani și peste infectate cu Covid-19 și 53,3% în numărul persoanelor de această vârstă decedate din cauza virusului.

Datele graficului în format .xlsx

Din total persoane infectate de Covid-19, circa  87,8 mii persoane (14,9%) aveau vârsta de 60-69 ani, circa  41,5 mii persoane (7,0%) - vârsta de 70-79 ani și 11,6 mii persoane (2,0%) erau în vârstă de 80 ani și peste. De asemenea, din numărul total al deceselor din cauza Covid-19, 3,9 mii persoane (32,8%) aveau vârsta de 60-69 ani, 3,7 mii persoane (31,5%) - 70-80 de ani și 2,3 mii persoane (19,2%) - 80 ani și peste.

Datele graficului în format .xlsx

Dizabilitatea vârstnicilor

Conform datelor Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, în anul 2021, în urma expertizării primare au fost recunoscute 10,1 mii persoane adulte cu dizabilitate primară, inclusiv 0,7 mii femei în vârstă de 58 ani 6 luni și mai mult și 0,4 mii bărbați în vârstă de 63 ani și mai mult. Totodată, în urma reexpertizării au fost reîncadrate în grad de dizabilitate 35,6 mii de persoane, inclusiv câte 1,9 mii femei în vârstă de 58 ani 6 luni și mai mult și 1,5 mii bărbați în vârstă de 63 ani și mai mult.

Bolile aparatului circulator sunt cauza predominantă a dizabilității la vârstnici

Cauzele care au determinat cel mai des dizabilitatea primară la persoanele vârstnice au fost bolile aparatului circulator (29,0%), după care au urmat tumorile maligne (15,5%) și bolile ochiului și anexelor sale – 13,3%.

Datele graficului în format .xlsx

Cauzele care au determinat cel mai des dizabilitatea repetată în urma reexpertizării au fost bolile aparatului circulator (28,0%), după care au urmat bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (18,3%) și tumorile maligne (14,4%).

Datele graficului în format .xlsx

Protecția socială

Ponderea femeilor vârstnice depășește ponderea bărbaților vârstnici în numărul pensionarilor

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2022, numărul total al pensionarilor5 a constituit 674,9 mii persoane6, din care 520,9 mii (77,2% din totalul pensionarilor) erau pensionari pentru limită de vârstă. Datorită ponderii mai mari în numărul populației vârstnice și diferenței de longevitate dintre femei și bărbați, femeile au constituit 69,1% în numărul total de pensionari pentru limită de vârstă. Persoanele în vârstă de 60 ani și peste dețineau o pondere de 97,9% în totalul pensionarilor pentru limită de vârstă, dintre aceștia 68,5% fiind femei.

Datele graficului în format .xlsx

Femeile beneficiază de pensii medii pentru limită de vârstă mai mici cu 18% decât pensiile bărbaților

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă la 01.01.2022 a constituit 2595,3 lei, fiind în creștere față de anul precedent cu 25,5%, iar, comparativ cu începutul anului 2018, aceasta s-a majorat cu 78,1%. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în cazul bărbaților a constituit 2960,6 lei, comparativ cu 2432,2 lei în cazul femeilor. Astfel, disparitatea de gen în cazul pensiilor pentru limită de vârstă a constituit 17,8%, comparativ cu valoarea de 21,5% la începutul anului 2018.

Datele graficului în format .xlsx

Pensia pentru limită de vârstă acoperă valoarea minimului de existență pentru pensionari

Valoarea medie a minimului de existență pentru pensionari pentru limită de vârstă7, în anul 2021, a constituit 1811,7 lei, fiind în creștere față de anul precedent cu 2,9%. Minimul de existență pentru pensionari diferă în funcție de mediul de reședință. Astfel, pentru pensionarii din orașele mari acesta a constituit 1999,9 lei, comparativ cu 1828,0 lei pentru cei din alte orașe și 1745,0 lei pentru pensionarii de la sate.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă a permis acoperirea valorii minimului de existență pentru pensionarii pentru limită de vârstă în proporție de 143,3% în anul 2021, comparativ cu 94,1% în anul 2017. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în sectorul agricol a acoperit valoarea minimului de existență în proporție de 109,6%, comparativ cu sectorul non-agricol – 158,7%.

Datele graficului în format .xlsx

Cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă a acoperit valoarea minimului de existență pentru pensionari cu 110,4%

Cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă la 01.01.2022 a constituit 2000,0 lei și a acoperit valoarea minimului de existență pentru pensionari cu 110,4%.

Totodată, circa 24,0% din pensionari pentru limita de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Femeile vârstnice predomină în numărul beneficiarilor de servicii sociale primare

Conform datelor Agenției Naționale Asistență Socială, în anul 2021, au activat 1,1 mii lucrători sociali, care au prestat gratuit servicii de îngrijire la domiciliu pentru 15,9 mii de beneficiari, inclusiv 13,0 mii persoane vârstnice care au atins vârsta de pensionare (81,7%). Femeile au constituit 80,0% în rândul persoanelor vârstnice beneficiare de acest serviciu.

Tabelul 1. Persoane vârstnice beneficiare de servicii sociale, pe tipuri de servicii și sexe, în anul 2021

 

Total

Femei

Bărbați

 

Servicii sociale primare

Îngrijire la domiciliu

13 028

10 381

2 647

Cantine de ajutor social

8 947

6 602

2 345

 

Servicii sociale specializate

Centre care acordă servicii specializate

7 243

3 647

3 596

 

Pachetul minim de servicii sociale

Suport monetar adresat familiilor/persoanelor defavorizate

1 489

1 074

415

Datele tabelului în format .xlsx

În anul 2021, în țară au activat 50 cantine de ajutor social (32 în mediul rural și 18 în mediul urban), înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale, care au deservit 13,4 mii persoane, inclusiv 8,9 mii persoane vârstnice care au atins vârsta de pensionare (66,4%). Femeile au constituit 73,8% în rândul persoanelor vârstnice beneficiare de acest serviciu.

Beneficiari de servicii în centrele care acordă servicii specializate au fost 7,2 mii persoane vârstnice, femeile constituind 50,4%.

În afară de aceasta, conform pachetului minim de servicii sociale, au beneficiat de  suport monetar adresat familiilor/persoanelor defavorizate 1,5 mii persoane vârstnice (72,1% femei).

Piața muncii

Ponderea vârstnicilor activi din punct de vedere economic este în descreștere

Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, în anul 2021, numărul persoanelor vârstnice (de 60 de ani și peste), active din punct de vedere economic, a fost de 80,3 mii persoane, ceea ce constituie 9,2% din totalul persoanelor active și 13,8% din populația totală din aceeași grupă de vârstă.

Datele graficului în format .xlsx

Vârstnicii din mediul rural şi de sex masculin predomnină în populația vârstnică ocupată

În anul 2021, populaţia ocupată de 60 de ani şi peste a constituit 79,3 mii persoane, ceea ce reprezintă 9,4% din totalul populaţiei ocupate. Pentru populaţia ocupată de vârstă înaintată sunt caracteristice diferenţe notabile în repartizarea pe medii, sexe, activităţi economice, statut profesional etc. Astfel, 57,5% din vârstnicii ocupaţi au fost din mediul rural şi 60,6% au fost bărbaţi. Circa 3/4 din totalul vârstnicilor ocupaţi (74,0%) aveau vârsta cuprinsă între 60-64 ani, fiecare a cincea persoană (17,8%) avea 65-69 ani, circa 1,0% - 80 de ani și peste.

Vârstnicii sunt preponderent ocupaţi în activităţi agricole

Fiecare a patra persoană vârstnică ocupată a lucrat în activităţi agricole, declarând gospodăria țărănească sau terenul agricol ca loc principal de muncă. Fiecare a treia persoană a lucrat în sfera serviciilor sociale, prestate în special de stat. Astfel, 33,1% din bărbaţi au lucrat în sectorul agricol, 12,6% - în industrie, 11,1% - în învăţământ, 7,7% - în comerț. În rândul femeilor distribuţia se prezintă astfel: 22,4% de femei vârstnice erau ocupate în învăţământ, 21,5% – în agricultură, 15,5% – în sănătate şi asistenţă socială, 12,3% - în comerţ.

Durata medie a săptămânii de lucru pentru persoanele vârstnice ocupate a constituit 37,8 ore. Circa 2/3 din totalul vârstnicilor ocupaţi (61,0%) au lucrat 40 de ore şi mai mult pe săptămână, iar 31,3% - de la 20 până la 39 de ore pe săptămână. În distribuţia populaţiei vârstnice după statutul profesional marea majoritate o constituie salariații (75,4%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (18,8%).

Datele graficului în format .xlsx

Nivelul de trai al gospodăriilor cu vârstnici

Gospodăriile cu vârstnici predomină în mediul rural și sunt formate cel mai des dintr-o singură persoană

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2021, din total gospodării, 41,0% aveau în componență cel puțin o persoană în vârstă de 60 ani și peste, din care 74,6% au constituit gospodăriile formate doar din vârstnici, iar restul gospodăriilor aveau în componentă și alte persoane. Din total gospodării formate doar din vârstnici, 66,2% locuiau în mediul rural și, respectiv, 33,8% în mediul urban. Repartizarea acestor gospodării după numărul de persoane în gospodărie relevă o preponderență a gospodăriilor formate dintr-o singură persoană (63,8%), gospodăriile formate din 2 persoane fiind prezente în proporție de 35,7%.

Gospodăriile cu vârstnici din mediul urban au o situație financiară mai bună

Veniturile gospodăriilor cu vârstnici sunt determinate de mai mulți factori, în medie, acestea dispuneau de 3231,7 lei lunar pe o persoană. Gospodăriile din mediul urban se aflau într-o situație mai bună, cu un venit mediu lunar de 3955,5 lei/persoană, față de 2851,0 lei/persoană în mediul rural.

Prestațiile sociale sunt cea mai importantă sursă de venit a gospodăriilor cu vârstnici

Principala sursă de venit a gospodăriilor cu vârstnici au fost prestațiile sociale, care au constituit 48,4% din veniturile lunare ale gospodăriei. Totodată, plățile salariale în medie au constituit 29,9% din veniturile acestei categorii de gospodării, iar activitatea individual agricolă – 8,5%. Transferurile din afara țării au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor cu vârstnici în proporție de 7,9%.

Gospodăriile formate numai din vârstnici au venituri medii mai mici față de gospodăriile cu vârstnici care locuiesc și cu alte persoane

Veniturile vârstnicilor diferă în funcție de componența gospodăriei. Astfel, gospodăriile formate din vârstnici și alte persoane, din perspectiva veniturilor medii pe o persoană, au fost într-o situație mai bună decât gospodăriile formate numai din vârstnici.

 Tabelul 2. Structura veniturilor disponibile pentru gospodăriile cu vârstnici, în anul 2021

 

Gospodării formate numai din vârstnici

Gospodării cu vârstnici și alte persoane

Total

Urban

Rural

Total

Urban

Rural

Total venituri disponibile
(medii lunare pe o persoană), lei

3 163,2

3 727,9

2 877,6

3 327,4

4 254,9

2 812,6

inclusiv în % pe surse de formare:

 

 

 

 

 

 

Venit din activitatea salarială

14,4

18,1

11,9

50,6

62,5

40,5

Venit din activitatea individuală agricolă

8,3

1,2

12,9

8,8

0,9

15,4

Venit din activitatea individuală non-agricolă

0,7

1,4

0,2

5,2

5,9

4,5

Prestații sociale

66,6

68,4

65,4

24,3

22,2

26,0

Alte venituri

10,0

10,9

9,5

11,2

8,4

13,6

inclusiv transferuri din afara țării

7,2

6,7

7,5

8,8

4,6

12,4

Datele tabelului în format .xlsx

Pentru gospodăriile formate numai din vârstnici, principala sursă de existență au fost  prestațiile sociale (66,6%). Datorită faptului că, o parte din vârstnici erau economic activi, veniturile acestora au avut la bază și alte surse de venit, cum ar fi activitățile salariale (14,4%) și activitatea individuală agricolă (8,3%).

În cazul gospodăriilor mixte, în componența cărora erau și alte persoane, principala sursă de venit a fost activitatea salarială – 50,6%, iar prestațiile sociale au contribuit la formarea veniturilor în proporție de 24,3%. Totodată, gospodăriile mixte au fost dependente într-o proporție mai mare de transferurile din afara țării comparativ cu gospodăriile formate doar din vârstnici (8,8% față de 7,2%).

Gospodăriile cu vârstnici din mediul urban cheltuie mai mult decât cele din mediul rural

În medie, o gospodărie cu vârstnici a cheltuit lunar 2812,1 lei pe o persoană. Cu un nivel mai mare a cheltuielilor de consum s-a evidențiat mediul urban, unde acestea au înregistrat, în medie pe lună, 3370,1 lei/persoană, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici au însumat 2518,6 lei/persoană.

Aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici se referă la produse alimentare

Preponderent cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici au fost destinate necesarului de consum alimentar (46,9%), după care au urmat cheltuielile pentru locuință și serviciile comunale – 17,8%, sănătate – 7,6% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,1%. Celelalte cheltuieli au revenit pentru mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (5,1%), transport (4,3%) și telecomunicații (4,2%).

Gospodăriile formate numai din vârstnici cheltuie mai mult decât cele care au în componență și alte persoane

Gospodăriile formate doar din vârstnici au cheltuit, în medie pe lună, 2932,0 lei pe o persoană sau cu 10,9% mai mult comparativ cu gospodăriile în componența cărora erau și alți membri. În același timp, comparativ cu gospodăriile cu vârstnici și alte persoane, persoanele din gospodăriile formate numai din vârstnici au cheltuit mai mult pentru procurarea de produse alimentare, locuință și servicii comunale și sănătate.

Tabelul 3. Structura cheltuielilor de consum pentru gospodăriile cu vârstnici, în anul 2021

 

Gospodării formate numai din vârstnici

Gospodării cu vârstnici și alte persoane

Total

Urban

Rural

Total

Urban

Rural

Total cheltuieli de consum
(medii lunare pe o persoană), lei

2 932,0

3 538,2

2 625,4

2 644,3

3 148,9

2 364,2

inclusiv, %:

 

 

 

 

 

 

Produse alimentare și băuturi nealcoolice

47,9

46,3

48,9

45,3

43,1

47,0

Îmbrăcăminte și încălțăminte

5,9

5,2

6,4

8,8

8,2

9,3

Locuință, apă, electricitate și gaze

20,2

18,6

21,3

14,2

13,5

14,7

Mobilier, dotarea și întreținerea locuinței

4,9

4,5

5,1

5,4

4,3

6,3

Sănătate

8,9

11,5

7,0

5,6

5,8

5,5

Transport

2,7

2,9

2,7

6,8

8,5

5,5

Telecomunicații

3,9

4,3

3,6

4,6

4,7

4,6

Alte bunuri și servicii

5,7

6,7

5,0

9,2

12,0

7,2

Datele tabelului în format .xlsx

Gospodăriile numai cu vârstnici sunt mai puțin dotate cu comodități

Gospodăriile formate numai din vârstnici s-au dovedit a fi în condiții mai puțin avantajoase privind nivelul de dotare și confort al locuințelor. Dacă gospodăriile cu vârstnici și alte persoane dispuneau de apeduct în proporție de 88,3%, atunci în cazul gospodăriilor numai cu vârstnici doar 76,4% dispuneau de aceste comodități. Situația este similară și în privința dotării cu sistem de canalizare, apă caldă, baie sau duș și grup sanitar cu apă în interiorul locuinței.

Datele graficului în format .xlsx

Condițiile de trai ale vârstnicilor din mediul urban sunt mai bune decât ale celor din mediul rural

Condițiile de trai diferă semnificativ pentru vârstnicii de la sate și din orașe. În mediul urban construcțiile de locuințe de tip bloc presupun și conectarea la rețelele de alimentare cu apă, canalizare și încălzire, respectiv vârstnicii din mediul urban locuiesc în condiții mai bune decât cei din mediul rural. Astfel, în mediul urban 97,2% din locuințele gospodăriilor formate numai din vârstnici erau dotate cu apeduct, 94,4% – cu sisteme de canalizare, 84,6% – cu baie sau duș în locuință și 68,8% – cu încălzire centrală sau autonomă. În schimb în mediul rural, doar 65,7% gospodării erau dotate cu apeduct, 52,2% – cu sisteme de canalizare, 39,3% – cu baie sau duș în locuință, iar 89,1% pentru încălzire au folosit sobă cu lemne sau cărbune.

Vârstnicii din mediul urban sunt mai satisfăcuți de nivelul de trai comparativ cu cei din mediul  rural

Circa 82% din gospodăriile formate numai din vârstnici au apreciat nivelul de trai ca fiind satisfăcător, 6,9% – bun sau foarte bun, iar 11,1% au declarat nivelul de trai al gospodăriei ca fiind rău sau foarte rău. În mediul urban, 8,8% din gospodăriile formate numai din vârstnici au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun, pe când în mediul rural – doar 5,9% din gospodăriile respective.

  

Note:

1 Informația este prezentată fără datele privind populaţia localităţilor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender, cu excepția datelor din compartimentul Dizabilitatea vârstnicilor și a situației cu COVID-19, care includ și persoanele din partea stângă a Nistrului și mun. Bender, care s-au adresat pentru determinarea dizabilității și pentru testarea la Covid-19.
2 Raportul privind Perspectivele Populației lumii, 2022.
3 Datele privind populația cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2022 sunt provizorii. Indicatorii relativi pentru anul 2020 au fost recalculați folosind numărul final al populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2021.
4 Sursa: Ministerul Sănătății.
5 Numărul pensionarilor include persoanele, cărora le-au fost stabilite pensiile conform Legii Republicii Moldova cu privire la pensiile de asigurări sociale de stat şi Legii Republicii Moldova privind asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne.
6 Începând cu 01.01.2017, pensionarii angajați ai organelor de forță sunt incluși în numărul total al pensionarilor, fiind la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale.
7 Pensionari pentru limită de vărstă sunt persoanele care au atins vârsta standard de pensionare şi confirmă un stagiu de cotizare necesar.

Precizări metodologice:

    • Indicatorii relativi, dependenți de numărul populației, sunt calculați în baza numărului populației cu reședință obișnuită. Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude și prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

Referințe utile privind situația vârstnicilor în statele Uniunii Europene:

Eurostat:

Direcția statistică a ONU:

 

Persoană de contact:
Stoianov Liubovi
Consultant principal al direcției statistica serviciilor sociale
Tel: 067 770 094

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  Raportare electronică  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  /  Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
2369 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2022 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare | Protecția datelor cu caracter personal
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran