Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestru l 20171
Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 40,3%, fiind practic la nivelul trimestrului I 2016 (40,1%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine – 43,7%, în comparație cu cea feminină – 37,2%. Ratele de activitate pe medii au înregistrat următoarele valori: 45,0% în mediul urban și 36,5% în mediul rural. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 30,0%, iar în categoria 15-642 ani – 45,0%. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-56 ani pentru femei şi 16-61 ani pentru bărbaţi) a fost de 47,7%.
Populaţia ocupată a constituit 1125,7 mii persoane, fără modificări semnificative față de trimestrul I 2016 (+0,2%). Ca şi în cazul populaţiei economic active, nu au fost înregistrate disparităţi pe sexe (50,6% bărbați și 49,4% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (respectiv 51,2% mediul rural și 48,8% mediul urban).
Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 37,7%, fiind practic la nivelul trimestrului respectiv al anului precedent (37,6%). Rata de ocupare a bărbaților (40,2%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (35,5%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea 41,7% în mediul urban și 34,6% în mediul rural. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16- 56/61 ani) a fost de 44,4%, a populației în vârstă de 15-64 ani – 42,1%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 26,7%.
Figura 1. Evoluția trimestrială a ratelor de activitate și ocupare
Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice3 rezultă că în sectorul agricol au activat 310,6 mii persoane (27,6% din totalul persoanelor ocupate). Din rândul acestora, 43 la sută (sau 11,8% din total ocupare) o constituie persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în exclusivitate pentru consumul propriu. Față de trimestrul I 2016 numărul populației ocupate în agricultură s-a micșorat cu 14,1 mii, sau cu 4,3%.
În activităţile non-agricole au fost ocupate 815,2 mii persoane, fiind în creștere cu 2,0% față de trimestrul I 2016. Ponderile persoanelor ocupate în industrie (12,8%) și construcții (3,8%)au înregistrat valori egale nivelului trimestrului I 2016. Numărul persoanelor ocupate în industrie a rămas practic neschimbat în comparație cu nivelul trimestrului respectiv al anului trecut (+0,5%), iar în construcții s-a micșorat cu 1,2%. În sectorul servicii au activat 55,8% din totalul persoanelor ocupate, ponderea acestora nu s-a modificat semnificativ față de trimestrul I 2016 (54,5%).
În repartizarea după forme de proprietate 71,6% din populația ocupată a activat în sectorul privat și 28,4% - în sectorul public.
Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă, că ponderea salariaților a constituit 69,3% din total. Marea majoritate a salariaților (92,1%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.
Munca nedeclarată4 în rândul salariaților a constituit 4,8%, fiind în scădere față de nivelul trimestrului I al anului precedent (6,9% în trimestrul I 2016). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înţelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (5,5%) decât salariații femei (4,3%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unei înțelegeri verbale sunt estimate în comerț (26,8%) și agricultură (24,8%).
Numărul persoanelor sub-ocupate5 (persoane care au avut un loc de muncă, a căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referinţă a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 79,7 mii, ceea ce reprezintă 7,1% din totalul persoanelor ocupate. Numărul persoanelor din această categorie a crescut cu 18,3% (+ 12,4 mii) în comparație cu trimestrul I 2016.
Fiecare a șaptea persoană ocupată (13,9%) a declarat că ar fi dorit să schimbe situaţia în raport cu locul actual de muncă, pe motiv că nu este satisfăcută de nivelul remunerării (situaţie inadecvată în raport cu venitul5). Majoritatea din ele (85 la sută) doresc o remunerare mai mare pe oră. Cota parte a acestora în total ocupare a constituit 11,7%, fiind în ușoară descreștere față de trimestrul respectiv al anului precedent (12,0%). Restul sunt gata să lucreze ore adiţionale pentru un venit mai mare.
Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internaţional al Muncii a fost de 75,8 mii, fiind practic la nivelul trimestrului I 2016 (74,4 mii). Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbații – 65,2% din total șomeri şi persoanele din mediul urban – 56,6%.6
Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 6,3%, fără modificări semnificative fată de trimestrul I 2016 (6,2%). Rata şomajului la bărbaţi a fost de 8,0% iar la femei - de 4,5%. Disparităţi semnificative au fost înregistrate între medii: 7,2% în urban, față de 5,4% în rural. În rândul tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 12,7%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 11,0%.
Rata şomajului este unul din cei patru indicatori ai sub-utilizării forţei de muncă, denumit LU1 de BIM. Toți indicatorii privind sub-utilizarea forței de muncă7, calculați pentru Republica Moldova se prezintă astfel:
Figura 2. Evoluția trimestrială a indicatorilor de sub-utilizare a forței de muncă
Sub-utilizarea forței de muncă are un caracter sezonier pronunțat, cele mai mari valori ale indicatorilor înregistrându-se în primul trimestru, atunci când activitatea agricolă este minimă.
Valoarea ridicată a indicatorului LU4 (indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă) indică existența unui potențial economic, neutilizat, oferit de circa 176,9 mii persoane.
Diferența mare dintre valorile indicatorilor LU4 (indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă) și LU1 (rata șomajului BIM) demonstrează limitările pe care le are analiza ratei șomajului BIM în contextul pieței muncii din țara noastră. Doar o parte (circa 42,9%) din persoanele care doresc să lucreze pentru un venit, caută activ un loc de muncă și sunt identificate/ definite ca șomeri BIM. De aceea, pentru a obține o imagine mai adecvată a fenomenului, este necesară analiza comună a indicatorilor de sub-utilizare a forței de muncă și nu doar a ratei șomajului BIM.
Populația inactivă de 15 ani şi peste a constituit 1782,3 mii persoane, sau 59,7% din totalul populației de aceeaşi categorie de vârstă, fără modificări semnificative față de trimestrul I 2016 (-0,3 p.p.).
Din punct de vedere al relaţiei cu piața muncii din țară, în cadrul populației inactive, se disting câteva categorii importante:
A. Persoane care nu doresc să lucreze: 1467,8 mii în trimestrul I anul 2017.Din acestea:
A.1. pensionari - 635,5;A.2. persoane care nu doresc să lucreze deoarece învață sau studiază - 261,5 mii;A.3. persoane care nu doresc să lucreze pentru un venit deoarece îngrijesc de familie - 195,4 mii;B. Persoane declarate de către gospodării aflate peste hotare, la lucru sau în căutare de lucru - 277,3 mii persoane;A.4. persoane care se află în ţară, dar care nu doresc să lucreze în Moldova deoarece deja au un loc de muncă (permanent sau sezonier) peste hotare sau persoane care planifică să lucreze peste hotare - 216,6 mii;C. Persoane descurajate în a-şi mai găsi un loc de muncă în țară - 13,3 mii persoane.
Sumând numărul persoanelor din grupurile A.4. și B. se obține un număr de 493,9 mii persoane, sau 27,7% din numărul total de persoane inactive cu vârsta de 15 ani și mai mult, care participă sau planifică să participe pe piața forței de muncă din alte țări. În trimestrul I 20088 acest indicator avea valoarea de 22,2%.
Grupul NEET9 îl reprezintă tinerii în vârstă de 15-29 ani, care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la nici-un fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație.
În trimestrul I 2017, ponderea acestora a constituit 30,9% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-29 ani, cu excepția persoanelor plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru.
- Anexe (8 tabele .xls)
Note:
1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.2 Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.3 Începând cu anul 2015 datele sunt prezentate conform Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei, Rev.2 (ediția 2009).4 Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă.5 Definiţie în corespundere cu Rezoluţia privind măsurarea sub-ocupării şi a situaţiilor inadecvate de ocupare, adoptată de a 16-a Conferinţă Internaţională a Statisticienilor Muncii, 1998.6 Numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 aprilie 2017 a fost de 29,7 mii persoane.7 Subutilizarea forţei de muncă în Republica Moldova (19.05.2016): LU1 – rata șomajului; LU2 – Rata compusă a sub-ocupării în raport cu timpul și șomajului; LU3 – Rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale; LU4 - Indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă. Mai multe detalii privind conceptele subutilizării forței de muncă citiți aici.8 În anul 2008 au fost operate modificări în chestionare, care permit estimarea acestui indicator.9 Termenul original din limba engleză: „Not in Employment, Education or Training (NEET)”.
