Impactul Covid-19 asupra indicatorilor forței de muncă în anul 20201
Efectele pandemiei Covid-19 asupra pieței muncii au apărut la finele trimestrului I 2020, odată cu instituirea în țară a stării de urgență (începând cu 17 martie 2020). Pandemia de Covid-19 a continuat să afecteze piața muncii și în următoarele trimestre. Cele mai mari efecte au fost înregistrate în trimestrul II al anului 2020, când fiecare a patra persoană ocupată a declarat că pandemia i-a afectat relația cu piața muncii. Totodată, în următoarele trimestre ale anului, efectele crizei provocate de Covid-19 au scăzut din intensitate și au fost mult mai slab resimțite.
Ocuparea
În anul 2020 numărul populației ocupate a fost în descreștere cu 4,4% în comparație cu 2019. Scăderi ale ocupării au avut loc în toate trimestrele anului trecut în comparație cu 2019. Totodată, cele mai mari diminuări au fost înregistrate în trimestrele în care efectele pandemiei au fost cel mai mult resimțite pe piața muncii, respectiv, în trimestrul II (-8,8% sau cu 80 mii persoane mai puțin) și în trimestrul III (-5,1% sau cu 46 mii mai puțin). În trimestrele I și IV reducerea numărului celor ocupați a fost relativ mai mică - cu 2,7% în trimestrul I și, respectiv, cu 0,5% în trimestrul IV față de perioada respectivă a anului precedent (Figura 1).
Datele graficului în format .xlsx
Distribuția în funcție de sexe relevă scăderi mai pronunțate în ocuparea femeilor în 2020 față de 2019 în comparație cu cea a bărbaților, și nu neapărat în aceleași trimestre. Astfel, în trimestru II 2020, numărul femeilor ocupate a scăzut cu 10% și în trimestrul III – cu 8,2% față de trimestrele respective ale anului 2019, în timp ce numărul bărbaților ocupați a scăzut cu 3,6% în trimestrul I 2020 și cu 7,6% în trimestrul II (Figura 2).
Analiza ocupării pe trimestre după mediile de reședință denotă că, în mediul urban au fost înregistrate diminuări mult mai pronunțate față de mediul rural mai cu seamă în trimestrele II (cu 13,6% mai puțin în urban și cu 4,7% în rural) și III (cu 8,0% mai puțin în urban și cu 2,7% în rural) ale anului 2020 față de trimestrele respective ale anului 2019 (Figura 3).
Repartizarea pe trimestre după grupe de vârstă relevă că, reduceri semnificative ale numărului celor ocupați au fost notificate la tinerii de 15-24 ani: cu 22,9% mai puțin în trimestrul I, cu 31,8% în trimestrul II și cu 16% mai puțin în trimestrul III 2020 față de trimestrele respective ale anului 2019. Totodată, scăderea numărului populației ocupate pe trimestre în 2020, față de 2019, a avut loc și în rândul populației adulte (Figura 4).
Datele graficului în format .xlsx
Analiza ocupării pe grupe de vârstă în funcție de sexe scoate în evidență faptul că, cea mai mare scădere a ocupării a avut loc la femeile de 15-24 ani în trimestrul II 2020 (-39,4% față de trimestrul II 2019), în timp ce la bărbații de 15-24 ani scăderi importante (de -27,6% și -26,1%) au fost înregistrate în trimestrele I și II 2020. De menționat, că, numărul femeilor ocupate a fost în scădere în toate patru trimestre ale anului 2020 și în grupele de vârstă de 25-54 ani și 55-64 ani. Pe când la bărbați, reducerea numărului celor ocupați a fost înregistrată la adulții de 25-54 ani, iar la cei de 55-64 ani numărul celor ocupați a fost practic la nivelul anului 2019 (Figura 5).
Datele graficului în format .xlsx
În comparație cu 2019, în 2020 rata de ocupare a înregistrat scăderi atât pe total, cât și în distribuția pe sexe și medii de reședință, mai cu seamă în trimestrele II și III, mai puțin în trimestrul I, iar în trimestrul IV valoarea acestui indicator a fost aproximativ la nivelul anului precedent. Totodată, femeile și mediul urban au fost mai mult afectate de scăderea ratei de ocupare în comparație cu bărbații și mediul rural. Astfel, rata de ocupare la femei a scăzut cu 3,3 p.p. în trimestrul II (la bărbați, respectiv, cu 3,2 p.p.) și cu 2,3 p.p. în trimestrul III (la bărbați, respectiv, cu 1,1 p.p.). În mediul urban reducerea a fost cea mai semnificativă, de 5,6 p.p. în trimestrul II (în mediul rural, respectiv, de 1,6 p.p.) și de 3,8 p.p. în trimestrul III (în mediul rural, respectiv, de 0,4 p.p.) (Figura 6).
Datele graficului în format .xlsx
Repartizarea ratei de ocupare după grupele de vârstă relevă o diminuare mai semnificativă a acesteia la persoanele de 15-24 ani: cu 3,4 p.p în trimestrul I și cu 5,7 p.p. în trimestrul II ale anului 2020 față de perioadele respective din 2019. O reducere de 3,4 p.p. a fost înregistrată la persoanele de 25-54 ani în trimestrul II (Figura 7).
Analiza evoluției ratei de ocupare pe grupe de vârstă și sexe scoate în evidență o reducere mai mare atât la femeile, cât și la bărbații de 15-24 ani în trimestrul II (cu 6,4 p.p. la femei și, respectiv, cu 5,0 p.p. la bărbați). La fel, mai mult în trimestrul II s-a micșorat nivelul acestui indicator la ambele sexe de 25-54 ani (cu 3,1 p.p. la femei și, respectiv, cu 3,7 p.p. la bărbați) (Figura 8).
Spre deosebire de țările Uniunii Europene (UE-272), rata de ocupare pentru populația de 15-64 ani în Republica Moldova a înregistrat valori net inferioare, atât per total, cât și în distribuția pe sexe. Astfel, în anul 2020, valoarea indicatorului estimată pentru femei în țările UE-27 a fost mai mare decât valoarea indicatorului la nivel național cu 17-22 p.p. și, respectiv, pentru bărbați - cu 22-26 p.p. (Figura 9).
La fel, în țările UE-27 rata de ocupare este mult mai puțin influențată sezonier, în comparație cu Republica Moldova, unde ponderea sectorului agricol a fost în medie de 21% în 2020 față de 4,3% în țările UE3.
Subutilizarea forței de muncă
Forța de muncă subutilizată cuprinde, conform definiției, persoanele subocupate4, șomerii5 și forța de muncă potențială6. Valoarea absolută a acestui indicator, pe parcursul anului 2020, a fost în scădere, cu excepția trimestrului II, când s-a înregistrat o creștere cu 24 la sută față de nivelul corespunzător al anului 2019. Astfel, forța de muncă subutilizată în trimestrul II 2020 a constituit 118,6 mii persoane sau 13,5% din forța de muncă extinsă7,8, depășind cu 9.3 p.p. nivelul ratei șomajului (rata șomajului în trimestrul II 2020 a fost de 4,2%) (Figura 10).
Datele graficului în format .xlsx
Indicatorii care stau la baza calculării forței de muncă subutilizate au evoluat în trimestrul II 2020 (trimestru cu impact maxim al Covid-19 asupra pieței muncii), în comparație cu 2019, după cum urmează: numărul șomerilor a fost în scădere cu circa 14%, forța de muncă potențială a fost aproximativ la același nivel, în timp ce subocuparea a crescut de circa 2 ori (Figura 11). Acest lucru s-a înregistrează atât în cazul femeilor, cât și în cazul bărbaților.
Ponderea subocupării în totalul forței de muncă subutilizate, în 2019, a înregistrat valori cuprinse între 27-41%, în timp ce în anul 2020, respectiv, între 44-54%. Pe de altă parte, șomajul și forța de muncă potențială au înregistrat valori în scădere. (Figura 12).
Datele graficului în format .xlsx
Analiza structurii forței de muncă subutilizate pe componente, în funcție de sexe, scoate în evidență următoarele: în 2020, la femei, subocuparea predomina în trimestrele II și IV (cu 51,6% și, respectiv, 49,5%), în timp ce la bărbați subocuparea predomina în trimestrele II și III (cu 56,0% și, respectiv, 48,9%). Cota parte a șomajul la femei a fost mai mare în trimestrul III (46,9%), la bărbați, respectivi, în trimestrul IV (44,6%). Forța de muncă potențială, atât la femei, cât și la bărbați, a înregistrat ponderi mai mici în 2020 față de anul 2019 (Figura 13).
Datele graficului în format .xlsx
În comparație cu țările Uniunii Europene, evoluția forței de muncă subutilizate în procente la forța de muncă extinsă (conform Eurostat - labour market slack9), a înregistrat diferențe semnificative, atât pe total țară, cât și în distribuția acesteia pe sexe. Doar în trimestrul II 2020, acest indicator a înregistrat valori apropiate: 13,7% pentru Republica Moldova și 14,3% pentru UE-27 (Figura 14).
Evoluția celor patru indicatori de subutilizare a forței de muncă, care măsoară discrepanțele între oferta de muncă şi cererea de muncă, estimați în conformitate cu definițiile BIM10 (LU1- rata șomajului, LU2 – rata compusă a sub-ocupării în raport cu timpul și a șomajului; LU3 – rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale; LU4 – indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă), se prezintă după cum urmează (Figura 15):
Din analiza datelor rezultă că, pandemia nu a provocat o creștere a ratei șomajului în Republica Moldova, spre deosebire de țările UE-27, unde acest indicator a înregistrat valori cuprinse între 6,7%-7,6% în cursul anului 2020, fiind în creștere lentă față de 2019, mai cu seamă în trimestrele II, III și IV11. În Republica Moldova, acest indicator a înregistrat valori mult mai mici atât per total, cât și în repartizarea acestuia pe sexe. Astfel, în 2020, rata șomajului în țările UE a fost de 1,3-1,9 ori mai mare la bărbați și de 1,9-2,7 ori mai mare la femei în comparație cu indicatorii respectivi pentru Republica Moldova (Figura 16).
Datele graficului în format .xlsx
Tinerii NEET12
Rata tinerilor NEET13 de 15-29 ani, în cursul anului 2020, a înregistrat valori în scădere față de 2019, cu excepția trimestrului II, când, per total, a fost marcată o creștere de 1,6 p.p. față de trimestrul II 2019. Aceasta a fost cauzată de creșterea, în trimestrul II, a ratei NEET cu 3,9 p.p. în rândul bărbaților. Fenomenul NEET continuă să afecteze într-o măsură mult mai mare femeile față de bărbați: și în cursul anului 2020 rata NEET la femei a fost de 1,5-1,9 ori mai mare în comparație cu cea calculată pentru bărbați. Cu toate că în 2020 s-a înregistrat o ușoară scădere, totuși, valoarea indicatorului se menține la un nivel mult mai ridicat în comparație cu cea estimată pentru țările UE (Figura 17).
Impactul pandemiei Covid-19 asupra situației pe piața muncii
În anul 2020, în medie, circa 68 mii sau 8% din totalul persoanelor ocupate au declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii.
Impactul major a avut loc în trimestrul II, când fiecare a patra persoană ocupată a relatat că a fost afectată la locul de muncă din cauza pandemiei de Covid-19. Totodată, ponderea celor care au avut de suferit din cauza pandemiei se ridică la 30,9% în rândul femeilor în comparație cu 18,5% în rândul bărbaților (Figura 18).
Datele graficului în format .xlsx
În structura pe sexe a persoanelor care au fost afectate de pandemie, în toate trimestrele au predominat femeile, cu o pondere medie în 2020 de 59,7% față de 40,3% pentru bărbați, în timp ce în total ocupare, în 2020, femeile au alcătuit 47,9% și bărbații, respectiv, 52,1%. În distribuția pe medii de reședință acest indicator a avut valori mai ridicate în mediul urban, în medie 60,9%, față de mediul rural, 39,1% în medie pentru 2020 (ponderea în total ocupare a mediului urban a fost de 45,3% și a mediului rural, respectiv, de 54,7%) (Figura 19).
Datele graficului în format .xlsx
În distribuția după grupe de vârstă ponderea cea mai mare revine persoanelor în vârstă de 25-34 ani (înregistrând valori cuprinse între 24% și 36%), urmate de persoanele în vârstă de 35-44 ani (valori între 14%-28%) și cele de 45-54 ani (valori între 18%-23%). Ponderea cea mai scăzută le revine persoanelor în vârstă de 15-24 ani (în medie 5,4%) (Figura 20).
Datele graficului în format .xlsx
Din distribuția persoanelor ocupate afectate de Covid-19 la locul de muncă, după sectoare economice rezultă că cel mai mult a fost afectat sectorul servicii (în medie 78,3% din total persoane ocupate afectate), urmat de sectorul industrie (13,8%) și construcții (5,9%). Cel mai puțin au fost afectate persoanele din sectorul agricultură (în medie 2,1% din total persoane ocupate afectate) (Figura 21).
Impactul pandemiei asupra situației la locul de muncă s-a manifestat în principal prin: întreruperea/sistarea activității, prestarea muncii la domiciliu, micșorarea orelor de muncă efectiv lucrate, trecerea la programul de lucru parțial etc. Totodată, aceste situații au evoluat diferit în cursul anului 2020. Întreruperea/sistarea activității a predominat la începutul pandemiei, cu peste 60% din cei afectați în trimestrele I și II. Prestarea muncii la domiciliu/la distanță a avut loc în toate trimestrele, având cel mai ridicat nivel în trimestrul IV - 40,5%. În a doua jumătate a anului trecut cele mai multe persoane, din rândul celor afectate, au lucrat mai puține ore pe săptămână: 44,8% în trimestrul III și 48,0% în trimestrul IV (Figura 22).
Datele graficului în format .xlsx
Sistarea/întreruperea activității la începutul pandemiei a avut un impact mai mare asupra bărbaților, înregistrând valori sub 70% în trimestrele I și II, în comparație cu 53%-55% la femei pentru aceiași perioadă. Mai puține ore lucrate au fost raportate de către fiecare a doua femeie în a doua jumătate a anului (52,3% în trimestrul III și, respectiv, 51,4% în trimestrul IV) și de bărbați în trimestrul IV (44,0%). La fel, în trimestrul IV fost înregistrat cel mai înalt nivel de prestare a muncii la domiciliu/la distanță în rândul femeilor (51,8%) (Figura 23).
Datele graficului în format .xlsx
În totalul situațiilor provocate de Covid-19, în cursul anului 2020, cota parte a femeilor și bărbaților a variat de la un trimestru la altul. Totodată, în majoritatea situațiilor, femeile au deținut ponderi net superioare bărbaților, cu excepția cazurilor de întrerupere/sistare a activității în trimestrul I și de transfer la program parțial de lucru în trimestrul III, când ponderea bărbaților a depășit-o pe cea a femeilor (Figura 24).
Datele graficului în format .xlsx
În rândul persoanelor ocupate, care au avut de suferit din cauza pandemiei, majoritatea au constituit-o persoanele care nu au lucrat deloc / au absentat de la locul de muncă (circa 56% în medie pe an). Staționarea/sistarea activității din cauza pandemiei s-a realizat prin mai multe modalități, principalele fiind: acordarea concediilor neplătite salariaților sau a concediilor anuale de odihnă, instituirea șomajului tehnic sau a staționării/suspendării activității unității etc. Totodată, în trimestrul I a predominat staționarea/sistarea activității (33,9% din total), în trimestrul II – acordarea concediilor fără plată (31,4%), în trimestrul III – instituirea șomajului tehnic (47,9%) și în trimestrul IV, respectiv, iarăși acordarea concediilor fără plată (33,2%) (Figura 25).
Analiza în funcție de sexe relevă că, în rândul femeilor afectate de Covid-19, în trimestrul I au predominat concediile de odihnă (37,2%), în trimestrul II – concediile fără plată (32,3%), în trimestrul III – șomajul tehnic (58,3%) și în trimestrul IV, din nou concediile fără plată (cu 27,6% din totalul femeilor afectate). De menționat, că în trimestrul IV fiecare a patra femeie (27,2%) a invocat concediul de boală din cauza pandemiei drept motiv de absență de la locul de muncă.
În rândul bărbaților situația se prezintă după cum urmează: în trimestrele I și III a predominat staționarea/sistarea activității unității (41,1% în trimestrul I și 61,7% în trimestrul III), iar în trimestrele II și IV – concediile fără plată (cu 30,2% în trimestrul II și 43,4% în trimestrul IV din totalul bărbaților afectați) (Figura 26).
Repartizarea cazurilor de absențe de la locul de muncă după activități economice, în medie, în anul 2020, relevă faptul că, în agricultură au predominat staționarea activității (cu 46,5% din totalul celor afectați)și concediile fără plată (28,8%); în industrie - concediile fără plată (41,8%) și șomajul tehnic (32,3%); în construcții - staționarea activității (48,9%) și concediile fără plată (23,4%); în comerț și activități de cazare și alimentație publică - concediile fără plată (34,4%) și staționarea activității (28,6%); în transporturi, informații și comunicații - șomajul tehnic (34,5%) și concediile fără plată (29,2%); în administrația publică, învățământ și sănătate, respectiv, concediile de odihnă (37,6%) și concediile fără plată (cu 24,7% din totalul celor afectați) (Figura 27).
Datele graficului în format .xlsx
Anexă:
- Versiune pentru tipar (format .pdf)
Sursa datelor:
- Ancheta forței de muncă.
Note:
1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.2 27 țări–membre UE în anul 2020.3 Eurostat. Employment by sex, age and economic activity4 Persoane subocupate - persoane care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referință, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare.5 Șomeri conform definiției BIM: persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: (a) nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; (b) sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode pentru a-l găsi; (c) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.6 Forţa de muncă potenţială reprezintă suma a două categorii de persoane: „persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”.7 Forța de muncă extinsă este definită ca suma forței de muncă plus forța de muncă potențială.8 În conformitate cu definiția Biroului Internațional al Muncii (BIM), forța de muncă subutilizată în procente față de forța de muncă extinsă formează „indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă – LU4”. Vezi Figura 15.9 Labour market slack - unmet need for employment (ponderea forței de muncă subutilizată în total forța de muncă extinsă)10 BIM - Biroul Internațional al Muncii11 Eurostat. Unemployment rates by sex12 Tineri NEET - tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la nici-un fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training)13 Ponderea tinerilor NEET în vârstă de 15-29 ani în numărul total de tineri cu vârsta de 15-29 ani.
Precizări metodologice:
Informații relevante:
- Comunicatele de presă „Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul” în trimestrele I-IV 2020 (comunicatele respective din 19 iunie 2020, 3 septembrie 2020, 4 decembrie 2020, 9 martie 2021 și 1aprilie 2021)
Banca de date statistice / Statistica sociala / Forța de muncă și câștigul salarial / AFM - Ocupare și somaj, 2019-2020 (în baza populației cu reședința obișnuită) - Banca de date statistice / Statistica sociala / Forța de muncă și câștigul salarial / AFM (serie întreruptă), 2014-2018 (date revizuite; în baza populației cu reședința obișnuită)
- Metadate de referinţă / Ancheta Forţei de Muncă. Principalii indicatori
- Metadate / Concepte şi definiţii / Forța de muncă
- Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2021
Referințe utile privind efectele COVID-19 asupra indicatorilor statistici:
ILO:
Eurostat:
UNECE:
Persoană de contact:
Vâtcărău Elena
şef al direcţiei statistica ocupării
tel. 067 770 017
