Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 2021¹

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind nivelul infracţionalităţii în anul 2021.

Infracțiuni înregistrate

Numărul infracţiunilor înregistrate este în creștere față de anul precedent

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2021 pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 27,2 mii infracţiuni, în creștere cu 3,1% comparativ cu anul 2020. Analizând perioada ultimilor 5 ani, indicatorul în cauză în anul 2021 s-a redus cu 23,7% comparativ cu anul 2017. Rata infracţionalităţii în anul 2021 a constituit 105 infracţiuni la 10 mii locuitori comparativ cu 101 infracțiuni în anul 2020 și 130 infracţiuni în anul 2017.

Datele graficului în format .xlsx

Nivelul infracţionalităţii este mai mare în mediul urban

Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (59,5%). Fiecare a 3-a infracțiune a fost înregistrată în mun. Chișinău – 29,3%. Din numărul total de infracţiuni, în mun. Bălţi au fost înregistrate 5,8% din total infracţiuni, în Cahul – 3,4%, Hâncești – 2,6% și Ialoveni – 2,6%.

Fiecare a cincea infracţiune este din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave

Din infracţiunile înregistrate, 19,1% au fost infracțiuni excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 2,7% au revenit infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 16,4% celor grave. În ultimii 5 ani, s-a înregistrat o scădere a infracţiunilor excepţional de grave (-2,8%), deosebit de grave (-38,3%), a celor grave (-32,0%), mai puţin grave (-26,2%) şi uşoare (-10,7%).

Datele graficului în format .xlsx

Aproape fiecare a patra infracţiune înregistrată este comisă în locuri publice

Aproape fiecare a patra infracţiune înregistrată a fost săvârşită în locuri publice (25,7%).

Totodată, din total infracțiuni înregistrate, cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost înregistrate 89 infracţiuni, inclusiv: 33 cazuri de huliganism, 16 cazuri de vătămări intenţionate și 15 cazuri de omor. De asemenea, din numărul total de infracţiuni înregistrate, 11,5% au fost săvârşite de persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie.

Numărul infracţiunilor săvârşite de minori este în creştere față de anul precedent

În anul 2021, au fost înregistrate 695 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 2,6% din total infracțiuni înregistrate. Comparativ cu anul 2020, s-a atestat o creștere cu 14,7% a infracţiunilor săvârşite de minori, în special a infracţiunilor contra patrimoniului. Minorii, cel mai frecvent au fost implicaţi în săvârşirea furturilor – 52,8%, după care urmează jafurile – 9,5% şi huliganismul – 6,5%. La 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 124 infracţiuni comise de minori comparativ cu 134 infracțiuni în anul 2017, când a fost înregistrat cel mai mare nivel al ratei infracţionalităţii juvenile din ultimii 5 ani.

Tabelul 1. Infracţionalitatea juvenilă pe sexe, 2017-2021, cazuri

Datele tabelului în format .xlsx

Aproape fiecare a doua infracţiune este din categoria infracțiuni contra patrimoniului, iar fiecare a cincea din domeniul transporturilor

În structura infracţiunilor, aproape fiecare a doua infracţiune înregistrată a fost contra patrimoniului (43,3%), după care au urmat infracţiunile în domeniul transporturilor (20,1%), infracţiunile contra autorităților publice (6,7%) şi cele contra securităţii și ordinii publice (4,7%).

Datele graficului în format .xlsx

Mai multe infracţiuni contra autorităţilor publice și a securității de stat și infracțiuni economice, dar mai puţine infracțiuni de corupție în sectorul privat, infracțiuni ecologice şi infracţiuni militare

În anul 2021, cea mai mare creștere a fost înregistrată în categoria de infracţiuni contra autorităţilor publice și a securității de stat (+36,2%) și de infracțiuni economice (+14,2%) comparativ cu anul 2020. În același timp, au fost înregistrate mai puține infracțiuni de corupție în sectorul privat(-34,4%), infracțiuni ecologice (-24,2%), infracțiuni militare (-15,5%).

Victime ale infracțiunilor înregistrate

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2021, au fost înregistrate 12,9 mii victime ale infracţiunilor. Ponderea bărbaților în numărul total al victimelor a constituit 56,4% comparativ cu 43,6% femei. Circa 39,3% din victime au fost înregistrate în mun. Chișinău, iar în mun. Bălţi - 8,6% din total victime, în Cahul – 4,4%, Hâncești – 3,7%. La 10 mii locuitori au revenit 49,5 victime. La 10 mii femei au revenit 41,3 femei victime, iar la 10 mii bărbaţi acest indicator a constituit 58,6 victime.

Cel mai des victime ale violenței în familie sunt femeile, în special cele în vârstă de 35-64 ani

În urma infracțiunilor de violență în familie înregistrate, în anul 2021, au suferit 648 persoane, 68,2% din victime au fost femei. Atât femeile cât și bărbații, victime ale violenței în familie, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani care au suferit în urma violenței în familie a fost triplă față de cea a fetelor, de aceeași vârstă – 15,5% față de 5,0%.

Datele graficului în format .xlsx

Pentru aproape fiecare a doua persoană decedată în urma infracțiunilor decesul a survenit în urma unui accident rutier, iar pentru aproape fiecare a cincea - din cauza unui omor

În anul 2021, numărul persoanelor decedate în urma infracţiunilor înregistrate a constituit 436 persoane. Cele mai multe persoane au decedat în rezultatul infracţiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave - 376 persoane.

Tabelul 2. Persoane decedate în urma infracţiunilor înregistrate în funcție de gravitatea infracțiunii, 2017-2021, persoane

Datele tabelului în format .xlsx

Astfel, din total persoane decedate, aproape fiecare a doua persoană a decedat în urma unui accident rutier (43,3%), 20,9% din cauza omorurilor, 14,0% din cauza vătămărilor intenţionate și alte cauze – 21,8%.

Persoane care au săvârșit infracțiuni

Numărul persoanelor care au comis infracţiuni este în creștere, iar cei mai mulți infractori sunt bărbați

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2021, au fost relevate circa 14,3 mii persoane care au comis infracţiuni, cu 9,6% mai mult comparativ cu anul 2020. La 10 mii locuitori au revenit 54,9 infractori. La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani, au revenit 20,8 minori infractori.

Cel mai înalt nivel al infracţionalităţii a fost înregistrat în rândul bărbaţilor, femeile constituind 8,0% în numărul persoanelor care au comis infracţiuni. La 10 mii femei au revenit 8,4 femei care au comis infracţiuni, iar în cazul bărbaţilor acest indicator a constituit 105,8 bărbați la 10 mii bărbați.

Tabelul 3. Numărul persoanelor relevate care au comis infracţiuni, 2019-2021

Datele tabelului în format .xlsx

Femeile au fost implicate în comiterea infracţiunilor grave în proporţie de 18,2% din totalul femeilor care au comis infracțiuni comparativ cu 14,1% din bărbaţi. Bărbații care au comis infracțiuni au fost implicaţi mai mult în săvârşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor, infracțiunilor contra patrimoniului și infracțiunilor contra securității şi a ordinii publice, iar femeile în săvârşirea infracțiunilor contra patrimoniului, inclusiv a furturilor.

Femeile care au încalcat legea au vârstă mai înaintată comparativ cu bărbaţii

Femeile care au comis infracțiuni cu vârsta de 30 ani și peste, au comis infracțiuni într-o proporție mai mare (65,5%) decât bărbații de aceeași vârstă (56,7%), în timp ce bărbații în vârstă de 18-24 ani au comis infracțiuni într-o proporție mai mare (19,1%) decât femeile de această vârstă (16,1%). Din bărbaţii care au comis infracțiuni, cu vârsta de 30 ani și peste, 26,5% au fost în stare de ebrietate în momentul săvârşirii infracţiunii, iar în cazul femeilor de această vârstă – 7,4%. Cel mai frecvent aceştia au comis infracţiuni în domeniul transporturilor.

Persoane condamnate în primă instanță

În medie, în fiecare zi, circa 32 persoane sunt condamnate, din care 29 sunt bărbaţi

Conform datelor Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, numărul persoanelor condamnate în primă instanță, în anul 2021, a constituit 11,5 mii persoane sau, în fiecare zi, circa 32 persoane au fost condamnate. Comparativ cu anul 2020, numărul persoanelor condamnate în primă instanță a crescut cu 22,6%.

La 10 mii locuitori, în medie, au revenit 44,4 condamnaţi în primă instanță comparativ cu 36,2 în anul 2020. Femeile au constituit 6,9% în numărul total al condamnaţilor, iar minorii – 2,9%.

La 10 mii femei au revenit, în medie, 5,8 femei condamnate comparativ cu 86,6 bărbaţi condamnaţi la 10 mii bărbați. Rata minorilor condamnaţi a înregistrat un nivel de 5,9 condamnaţi la 10 mii copii de 0-17 ani.

Datele graficului în format .xlsx

Cel mai des delicvenții sunt condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor, furturi şi huliganism

În majoritatea cazurilor, delicvenţii au fost condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor – 36,4%, savârşirea furturilor – 12,7%, huliganism – 7,7%, infracțiuni contra autorităților publice și securității de stat – 4,6%, infracţiuni legate de droguri – 4,0%.

Datele graficului în format .xlsx

Munca neremunerată în folosul comunității, privaţiunea de libertate și condamnarea condiționată sunt principalele pedepse aplicate condamnaților în primă instanță

În anul 2021, preponderent au fost aplicate următoarele pedepse: munca neremunerată în folosul comunității – 4681 persoane (40,6%), închisoarea – 3421 persoane (29,7%), condamnarea condiţionată – 2318 persoane (20,1%), amenda – 1106 (9,6%). În cazul minorilor, a predominat închisoarea (52,7%), condamnarea condiţionată (34,2%) şi amenda (7,6%).

Femeile condamnate în primă instanță într-o măsură mai mare primesc ca pedeapsă condamnarea condiţionată comparativ cu bărbaţii

În anul 2021, condamnarea condiţionată a fost stabilită pentru 28,1% din femei comparativ cu 19,5% din bărbaţi. Totodată, pe lângă amendă şi închisoare, fiecărui al doilea bărbat condamnat (41,3%) i-a fost stabilită pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunităţii. În cazul femeilor, această pedeapsă a fost stabilită pentru 30,6% din femeile condamnate.

Tabelul 4. Repartizarea condamnaţilor în primă instanță după pedeapsa principală stabilită de instanţele judecătoreşti, 2019-2021, persoane

Datele tabelului în format .xlsx

Persoane deținute în instituțiile penitenciare

În anul 2021, conform datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, în instituțiile penitenciare s-au aflat 6385 persoane, inclusiv 1134 persoane (17,8%) în arest preventiv și 5251 persoane condamnate definitiv (82,2%). Din total persoane aflate în instituțiile penitenciare, 5,8% erau femei și 94,2% - bărbați.

Numărul persoanelor condamnate definitiv deținute în instituțiile penitenciare (5251 persoane) a fost în scădere cu 16,6% comparativ cu anul 2017. Rata acestora la 10 mii locuitori a constituit 20,2 persoane condamnate definitiv.

Pedeapsa cu închisoare a fost preponderent aplicată pentru cei care au comis infracțiuni grave și deosebit de grave

În majoritatea cazurilor de condamnare definitivă, pedeapsa cu închisoarea a fost aplicată pentru cei care au comis infracțiuni grave – 33,3%, infracțiuni deosebit de grave – 29,2%, infracțiuni excepțional de grave – 15,2%, iar celor care au săvârșit infracțiuni mai puțin grave și ușoare în proporție de 22,3%.

Persoanele condamnate definitiv la detenție preponderent au termenul de ispăşire a pedepsei de la 5 până la 10 ani

Conform perioadei de ispăşire a pedepsei, 35,2% din persoanele deţinuţe își ispăşeau pedeapsa în termen de la 5 la 10 ani privaţiune de libertate. În anul 2021, în detenţie pe viaţă se aflau 127 persoane, cu 4,1% mai mulți comparativ cu anul 2020 (122 persoane). În funcție de recidivă, 30,2% din persoanele deținute au fost de 3 și mai multe ori condamnate, 30,4% - de 2 ori condamnate și 39,4% - pentru prima dată condamnate la detenție.

În penitenciare, își ispășeau pedeapsa cu închisoare 225 persoane cu dizabilități sau 4,3% din total persoane condamnate definitiv la detenție. Totodată, numărul minorilor condamnați la detenție în instituţiile penitenciare a constituit 30 persoane.

Datele graficului în format .xlsx

În funcție de vârsta persoanelor condamnate definitiv la detenție, cei mai mulți bărbați și femei aveau vârsta de 30-39 ani. Astfel, aproape fiecare al treilea bărbat deținut (34,1%) și fiecare a treia femeie deținută (29,5%) avea vârsta de 30-39 ani.

• Anexă (6 tabele .xlsx)

Note:

¹ Informația se prezintă fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender, cu excepția datelor privind infracțiunile înregistrate, care includ datele Comisariatelor de Poliţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne situate în mun. Bender. 
² Infracţiunile grave reprezintă suma infracţiunilor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave.

Sursa datelor:

• Informația fost elaborată în baza datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești, Administrația Națională a Penitenciarelor.

Precizări metodologice:

• Indicatorii relativi dependenți de numărul populației cu reședință obișnuită pentru anul 2021 sunt calculați utilizând numărul populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2021. 
• Indicatorii relativi pentru anul precedent (2020) au fost recalculați folosind numărul final al populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2021. 
• Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Statistica sociala / Justitie si infractionalitate
• Metadate de referinţă/Justitie"
• Metadate/Concepte şi definitii/Justitie
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2022

Referințe utile privind nivelul criminalității în alte state ale lumii:

Eurostat:

• Articole, Crime statistics, Prison statistics
• Baza de date

Direcția statistică a ONU:

• Baza de date globală a indicatorilor Obiectivelor de Dezvoltare Globală
Persoană de contact:
Nadejda Cojocari
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale
tel. 067 770 011