Tinerii în Republica Moldova în anul 20211
Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia tinerilor în Republica Moldova în anul 2021.
Situaţia demografică
Tinerii reprezintă peste un sfert din populația țării
Numărul populaţiei cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2022 a constituit 2603,8 mii persoane2, din care 670,9 mii sau 25,8% au fost tineri cu vârsta 14-34 ani. Repartizarea tinerilor pe sexe se prezintă astfel: 49,3% – femei şi 50,7% – bărbaţi.
Numărul tinerilor este în descreştere
În perioada 2018-2022, populaţia cu vârsta de 14-19 ani a scăzut cu 5,2 mii persoane (sau cu 3,0%), iar ponderea acestei categorii în numărul total al tinerilor cu vârsta 14-34 ani s-a majorat de la 22,1% la 01.01.2018, până la 25,0% la 01.01.2022. Numărul persoanelor în vârstă de 20-24 ani a scăzut cu 45,5 mii de persoane (sau cu 26%), ponderea acestora fiind în descreștere în perioada analizată cu 3 p.p., iar a celor în vârstă de 25-29 de ani cu 43,3 mii (respectiv cu 20,5% și cu 1,9 p.p.). Numărul tinerilor cu vârsta de 30-34 de ani s-a diminuat cu 20,0 mii (sau cu 8,9%), ponderea acestora fiind în creștere în perioada analizată cu 2,0 p.p.
Datele graficului în format .xlsx
Femeile tinere se căsătoresc mai devreme comparativ cu bărbații tineri
În anul 2021 s-au încheiat 22,5 mii de căsătorii. Numărul căsătoriilor încheiate pentru prima dată a constituit 15,6 mii, majoritatea (90,0%) fiind înregistrate de persoanele tinere cu vârsta de 16-34 ani. Cei mai mulți bărbați, care s-au căsătorit în 2021, aparțin grupei de vârstă 25-29 ani (43,8%), iar cele mai multe femei căsătorite - grupei de vârstă 20-24 ani (46,7%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 29 ani pentru bărbați și 26 ani pentru femei.
Datele graficului în format .xlsx
În 2021, numărul căsătoriilor a crescut cu 1,5 ori comparativ cu anul precedent, pe fundalul descreșterii indicatorului dat în anul 2020 față de anul 2019 cu 25,3%. Numărul căsătoriilor la tineri a crescut brusc – cu 43,7% în cazul bărbaților și cu 44,2% – în cazul femeilor. Creșterea s-a înregistrat la toate grupele de vârstă, într-o măsură mai mare la grupul de 30-34 de ani sau de 1,5 ori atât la bărbați, cât și la femei.
În 2021 numărul divorțurilor la tinerii cu vârsta de 16-34 ani a crescut cu 10,3% comparativ cu anul 2020, în cazul bărbaților cu 7,6%, iar în cazul femeilor cu 12,4%.
Datele graficului în format .xlsx
Numărul total al divorțurilor pronunțate prin hotărâre judecătorească a constituit 9,9 mii de divorțuri, dintre care 47,4% revin femeilor și 33,9% bărbaților în vârstă de 16-34 ani.
Femeile tinere din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără decât cele din mediul urban
Distribuția născuților-vii după vârsta mamei arată concentrarea acestora până la vârsta de 35 de ani (84% din total născuți-vii). Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 25,1 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără decât mamele din mediul urban, la 23,8 ani şi, respectiv, 27,1 ani. În funcție de starea civilă a mamei, în anul 2021, numărul copiilor născuți de mamele tinere în afara căsătoriei a fost de 4,4 mii (18,0% din numărul total al născuților-vii, mamele cărora au vârsta de 14-34 ani).
Rata nașterilor timpurii la vârsta de 15-19 ani în anul 2021 a constituit 26,2 născuți-vii la 1000 femei de vârsta respectivă (indicator ODD 3.7.2 
) fiind în scădere cu circa 1,1 p.p. comparativ cu 2020 (27,3 născuți-vii la 1000 femei).
Numărul întreruperilor de sarcină la femeile în vârstă de 15-34 ani este în scădere
În anul 2021, numărul întreruperilor înregistrate de sarcină la femeile în vârstă de 15-34 ani a constituit 6,2 mii de cazuri, fiind cu 66,6% mai puțin față de anul 2017. Dintre acestea, 92,7% au revenit femeilor în vârstă de 20-34 ani. La 1000 femei în vârstă de 15-34 ani au revenit 19,1 cazuri de întrerupere a sarcinii.
Învăţământ
În anul de studii 2021/22, numărul elevilor (din învățământul liceal și profesional tehnic) și studenților a constituit 143,6 mii de persoane sau cu 2,6% mai mic față de anul de studii 2017/18.
Numărul de elevi (din învățământul liceal și profesional tehnic) și studenți ce revin la 1000 locuitori în vârstă de 15-29 ani a constituit 330 de persoane în anul de studii 2021/22, comparativ cu 277 de persoane în 2017/18. Pe niveluri educaționale, în anul de studii 2021/22 la 1000 locuitori de 15-29 ani au revenit 87 de elevi din învățământul liceal, 106 elevi din învățământul profesional tehnic și 137 de studenți din învățământul superior.
Datele graficului în format .xlsx
Pe parcursul ultimilor 5 ani, numărul de elevi în învățământul liceal a înregistrat o evoluție ascendentă. Astfel, în anul de studii 2021/22 în învățământul liceal au fost înscriși 37,9 mii de elevi, fiind în creștere cu circa 8% față de 2017/18. Pe sexe, s-a menținut preponderența fetelor (56,1% în anul de studii 2021/22). Pe medii de reședință, s-a păstrat decalajul constant, mediul rural fiind în continuare defavorizat. În anul de studii 2021/22, circa 81,1% din elevii înscriși în clasele 10-12 își făceau studiile în liceele din mediul urban.
În anul de studii 2021/22, în învățământul profesional tehnic au fost cuprinși 46 mii de elevi, inclusiv 15,0 mii în învățământul profesional tehnic secundar și 31 mii – profesional tehnic postsecundar3. În sistemul de învățământ profesional tehnic numărul de elevi a înregistrat o descreștere cu cca 0,6 mii de persoane față de anul 2017/18.
Datele graficului în format .xlsx
În învățământul profesional tehnic secundar s-au atestat ponderi mai mari pentru elevii în vârstă de 17 și 16 ani, precum și de 18 ani (30,6%, 30,3% și, respectiv, 17,5% în anul de studii 2021/22), în învățământul profesional tehnic postsecundar, respectiv, pentru elevii cu vârste aferente acestui nivel: 23,7% – 16 ani, 23,1% – 17 ani, 21,3% – 18 ani și 17,7% – 19 ani.
Totodată, s-a păstrat orientarea mai multor băieți către învățământul profesional tehnic secundar (73,3% din total elevi în acest nivel) și mai multor fete către cel postsecundar (55,5%).
Structura numărului elevilor pe domenii relevă că atât în învățământul profesional tehnic secundar cât și în cel postsecundar, s-au înregistrat rate mai mari pentru domeniul inginerie, prelucrare și construcții (76,3% și, respectiv, 25,5%). Totodată, în învățământul profesional tehnic postsecundar ponderi importante s-au înregistrat și pentru așa domenii ca: afaceri, administrare și drept (21,1%), sănătate și asistență socială (17,5%).
În anul 2021, numărul de absolvenți în învățământul profesional tehnic secundar a constituit 5,7 mii de persoane, cu cca 0,1 mii de persoane mai mult comparativ cu anul precedent. Absolvenții au înregistrat ponderi mai mari în cadrul domeniului inginerie, prelucrare și construcții la următoarele domenii de formare profesională: construcții și inginerie civilă (19,5% din total absolvenți), vehicule cu motor, nave și aeronave (14,3%), mecanică și prelucrarea metalelor (11,5%).
În anul 2021, învățământul profesional tehnic postsecundar a fost absolvit de 6,2 mii de persoane, în descreștere cu cca 0,1 persoane față de anul 2020. Din totalul de absolvenți ai anului 2021, practic fiecare al cincilea (20,4%) a fost pregătit pentru domeniul afaceri, administrare și drept, 19,1% – pentru inginerie, prelucrare și construcții, iar fiecare al șaselea – pentru domeniul sănătate și asistență socială (16,5%).
Numărul de studenți în învățământul superior în anul de studii 2021/22 a fost de 59,6 mii de studenți, din care 73,1% erau înscriși la studii superioare de licență, 19,5% – studii superioare de master și 7,4% – studii superioare integrate.
Datele graficului în format .xlsx
În anul de studii 2021/22, proporția femeilor în numărul total de studenți a fost de 58,8%. În ceea ce privește distribuția studenților pe programe de studii în funcție de sex, s-au înregistrat diferențe semnificative, procentul femeilor crescând odată cu trecerea la un nivel mai înalt de studii. Astfel, femeile au constituit 69,9% din studenții studiilor superioare integrate, o proporție de 62,1% la master și de 56,7% la licență.
Repartizarea studenților pe vârste indică o participare mai mare în învățământul superior a persoanelor cu vârste cuprinse între 19-23 ani, acestea fiind vârstele teoretic corespunzătoare învățământului superior (63% din total studenți). În același timp, în anul de studii 2021/22 vârsta medie a studenților a fost de 24,1 ani, cu diferențe în funcție de sexe, 24,4 ani la femei și 23,7 ani la bărbați.
În anul 2021, învățământul superior a fost absolvit de către 14,1 mii de persoane, din care 61,9% au obținut diploma de licență, iar 38,1% diploma de master sau cea echivalentă la acest nivel. Corelat cu scăderea numărului de studenți, a scăzut și numărul de absolvenți de la un an la altul, mai cu seamă la licență (comparativ cu anul 2017 cu 35,0%).
În învățământul superior, 41,6% au fost absolvenții din domeniul business, administrare și drept, după care a urmat domeniul educație, cu o pondere a absolvenților de 15,0% și domeniul inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții (10,2% din total absolvenți).
Piața muncii
Circa 4 din 10 tineri sunt ocupați, iar 6 sunt inactivi
Conform rezultatelor Anchetei Forței de Muncă, în raport cu statutul activității curente4 peste o treime din tinerii cu vârsta de 15-34 ani au fost ocupați (37,3% sau circa 244 mii de persoane), adică aveau un loc de muncă, circa 2,0% (11 mii) erau șomeri și restul, 61,0% (peste 398 de mii), erau inactivi din punct de vedere economic (persoane în afara forței de muncă). În rândul celor din urmă, peste 42,0% erau încadrați în sistemul național de învățământ.
Femeile tinere, care nici nu lucrează și nici nu învață, dețin ponderi net superioare în comparație cu bărbații
Fiecare al șaselea tânăr în vârstă de 15-24 ani (17,2%), peste un sfert din tinerii de 15-29 ani (26,4%) și aproape fiecare a treia persoană în vârstă de 15-34 ani (30,4%) nu au fost cuprinși nici în procesul de educație (formal sau non-formal), nici în ocupare (Tinerii NEET – Not in Education, Employment or Training). Pentru toate trei grupe de vârstă, valoarea acestui indicator a fost mai înaltă în rândul femeilor în comparație cu bărbații (Figura 7).
Datele graficului în format .xlsx
Peste 4% din tinerii ocupați sunt, în același timp, încadrați în învățământ, iar fiecare al 4-lea tânăr are un loc de muncă informal
Tinerii de 15-34 ani încadrați în câmpul muncii preferă mai degrabă un loc de muncă plătit (80,2% au lucrat în calitate de salariat), decât o activitate pe cont propriu/non-salariată (19,8%). Din totalul tinerilor care lucrează 4,2%, concomitent cu activitatea de muncă, au urmat și o formă de instruire (formală) în cadrul sistemului național de învățământ.
Circa o pătrime din tineri (23,8%) aveau locuri de muncă informale, iar în rândul tinerilor salariați 8,2% lucrau fără a avea un contract individual de muncă (munca nedeclarată). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) a fost mai frecventă printre bărbații salariați ( 10,6%) decât femeile salariate (5,4%).
Fiecare a 8-a persoană tânără ocupată (11,9%) a declarat că ar dori să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă, motivul principal fiind nivelul nesatisfăcător al venitului/remunerării (situație inadecvată în raport cu venitul).
Rata de ocupare la tinerii de 15-24 ani a constituit doar 16,4%, pe când la cei de 25-29 ani și 30-34 ani indicatorul a înregistrat valori de 3 ori mai înalte (48,2% și, respectiv, 55,1%), fiind practic mai mare decât media pe total țară (39,8% pentru populația de 15 ani și peste) (Figura 8).
Datele graficului în format .xlsx
Rata șomajului la tineri este mai înaltă față de media pe țară
Rata șomajului printre tineri a fost mai mare în comparație cu alte grupe de vârstă sau media la nivel de țară. Astfel, în anul 2021 rata șomajului conform definiției BIM5 la tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani a fost de 4,1%, la tinerii în vârstă de 15-24 ani respectiv 9,2% și la tinerii în vârstă de 15-29 ani - 5,7%, în timp ce media pe țară a constituit 3,2%. În șomaj de lungă durată (12 luni și mai mult) s-au aflat 21,1% din totalul șomerilor de 15-34 ani.
Printre tinerii șomeri în vârstă de 15-34 ani circa două treimi erau bărbați (69,1%) și mai mult de jumătate din mediul urban (52,8%).
Un nivel de instruire scăzut și mediu6 determină o rată a șomajului mai mare
În funcție de nivelul de instruire absolvit, rata șomajului a înregistrat valori mai ridicate în rândul tinerilor cu nivel de instruire mediu – 5,2%, urmați de tinerii șomeri cu nivel scăzut – 4,2% și cei cu nivel de instruire superior – 2,8%.
Doi din cinci tineri în afara forței de muncă sunt elevi sau studenți și fiecare al 4-lea este persoană care îngrijește de familie
Circa două treimi (61,0%) din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani erau inactivi din punct de vedere economic. În rândul acestora au predominat elevii și studenții (42,4%). În afară de elevi și studenți, o categorie importantă au format-o persoanele care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (25,0%). Majoritatea persoanelor casnice au format-o femeile (98,4%). Altă categorie din rândul inactivilor au format-o persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (10,1%), ponderea celor din urmă fiind în descreștere față de 2020 (respectiv 11,5%). În rândul altor persoane inactive s-au mai regăsit persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare sau care planifică să lucreze peste hotare (12,5% comparativ cu 14,1% în 2020).
Gospodăriile cu tineri
Ponderea gospodăriilor formate numai din tineri a fost mai mare în mediul urban
Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, 8,3% din total gospodării aveau în componența sa familii tinere cu membri în vârstă de 14-34 ani, din care 81,9% constituiau gospodăriile formate numai din familii tinere, 10,5% – gospodăriile din familii tinere cu părinți, iar 7,5% – gospodăriile din familii tinere și alte persoane. Ponderea gospodăriilor formate numai din familii tinere care locuiau separat a fost cu 15,4 puncte procentuale mai mare în mediul urban comparativ cu mediul rural. Totodată, în mediul rural ponderea gospodăriilor formate din familii tinere care locuiau cu părinți a fost de circa 4 ori mai mare față de mediul urban, iar a gospodăriilor din familii tinere și alte persoane – de 1,2 ori.
Datele graficului în format .xlsx
Sursele principale de venit ale tinerilor sunt mijloacele financiare din partea părinților și salariul
Principalele surse de venit ale tinerilor (14-34 ani) au fost mijloacele financiare din partea părinților/întreținere (33,2%) și din activitatea salarială (32,1%), fiind urmate de prestațiile sociale (9,9%), activitatea individuală agricolă (7,2%) și transferurile din afara țării (6,3%).
Sursele de venit variază semnificativ în funcție de grupul de vârstă al tinerilor. Astfel, pe măsura înaintării în vârstă, veniturile din partea părinților/întreținere au scăzut de la 74,6% pentru tinerii de 14-19 ani până la 4,3% pentru tinerii în vârstă de 30-34 ani pentru care mai importante au devenit plățile salariale (55,4%).
Datele graficului în format .xlsx
Mediul de reședință la fel este un factor care determină nemijlocit sursele de venit ale tinerilor. Dat fiind că, în mediul urban sunt disponibile mai multe locuri de muncă, activitatea salarială a fost sursa principală de venit pentru 42,2% din tinerii din mediul urban (în mediul rural pentru 22,7%). Totodată, activitatea individuală agricolă a fost o sursă de venit pentru 13,1% de tineri din mediul rural.
Gospodăriile cu familii tinere au un nivel de dotare cu bunuri de folosință îndelungată superior nivelului mediu pe țară
Nivelul de dotare cu bunuri de folosință îndelungată a gospodăriilor în componența cărora sunt familii tinere a fost superior față de media pe țară. Cele mai mari decalaje s-au înregistrat pentru bunuri ca: computer, autoturism, cuptor cu microunde, mașina de spălat rufe automat și aspirator.
Datele graficului în format .xlsx
Nivelul de dotare cu bunuri de folosință îndelungată a gospodăriilor din mediul urban a fost superior celui din rural. Astfel, dacă în mediul urban 92,7% de gospodării cu familii tinere aveau computere, atunci în mediul rural ponderea gospodăriilor dotate cu computer a constituit 78,8%. Cu mașină de spălat rufe automat erau dotate 96,5% de gospodării din mediul urban, în mediul rural – doar 72,8%. Procentul gospodăriilor care au în dotare aspirator a variat între 94,2% în mediul urban și 83,1% în mediul rural.
Gospodăriile cu familii tinere din mediul urban își apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun într-o măsură mai mare comparativ cu cele din mediul rural
Gospodăriile în componența cărora erau familii tinere în proporție de 68,8% apreciau nivelul de trai ca fiind satisfăcător, 28,7% – bun sau foarte bun, iar 2,5% au declarat nivelul de trai al gospodăriei ca fiind rău sau foarte rău. În funcție de tipul gospodăriei, cel mai mult își apreciau nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun gospodăriile cu familii tinere și alte persoane (31,2%).
Mediul de reședință joacă un rol foarte important în determinarea nivelului de trai. Astfel, pentru mediul urban este caracteristică o pondere mai mare a gospodăriilor care și-au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun (34,0% față de 20,9% în rural). Tot aici, s-au înregistrat gospodării cu familii tinere care își apreciau nivelul de trai ca fiind unul rău sau foarte rău în proporție de 0,7% comparativ cu 5,1% în mediul rural.
Datele graficului în format .xlsx
Tinerii din mediul urban își apreciază starea de sănătate ca fiind bună și foarte bună, într-o măsură mai mare comparativ cu cei din mediul rural
Partea cea mai mare a tinerilor (86,3%), și-a apreciat starea de sănătate ca fiind una bună sau foarte bună, 13,1% – au declarat că au o stare de sănătate satisfăcătoare și doar 0,6% de tineri și-au considerat starea sa de sănătate rea sau foarte rea. Perceperea pozitivă a stării de sănătate se reduce odată cu înaintarea în vârstă, de la 92,2% în cazul tinerilor în vârstă de 14-19 ani până la 79,2% pentru cei cu vârsta de 30-34 ani.
Datele graficului în format .xlsx
Tinerii din mediul rural au declarat mai frecvent o stare de sănătate satisfăcătoare (14,7%) decât cei din mediul urban (11,4%). Totodată, 88,4% de tineri din mediul urban și-au evaluat starea de sănătate ca fiind bună sau foarte bună comparativ cu 84,4% de tineri din mediul rural. Bărbații au fost mai critici față de perceperea stării de sănătate, declarând-o bună sau foarte bună în proporție de 85,9% față de 86,7% în cazul femeilor.
Sănătatea tinerilor
Numărul cazurilor de infecţie cu virusul HIV la tineri s-a majorat
Conform datelor Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile”, în anul 2021, numărul tinerilor în vârstă de 15-34 ani infectați cu virusul imunodificienței umane (HIV) a constituit 253 de persoane, ceea ce a fost cu 18,8% mai mult față de anul 2020. Ponderea femeilor tinere infectate s-a micșorat de la 48,1% în anul 2017 până la 44,3% în anul 2021.
În structura incidenţei cu virusul HIV pentru tinerii cu vârsta 15-34 ani s-a înregistrat o pondere mai mare pe segmentul 30-34 ani (47,8%), după care a urmat grupul de vârstă de 25-29 ani (32,4%), iar pentru grupul de vârstă 15-24 ani s-a înregistrat o pondere de 19,8%.
În anul 2021, incidența cu virusul HIV la 100 de mii tineri în vârstă de 15-24 ani a constituit 18,5 cazuri și 53,2 cazuri pentru tinerii în vârstă de 25-34 ani.
Datele graficului în format .xlsx
Cele mai multe cazuri noi de tumori maligne la tineri se atestă la nivelul țesutului limfoid, glandei tiroide și sânului
Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2021, la 100 de mii de tineri în vârstă de 15-34 ani au revenit în medie câte 28,7 cazuri noi de tumori maligne comparativ cu 46,7 cazuri în anul 2017. În structura incidenței prin tumori maligne, în cazul tinerilor, au predominat localizări ale tumorilor precum: țesutul limfoid, hematopoietic și înrudite ale acestuia – 23,5%, glanda tiroidă – 10,2%, sânul – 9,1%, colul uterin – 8,0% şi testiculul – 5,3%.
Datele graficului în format .xlsx
Numărul cazurilor noi de tumori maligne este mai mare în cazul femeilor în vârstă de 30-34 ani
Incidența prin tumori maligne a fost mai mare la femei (31,1 cazuri la 100 de mii femei în vârstă de 15-34 ani comparativ cu 26,4 cazuri la 100 de mii de bărbați în vârstă de 15-34 ani).
Datele graficului în format .xlsx
În structura incidenței prin tumori maligne comparativ cu anul 2017 sau majorat cazurile de tumori maligne în rândul bărbaților.
Numărul cazurilor noi de tuberculoză este mai mare la bărbați și tinerii din mediul rural
În anul 2021, la 100 de mii de tineri în vârstă de 15-34 ani au revenit 50,8 tineri cărora li s-a stabilit pentru prima dată diagnosticul de tuberculoză. Incidența prin tuberculoză la 100 de mii de tineri în vârstă de 15-24 ani a constituit 25,9 cazuri, iar pentru grupul de vârstă 25-34 ani - circa 68,4 cazuri (indicator ODD 3.3.2 ).
Circa 75,0% din total cazuri noi de tuberculoză au fost depistate la bărbați. În structura incidenței prin tuberculoză la tineri a prevalat tuberculoza aparatului respirator (97,0%). De asemenea, ca și în cazul populației în general, cazurile de tuberculoză la tineri au predominat în mediul rural unde s-au înregistrat 64,7% din cazuri.
Datele graficului în format .xlsx
Numărul cazurilor de infecție cu maladii transmise pe cale sexuală s-a majorat
În anul 2021, numărul tinerilor în vârstă de 15-29 ani infectați cu boli venerice a constituit 932 de persoane, fiind cu 23,1% mai mult comparativ cu anul 2020. Circa 54,0% din cazuri au fost depistate la bărbații în vârstă de 20-29 ani.
Incidenţa prin gonoree a fost mai mare la bărbații în vârstă de 20-29 ani (157,9 cazuri la 100 de mii bărbați de vârsta respectivă), iar incidența prin sifilis a fost mai mare la femeile în vârstă de 18-19 ani (202,0 cazuri la 100 de mii femei de aceeași vârstă).
Cei mai mulți tineri au decedat în urma accidentelor, intoxicațiilor și traumatismelor
În anul 2021, rata specifică de mortalitate la tinerii în vârstă de 15-34 ani a constituit 120,3 decedați la 100 de mii locuitori de vârsta respectivă, fiind în scădere comparativ cu anul 2017 cu 5,6 decedați la 100 de mii locuitori.
Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, cele mai multe decese în rândul tinerilor au avut drept cauză accidentele, intoxicațiile și traumatismele (42,0%), din care leziuni auto-provocate (13,0%), accidente de transport (12,6%), agresiuni, omucideri (2,6%), urmate de bolile aparatului circulator (12,9%), bolile aparatului digestiv (11,0%), tumori (9,1%), bolile aparatului respirator (5,9%), bolile infecțioase și parazitare (5,7%) și alte boli (13,4%).
Comparativ cu anul 2020, în anul 2021, se atestă o reducere a mortalității tinerilor în vârstă de 20-24 ani din cauza tumorilor, leziunilor auto-provocate, agresiunilor și omuciderilor. În cazul tinerilor în vârstă de 30-34 ani s-a înregistrat o reducere a ratei mortalității din toate cauzele, excepție făcând tumorilor. În grupă de vârstă 15-19 ani se observă o creștere a mortalității în cazul tumorilor, a bolilor aparatului circulator și respirator, iar în grupa de vârstă 15-29 ani a crescut mortalitatea din cauzele externe.
Infracționalitatea tinerilor
Numărul tinerilor în vârstă de 14-29 ani care comit infracțiuni este în scădere
Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, numărul tinerilor care au comis infracțiuni a scăzut de la 7,9 mii de persoane în anul 2017, până la 6,0 mii persoane în anul 2021. Femeile au constituit 6,4% în numărul total al tinerilor care au săvârșit infracțiuni. Cei mai mulți tineri care au comis infracțiuni s-au înregistrat în grupul de vârstă 18-24 ani (44,9%), după care a urmat grupul de vârstă 25-29 ani (36,9%) și grupul de vârstă de 14-17 ani - 18,2%.
Datele graficului în format .xlsx
Cel mai des tinerii în vârstă de 14-29 ani săvârșesc infracțiuni precum furt, huliganism și jafuri
În anul 2021, din numărul persoanelor de vârsta 14-29 ani care au comis infracțiuni, fiecare al treilea a comis furt (29,9%), 8,6% au săvârșit acte de huliganism, iar 5,6% au comis jafuri și tâlhării. La 10 mii de tineri în vârstă de 14-29 ani au revenit 128,8 persoane care au săvârșit infracțiuni.
Anexă (22 tabele format .xlsx)
Note:
1 Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.2 Datele cu privire la numărul populației la 1 ianuarie 2022 sunt provizorii. Numărul populației, cât și indicatorii relativi dependenți de numărul populației sunt raportați la populația cu reședință obișnuită. Indicatorii relativi pentru anul 2020 au fost recalculați folosind numărul final al populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2021.3 Include și învăţământul profesional tehnic postsecundar nonterţiar.4 Statutul activităţii curente se referă la raportul în care persoana se află faţă de activitatea economică şi socială, precum şi la modul în care aceasta îşi asigură sursa de existenţă necesară traiului. Prioritate se dă ocupării faţă de şomaj şi şomajului faţă de inactivitate economică.5 BIM – Biroul Internaţional al Muncii.6 Nivel de instruire scăzut: gimnazial, primar, fără şcoală primară; mediu: liceal, mediu general, secundar profesional, mediu de specialitate; superior: universitar, postuniversitar.Precizări metodologice:
- Indicatorii relativi, dependenți de numărul populației, sunt calculați în baza numărului populației cu reședință obișnuită. Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
- Conform legii nr. 215/2016 cu privire la tineret, tânăr/ă este definit ca: „persoana cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 ani”.
- Familie tânără este definită ca: „cuplu, format prin căsătorie, în care unul dintre soţi nu a atins vârsta de 35 de ani; familie cu copii formată dintr-un singur părinte de până la 35 de ani”.
- Conform legii nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă și asigurarea de șomaj, tinerii NEET sunt definiți ca: „tinerii în vârstă de 15–29 de ani, care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație”(din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training”).
Informații relevante:
Eurostat
Direcția Statistică a ONU
 | |
